97 matches
-
dar nimic nu mi-a izbit mintea ca gândul asta dureros: un ‘89 inutil! Cumpărați, mituiți cu 100 de lei în plus, manipulați cu televiziuni și jurnaliști fără de etică, ascultați și monitorizați mai ceva ca în vremea Securității, mințiți, îndatorați, învrăjbiți ca popor și furați, furați, furați - machiavelic de aceeași hoardă veșnic la butoane. Fără fabrici, fără păduri, fără infrastructură, fără educație, fără sistem medical, fără etică, fără bun simț, fără...Excelăm la capitolul FĂRĂ. Cum să le spun eu copiilor
Cum să le spun că în România e voie să furi, dar nu mai mult de 200.000 de lei?! () [Corola-blog/BlogPost/338809_a_340138]
-
violat în miez de noapte speranțele a sute de mii de români ce și-au strigat indignarea pe străzi? Să le mai spun că Europa și lumea în general stau pe un butoi de pulbere și că o Românie slăbită, învrăjbită, coruptă e o pradă din ce în ce mai ușoară mai ales că doar idealiștii își imaginează poate că Trump și Putin nu-și vor împărți din nou zonele de interese... Dar ce contează asta pentru politicienii avizi de putere ce nu au România
Cum să le spun că în România e voie să furi, dar nu mai mult de 200.000 de lei?! () [Corola-blog/BlogPost/338809_a_340138]
-
le-au pipăit și au convingerea că nu poate fi ceva mai bun, ceva mai util. Dinamismul, tendința spre nou a tineretului ar putea fi combinată cu experiența de-o viață a vârstnicilor dacă ... Noi vrem democrație! Strigă astăzi „poporul” învrăjbit. Mai ieri, poate chiar și astăzi în sinea proprie, populația striga „Noi vrem pământ”. La urma urmii ce-o fi cu democrația asta? Pământ știu ce este și mai știu că fracționarea proprietății asupra pământului, fără asocierea proprietarilor, duce la
TINEREŢE VERSUS BĂTRÂNEŢE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341808_a_343137]
-
germina și s-ar înrădăcina mai mult decât ar permite siguranța celor două tărâmuri, luate în stăpânire! * Din când în când, au loc ciocniri la suprafață, din care rezultă resturi menajere care ajung în prăpastia fără fund a săracilor. Aceștia, învrăjbiți și flămânzi, cercetează atent fiecare colț al prăpăstiei în speranța de a mai găsi ceva, uitând să mai privească spre lumină, spre zările albastre, spre un cer mult prea mare și mult prea înalt, pentru o existență atât de umilă
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“ (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341127_a_342456]
-
se prăfuiască. Altele să ni se pară inutile. Și totuși, nimic nu e trăit în van. Trăim o singură dată pe pământ. E loc sub soare pentru fiecare. De ce nu mai avem loc unii de alții. De ce e atât de învrăjbită lumea? Ce avem de împărțit unii cu alții? Puterea? Bogăția? Sărăcia? Norocul? Nenorocul? S-ar putea să ne pomenim, în timp, cu viața risipită în urmă. Cum o mai adunăm? S-ar putea ca unora să nu le ajungă o
VRAJBĂ ŞI INSTITUŢIA ADMIRAŢIEI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343168_a_344497]
-
din Codul penal elvețian)^4. ^4 Expunerea de motive la Proiectul de lege privind Codul penal (Legea nr. 286/2009). ... 172. Infracțiunea de încăierare, denumită și rix (din limba latină, rixa - „vrajbă“), constă în ciocnirea violentă și spontană între mai multe persoane învrăjbite, desfășurată în îmbulzeală și cu o împletire de acțiuni de așa fel încât este greu de stabilit aportul fiecăreia dintre persoanele prinse în încăierare. Ceea ce este caracteristic rixului este tocmai împletirea actelor de violență, de îmbrânceli, loviri și trânteli
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
râuri doinesc a jale, Pădurea-i despletită, câmpia s-a uscat, Când mâinile unite, nu mai găsesc o cale Să rămână-mpreună, la fel ca altă dat'... Se răsucesc străbunii sub glia-nsângerată, Că le-am uitat povața, lăsându-ne-nvrăjbiți Și-o mâna pe-alta ceartă, uitând că altădată Cu dragoste s-au strâns, ținându-ne uniți. De ce lăsăm minciuna să șadă între noi Și cu-a lor vorbe hoții, să ne învrăjbească? De ce răbdăm tăcuți zbătându-ne-n nevoi
TREZIȚI-VĂ ROMÂNI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371513_a_372842]
-
ideea: “Sculptorul: Ai sculptat mereu, cuvinte, pentru suflet pentru minte / ducând vremea înainte.Te văd la masa tăcerii, / liniștit în faptul serii, hrănind timp și hrănind soartă / și trasând linia dreaptă.Tot aduni și tot aduni / zile calme, aspre luni, învrăjbite săptămâni. / Ani frumoși și dureroși îi înnozi și îi descoși, / care-a fost mai dăruit și care mai ostenit... / Doamne, câte-am pătimit! Treci prin poarta de sărut / să privești spre infinit, gând duios și nesfârșit...” Și încă o idee
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
