155 matches
-
se multiplică și se încurcă cu al meu, cu al tău, cu al cetățenului din cofetărie, bodegă, străduță, cămăruță. Fața lui Covaliov continuă să rămînă netedă, netedă. Neverosimil de netedă. Ca și toată această situație neprevăzută. Patetismul lui Gogol și învolburarea din Sankt Petersburg contrastează cu apatia cetății de azi. Și de asta, cred, uneori, toată întîmplarea se pierde în ceața minții, imaginației, ceața fizică și metafizică care plutește pe străzile medievale, prin misterul ființei, prin umanul angoasat de nimicnicie, de
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
care am putut vedea deopotrivă mânie și regret, căci acum nu mai era el singurul posesor al gândurilor și al zbaterilor sale interioare, ce nu-i dădeau pace cu niciun chip, gânduri și zbateri ce doreau parcă, ca într-o învolburare năprasnică de lavă dintr-un vulcan, să iasă furtunos la iveală și să împroaște totul în jur. În acel moment, o încremenire cumplită puse stăpânire pe intrus - în speță, pe mine -, căci un fel de fluid începuse a-mi străbate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
defecte al cărții pe care ai început-o. Te-ai repezi imediat la librărie, dacă la ora asta magazinele n-ar fi închise. Trebuie să aștepți până mâine. Petreci o noapte agitată; somnul e un flux intermitent și plin de învolburări, ca lectura romanului, cu vise care ți se par repetarea aceluiași vis. Lupți cu visele, cum lupți cu viața fără sens sau formă, căutând o intenție, un parcurs ce trebuie să existe totuși, ca atunci când începi să citești o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lui Dumnezeu. Este principiul Întrupării forței. Care preface poporul Într‑o bestie Însetată de sânge, care mai ațipește de cum se aghesmuiește cu sânge și atunci poate fi ușor ferecată În lanțuri“. Afară era o blândă noapte mediteraneană, iar X vedea Învolburarea fulgilor mari de nea și În tihna nopții din Istanbul, auzea nechezatul cailor cazacilor. Apoi Îl zări de ofițerul care lăsase pentru o clipă cartea, ținând degetul arătător Între pagini. (Iată, domnilor, ce fel de morală propovăduiesc ei.) În pauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
era soțul femeii. Aburii fripturii îl moleșeau de tot. Cum femeia îi umplu paharul cu vin negru, abia stat din fiert, el o atinse cu palma, prin rochia curată, pe coapsă, așa ca din întâmplare. Nu se întâmplă nimic în afara învolburării sângelui său, femeia se îndepărtă cu același firesc, ei, bine, te cucerea! Bărbații nu observară nimic, se înțelege, toți își vedeau de îmbucături, picase bine domnul cu amenzile lui, altfel nu s-ar fi îndurat gospodarul, în mijlocul săptămânii să sacrifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Neagră, Any Palade. Întâi, scenografia trebuia adaptată pe gustul lui Gustav, vopselurile odată sfârșite, își găsea alinarea în ambrozia zeilor și atunci n-avea să combine puțină flacără din focul de paie al iubirii care se credea torță olimpică, puțină învolburare din Dunărea ce fornăia la 200 m la vale, un vârf de cuțit din ocrul soarelui la apus, sidef de cer, pe care Any îl așternea pe unghiile de la mâini, pe cele de la picioarele butucănoase preferând praf de stele, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un consilier, dar acesta dispăru precum un ninja, despre care Președintele Consiliul Județean află după o săptămână că se află exilat în spațiul virtual al unui opus muzical. Prezența Dunării cam pe la 11:15 constitui un expozeu luminos, picanteresc, prin învolburarea cu care își făcu mendrele în partitură. Grotesc este părul lui Gustav, tăcerea pescarilor surprinsă în melos, dar Hugo îl domină cu explicații de natură ontologică, încât Gustav, reverberă, savură și prelevă totul într-un: Fie! Când a compus Cărarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de aburii albi ai dimineții, prin iarba Înaltă până la șold cârsteii se strigau a iubire, prin sălciile din lunca râului cu maluri joase și În care porțiunile liniștite, late și mai adânci alternau cu cele Înguste, cu valuri mici și Învolburări unde strălucea horbotele albe de spumă, cu pești mai mari și mai mici care Începuseră Înviorarea de dimineață și câte unul mai zglobiu se aventura În zboruri pe deasupra apei, cu mierlele ce-și anunțau una-alteia trezirea, cu Ceresteile acoperit Într-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care am putut vedea deopotrivă mânie și regret, căci acum nu mai era el singurul posesor al gândurilor și al zbaterilor sale interioare, ce nu-i dădeau pace cu niciun chip, gânduri și zbateri ce doreau parcă, ca într-o învolburare năprasnică de lavă dintr-un vulcan, să iasă furtunos la iveală și să împroaște totul în jur. În acel moment, o încremenire cumplită puse stăpânire pe intrus - în speță, pe mine -, căci un fel de fluid începuse a-mi străbate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aplicare practică! De multă vreme, fotbalul s-a dovedit a fi cu totul altceva decât un joc. În formele sale cele mai înalte, el e o modalitate de exprimare artistică - ceva între balet și „public performance." La cealaltă extremă, prin învolburarea din tribune și din jurul stadioanelor, este un barometru al tensiunilor și așteptărilor sociale. Între adulație și resentiment, poți citi în relația „microbistului" cu vedeta favorită un întreg palier al sentimentelor umane. M-am îngrozit urmărind documentarul lui Emir Kusturica despre
Anul vuvuzelei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6194_a_7519]
-
adulmece, să se cunoască. De aici încolo ne vom trezi, împreună, într-un noian de probleme și neputințe, ce stăteau neatinse, nedeschise, nerostite de generații. Dintr-o ploaie fără de sfîrșit, plină de neliniști, se prăvălesc, rînd pe rînd, tainele tuturor. Învolburările au loc pe pămînt, sub ochii noștri, pe o scenă ca o cutie metalică, rece, aproape impasibilă, ca o imensă cameră mortuară dintr-un spital modern. Ușile care se deschid și se închid ca niște mecanisme sofisticate lasă să intre
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
imperfectă). Făptura poetului e înveșmîntată și ea în vise ca-n blănuri de miel, cu sufletul zgribulit peste văi de venin, în timp ce plante de apă cresc din durerile apuse, gîndul se lovește de ciocîrlii, privirea capătă scame și spuză. Astfel învolburarea imageriei înclină către neotradiționalism. Sub agitația cu iz suprarealist a ciocnirilor cu o materie indeterminată, se descoperă treptat o structură specifică a locului. Materia nu mai e neutră, dobîndind note etnice, grație unor inserții silvatice și campestre, „de acasă”: „Libertatea
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
ai creștinismului oriental, Maxim Mărturisitorul. Grația unirii întru Domnul nu-i numai o perspectivă pentru minți ardente de monahi, capabili de o teologie deplin trăită. Pe diagrama treptelor care conduc către perfecțiunea iluminată a inimii, zvîcnește, pentru oricare dintre noi, învolburarea metaforică a aripilor de pasăre. Urcușul cel mai riguros pare să-și treacă partitura printr-o sublimă volieră. Avusesem cîndva, sub incidență contemporană, echivalentul unei atare intruziuni în bula de imaginar a unor spații sustrase parcă rosturilor și măsurii noastre
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
București, Editura Humanitas, 2013. Când publica întâia dată Evadarea tăcută în Franța, Lena Constante își lua, fără doar și poate, măsuri de precauție. 1990 nu era un an al libertății convingătoare. Nădăjduia ca mărturia ei să nu piardă în altă învolburare istorică. Lena Constante a fost o expertă a nesiguranțelor. Omul care știe să fie prevenitor și discret, să se mulțumească cu puțin. O deprindere din închisorile totalitare și privilegiul singurătății aprofundate. Însă nesiguranța ține la ea exclusiv de exterioritate. Mărturia
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
însă nu e vorba de-o neimplicare mai mult ori mai puțin ipocrită, de speța celor ce conțin calcule și resentimente disimulate. Ci de-o privire a unei lucidități calme, apte a disocia excesele, tendențiozitățile, ereziile, mistificările. Comunicarea albă, fără învolburări afective, fără tentații pamfletare, acordă propozițiilor un coeficient amplificat de credibilitate. Cîteva linii în legătură cu Eugen Jebeleanu scot în relief, în ochiul cititorului de azi, marcata deosebire dintre indiferența în care a căzut poetul oportunist și exagerata deferență ce i se
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
și să întrupeze "biserica nădăjduirii noastre". În poezia lui Goga un frison străbate ca o undă materia: e cutremurarea imprimată tuturor elementelor de un suflet ultragiat, ce contaminează totul până la zbuciumul universal, a cărui propagare o întreține mereu. Tremurul, fiorul, învolburarea, jalea, cutremurul, frenezia, lăcrimarea, clocotul, murmurul, strigătul, frământul, plânsul sunt forme de difuziune tragică a suferinței. Sunt semnele unui echilibru interior pierdut - răsfrânt devastator asupra întregii lumi, a cărei credință este greu pusă la încercare. Universalizarea suferinței se realizează printr-