uit nici astăzi. George ROCĂ: De ce ati plecat de-acasă? Elenă BUICĂ: Aș fi putut să rămân acasă în dulcele trăi de pe atunci, înconjurată de dragostea, respectul și uneori ori și de invidia sătenilor, nu de puține ori cu neamuri învrăjbite, dar aveam în fața ridicată ștacheta de care am vorbit mai înainte și am plecat la vestită Școală Normală „Ioan Oteteleșeanu” de lângă București, în comuna Măgurele. Desprinderea de comună mea natală n-a fost totală niciodată, nici până în zilele de astăzi
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
nou în picioare , mai aproape de uneltele abandonate... dincolo, lângă pădure, fata simți o prezență în dreapta ei , la fel și dinspre stânga . Puse mâna pe o furcă, înainte ca răzvrătiții să-l lovească. Era acum singur , cu furca în mână , împotriva învrăjbiților , ca un balaur cu șapte capete. Restul uneltelor în spatele lui, jos. Ana văzu , întorcând ușor capul , de o parte și de cealaltă , chipurile asudate și ochii sticloși , buzele strânse a doi indivizi ce-i părură cunoscuți. Erau dintre lucrătorii pământului
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
de Sus; Bucură-te, credinciosul Evangheliei lui Hristos; Bucură-te, stâlp de viață monahicească; Bucură-te, icoană de trăire sihăstrească; Bucură-te, povățuitor iscusit al călugărilor; Bucură-te, deslușitor al tainelor ascunse; Bucură-te, descoperitorul vicleniilor ucigătoare; Bucură-te, împăcarea învrăjbiților; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 7-lea Tot mai mult doreai cele duhovnicești, făcând din paradisul peșterii unde sihăstreai un colț de rai, cu neîncetată cântare de: Aliluia! Icosul al 7-lea În Rai era pomul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
tămăduiri ale suferințelor noastre: Bucură-te, podoaba cuvioșilor; Bucură-te, prin care și noi câștigăm nădejdea mântuirii; Bucură-te, mângâietorul bolnavilor; Bucură-te, vindecătorule al suferințelor ascunse; Bucură-te, îndreptătorule al celor greșiți; Bucură-te, cel care înmoi inimile celor învrăjbiți; Bucură-te, îmblânzitorul celor înrăiți; Bucură-te, alungarea farmecelor necurate; Bucură-te, dezlegătorule al legăturilor vrăjitorești; Bucură-te, ocrotitorul celor feciorelnici; Bucură-te, scăparea de duhul desfrânării; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 9-lea Douăzeci și opt de
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
în nevoi; Bucură-te, ocrotitorul nostru în primejdii; Bucură-te, ascultătorul necazurilor noastre; Bucură-te, alinătorul suferințelor noastre; Bucură-te, opritorul răutății viclene; Bucură-te, potolirea și umplerea duhurilor; Bucură-te, liman de scăpare; Bucură-te, degrabă împăcare a celor învrăjbiți; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 12-lea Îți mulțumim, Sfinte Părinte, că nu te-ai scârbit de neputințele și păcătoșenia noastră. Te rugăm, nu ne lepăda dintre fiii tăi duhovnicești, că și noi cântăm: Aliluia! Icosul
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PUNCT - DIN NOI NĂSCUT MURIT RENĂSCUT - Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului din tine curg cuvinte multe cuvinte împrejurul corolelor trandafirilor învrăjbiți a fi simbol iubirii nu știu dacă și când ei au acceptat cu spinii și toate umbrele petalelor să fie închiși într-un tipar ca într-o cutie stupid împodobită cu funde colorate lucitoare mie îmi plac florile libere împachetate
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374225_a_375554]
-
pentru mai tânărul G. Coșbuc, al cărui univers liric îl sintetiza omagial în Doina firelor de tort. O serie de idile și pasteluri relevă influența poetului năsăudean, iar alte texte par să-și găsească sursa în motivul coșbucian al „dragostei învrăjbite”. Cu timpul, spațiul rural sau numai agrest devine un simplu cadru al dramei intime a celei neiubite. Intensitatea sentimentelor atinge câteodată un grad extrem, iar sinceritatea e vecină pe alocuri cu impudoarea, într-un vers care, tot mai scuturat de
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
lumii, lasă în urmă-i cinci fii din căsătorie legitimă și cu drept de-a-l moșteni: Roman, Ivașcu, Vilcio, Iuga și Alexandru. Ștefan I Voievod. Război și împăcare cu Ungaria. Acum Moldova ne prezintă priveliștea uricioasă de frați și veri învrăjbiți, care nu numai că se subminează cu răutate unul pe altul și se dușmănesc, ci se și oștesc pe față unul împrotiva altuia chiar cu ajutor străin și se răstoarnă din scaunul domnesc. După moartea lui Petru nu veni la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-și apără poziția socială de pe lângă unchiul său la curia romană, fie într-un creștin, cam original, desigur, dar, în fond, apostolic și roman. în ambele cazuri se uită geniul lui propriu: propunerea unei sinteze între cele două școli surori învrăjbite, spre binele unui creștinism curățat de implicările dăunătoare datorate exercitării puterii temporale. Dacă-l citim mai atent - și