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzică nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți! Ah, Univers, așază-mă sus! Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag, Pe galaxia care-a apus, Taina în care, iubitul meu drag, Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și ... Citește
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzică nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți!Ah, Univers, așază-mă sus!Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag,Pe galaxia care-a apus,Taina în care, iubitul meu drag,Scoate armura și-și lustruiește Ochii săraci de stele și ... XIII
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
degetele nerăbdătoare și tensionate ale mâinii drepte loveau precipitat suprafața mesei, implorând grăbirea unui răspuns izbăvitor. Ochii neverosimil de verzi Îi ardeau mistuiți de o adversitate neașteptată. La adresa mea, a situației, a Celorlalți - nu-mi dădeam seama. Știu doar că Învolburarea subită a Întregii sale ființe mă inhiba și că n-am fost În stare să articulez nici un cuvânt. Am ridicat din umeri. Tăcerea și gestul meu de nepăsare care i-a părut, probabil, sfidător i-au accentuat surescitarea. A sărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lui Dumnezeu. Este principiul Întrupării forței. Care preface poporul Într-o bestie Însetată de sînge, care mai ațipește de cum se aghesmuiește cu sînge și atunci poate fi ușor ferecată În lanțuri“. Afară era o blîndă noapte mediteraneană, iar X vedea Învolburarea fulgilor mari de nea și În tihna nopții din Istanbul, auzea nechezatul cailor cazacilor. Apoi Îl zări de ofițerul care lăsase pentru o clipă cartea, ținînd degetul arătător Între pagini. (Iată, domnilor, ce fel de morală propovăduiesc ei.) În pauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
dezamăgit: „Sunt o mulțime, dar nu-i vezi niciodată“. Sunt atâtea lucruri pe care nu le vedem niciodată. S-a așezat lângă mine, sprijinindu-se în coate și am rămas o vreme așa, în muzica făcută de broaște și de învolburările apei. El și cu mine. Începutul și sfârșitul. Și am plecat. Băiatul m-a urmat un moment, apoi a dispărut. Astăzi, totul s-a sfârșit. Timpul meu s-a scurs, iar vidul nu mă mai sperie. Poate crezi că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de crengi - celor cu mădulare de cântec secate și flori deschise de pururi redau celor care-au pășit - cu tot cu mirosul prealegănat al tinii - în arca lumii luminii - și au uitat mireasma grădinii strunele lor îngână - jertfelnic epopeile firii - versetele amintirii - învolburarea dulce și mirii și mierii - și mai cu seamă - fulgerul învierii de pe degetele-n necontenită mângâiere de harfe - curg picături înflorite de sânge: pică picăturile pe obrazul Celui prea îngândurat astfel - Regele Ospățului dă deîndată semn că-i aici - mereu
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
Le fac un semn discret- Se duc la loc și tac. Îi întrerup: Nu se formalizează, De-i contrazic nu protestează. Se armonizează diversele profiluri, Antagonice stiluri. Istorici, dramaturgi, poeți gingași, Parnasieni, Polemiști pătimași. Când toți vorbesc deodată, În surdină- Învolburări de corn, nai, Violină. Timizii, blânzi ca temperament, Sub permanentul acompaniament, Prea țanțoși unii, Alții chiar cu trac... Și stă înțelepciunea strânsă-n vrac. Pe rafturi rânduită, Ori în geamantan, În drumurile noastre Peste an. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ambianță
AMBIANŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361125_a_362454]
-
de nori care se duceau la locul risipirii, unii albaștri că tunetul, unii lăptoși că spaimă, unii albăstrui spre gri. Stăteam așezat pe marginea terasei, cu cățelușă ghemuita în iarbă, la picioarele mele. La un moment dat, a trecut o învolburare, un amestec între presimțirea galaxiei și valul înspumat, doborâtor de corăbii cu pânze, între câmpul de bătălie cu mii de coame de cal fluturând eroic și despicarea bruscă a covorului de nuferi pe un lac din adâncurile pădurii. Și acolo
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
de nori care se duceau la locul risipirii, unii albaștri că tunetul, unii lăptoși că spaimă, unii albăstrui spre gri. Stăteam așezat pe marginea terasei, cu cățelușă ghemuita în iarbă, la picioarele mele. La un moment dat, a trecut o învolburare, un amestec între presimțirea galaxiei și valul înspumat, doborâtor de corăbii cu pânze, între câmpul de bătălie cu mii de coame de cal fluturând eroic și despicarea bruscă a covorului de nuferi pe un lac din adâncurile pădurii. Și acolo
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]