nu doar într-un text ci în toate cărțile sale - sesizăm coerența acestei idei. Despre Constantin și despre voluptate, despre liberul arbitru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui D., incluse în Psaltirea din 1673: Apostroful (atribuit de unii cercetători lui Miron Costin), proslăvind agonisita sufletească în dauna averii de „pre lume”, strânsă în deșert, și epigrama la psalmul 132, elogiind pacea, „turnurile de frăție” ce apropie oștirile învrăjbite. Moralismul psalmilor, versificați adesea de D. cu mijloacele prozodiei populare, pare a fi favorizat, între altele, ulterior, circulația manuscrisă independentă a multora dintre ei, precum și răspândirea lor în folclor - ca orații, colinde, bocete -, cel mai frecvent întâlniți regăsindu-se în
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
mai târziu, la „Sămănătorul”. Cât privește poezia, contează în special aportul lui G. Coșbuc. Ceea ce scrie acum poetul dobândește o nouă dimensiune, aceea de act angajat, expresie a atitudinii în fața unor acute probleme sociale și politice. Alături de idile (Scara, Dragoste învrăjbită), de rememorări și evocări lirice ale satului transilvan (Mama, Iarna pe uliță, Paștele), apar aici incendiarele Noi vrem pământ!, In opressores, Decebal către popor și Doina. Pe de altă parte, o lirică epigonică, alcătuită mai ales din pasteluri, fie peisaje
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
nu se produce un abandon al nevoilor pulsionale, ci transformarea satisfacției care le este atașată, iar subiectul se păstrează pe linia tendinței sale native: „Pompierul se află «sub vraja» focului, măcelarul rămâne fascinat de sânge, avocatul se ocupă de cei învrăjbiți, iar polițistul, de criminali etc.”. Definiția pe care o propune DSM-IV (1994/1996) pentru sublimare este apropiată de ideea de socializare, întrucât evocă o canalizare a pulsiunilor sau afectelor prost adaptate înspre comportamente acceptabile. Exemplul oferit în această lucrare se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rapel la tradițiile orale ale satului. Aceste tradiții, personajul le leagă și le unifică într-un mod subtil de narațiuni captivante. Formația de etnolog a autorului se străvede astfel în subtextul romanului. Câteva motive ale mentalității rural-folclorice organizează epica: frații învrăjbiți - Giorgioni și Costa-Iulian, Florian și Dorian, casa care cere un suflet zidit la temelia ei, puterile supranaturale ale unor animale din preajma omului. Problemele sociale ale satului bănățean își fac și ele loc în roman pe măsură ce acțiunea se amplifică; conflictele pentru
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]
-
evaziv, dar Khâli era singurul om în fața căruia ea își putea dezgoli sufletul la fel cum își putea despleti părul. — Mă gândeam la nenorocirile noastre de atunci cu Parada, la războiul ăsta care nu se mai termină, la orașul nostru învrăjbit, la oamenii care mor în fiecare zi. Cu degetul mare, el șterse o lacrimă solitară de pe obrazul surorii lui. — Astea nu-s gânduri pentru o mamă care tocmai a adus pe lume primul ei fiu, decretă el nu prea convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
plic voluminos trimis din Iași de dl. Oprea, tocmai când voiam să-i scriu. Telepatie în toată regula. Îmi trimite o cronică destul de substanțială asupra cărții mele, cu aprecieri pe măsură. Știrile de tot felul indică o situație politică extrem de învrăjbită, un adevărat viespar, o harababură dăunătoare pe plan internațional. După orele 16 am scris d-lui Oprea patru pagini ca răspuns la scrisoarea primită și cronica publicată în revista „Elanul”. Între timp vremea s-a posomorât. Se chinuie să plouă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
vărsa sângele strămoșilor sau pe al supușilor, guvernați aproape o jumătate de secol cu corectitudine. Pe acest nou rege Lear, cum îl numesc unele gazete, care peste noapte s-a trezit într-o țară străină și ostilă, într-o familie învrăjbită, părăsit și trădat de cei răsfățați cu încrederea lui ani de zile, ba chiar invitat fără menajamente să-și părăsească tronul și pământul adoptiv... De ce să atace însă tocmai subiectul în care s-au spus cele mai solemne cuvinte și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Siei. Într-o zi, scoasă probabil din fire, dase fetei o palmă. Scandalul totuși nu ajunsese până la Rim, fie că nu auzise, fie că nu vrea să facă dreptate între femei, fie că voia să lase pedepsită puțin pe fecioara învrăjbită. Sia suportase palma mai bine decât era de așteptat. Nu ra.jjr-tase, nu protestase, dar nici nu se corectase. împinsese cutezanța până la șifonierul sacru. Acolo, Lina, în afară de rufe și bani, țitiea o casetă din trusoul ei de fată, încuiată și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]