45 matches
-
Dobreni se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud-vest la Colibași, Comana (unde se intersectează cu DN5A) și Prundu (unde se termină în DN41). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vărăști-Obedeni", făcea parte din plasa Șabărul a județului Ilfov și era formată din satele Obedeni și Vărăști, având în total 2355 de locuitori. În comuna existau o moară cu aburi, o școală mixtă și două biserici (una în fiecare sat). La acea vreme, pe teritoriul actual
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
la județul Giurgiu. Este alcătuit dintr-o câmpie dispusă în terase: două cu lățimi cuprinse între 2-10 km, înregistrând către nord și nord - est, înălțimi de 6-8 m față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul râului Șabăr ( zona se numește Islaz, astăzi fiind transformată în teren agricol). <br> Între Șabăr și localitatea Vărăști se desfasoara, pe o distanță de circa 4 Km, Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
lățimi cuprinse între 2-10 km, înregistrând către nord și nord - est, înălțimi de 6-8 m față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul râului Șabăr ( zona se numește Islaz, astăzi fiind transformată în teren agricol). <br> Între Șabăr și localitatea Vărăști se desfasoara, pe o distanță de circa 4 Km, Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă din vegetație lemnoasa
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
m față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul râului Șabăr ( zona se numește Islaz, astăzi fiind transformată în teren agricol). <br> Între Șabăr și localitatea Vărăști se desfasoara, pe o distanță de circa 4 Km, Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă din vegetație lemnoasa în proporție mai mică și vegetație ierboasa în proporție mai mare.Vegetația lemnoasa se
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.) din Vărăști, la limita fostului sat Obedeni; o altă așezare neolitica a culturii Gumelnița, aflată la marginea de est a satului Dobreni, pe malul Șabărului; situl de la „Hotarul Cucoanei” (fostul sat Obedeni), cu așezări din perioada Latène și Evul Mediu Timpuriu (cultură Dridu); și situl de la Vărăști aflat la ieșirea din sat către Dobreni, în fosta albie a Șabărului, unde s-au găsit urme de
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
est a satului Dobreni, pe malul Șabărului; situl de la „Hotarul Cucoanei” (fostul sat Obedeni), cu așezări din perioada Latène și Evul Mediu Timpuriu (cultură Dridu); și situl de la Vărăști aflat la ieșirea din sat către Dobreni, în fosta albie a Șabărului, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza IV) și din perioada Latène (epoca geto-dacică). Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: conacul Mihail Kogălniceanu (1900), ulterior Daniel Danielopol, aflat în zona satului Dobreni
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
si Buda-Cornetu) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Buda și Cornetu (reședința). Comună se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al râului Argeș (acolo unde acesta formează lacul de acumulare Mihăilești) și pe malurile Șabărului. Este traversata de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. Această șosea trece, la limita comunei, pește barajul care formează lacul de acumulare Mihăilești, pe râul Argeș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornetu se ridică la de
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,12%). Pentru 4,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Înainte de urcarea domnitorului Mihai Viteazul pe tronul Țării Românești, există pe câmpul dintre Argeș și Șabăr o așezare, numită Măicănești, cu populație formată din moșneni (țărani liberi cu pământ). În timpul domniei lui Mihai Viteazul mulți dintre aceștia și-au pierdut libertatea și pământul, devenind iobagi. În vremea lui Matei Basarab, multi țărani au fugit de pe moșii
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
veniți și-au făcut locuințele, undeva la vest de vechea vatra a satului Măicănești, lângă o pădure de corni, de unde a provenit și nouă denumire a satului: Cornetu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Cornetu făcea parte din plasa Șabărul a județului Ilfov și era formată doar din satul de reședință, cu 1222 de locuitori și 248 de case. În comuna funcționau o școală mixtă cu 21 de elevi și o biserică ortodoxă. Satul Buda era reședința unei alte comune
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Două obiective din comuna Cornetu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente istorice de interes local, ambele fiind clasificate că situri arheologice așezarea geto-dacică de pe malul sudic al Șabărului și fundațiile bisericii din Cornetu (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea).
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
Vidra este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud de municipiul București, pe malurile râului
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud de municipiul București, pe malurile râului Șabăr. Este traversata de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre nord de Berceni și București (cartierul Berceni); și spre sud-est, în județul Giurgiu, de Vărăști și Hotarele (unde se termină în DN5A). La Vidra, din acest drum se ramifică șoseaua
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
locuitorilor sunt ortodocși (91,72%), cu o minoritate de penticostali (1,02%). Pentru 6,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei erau organizate două comune diferite, în cadrul plășii Șabăr din județul Ilfov. Comună Crețești-Sintești era formată din satele Crețești, Copăceni-Sf. Ioan și Sintești, având în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comuna funcționau două școli mixte, două biserici, două mori
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Două obiective din comuna Vidra au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local, ambele că situri arheologice. Situl „Tellul Vidra” de pe malul stâng al Șabărului, cuprinde o așezare din secolul al XVIII-lea, una din secolele al IX-lea-al XI-lea, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și două așezări neolitice, dintre care una a fost încadrată în cultura Gumelnița
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Un alt obiect din perioada neolitica, de data aceasta aparținând culturii Boian, este un suport de vas din lut. Ambele obiecte sunt expuse la Muzeul de Istorie și Arta al Municipiului București. Celălalt sit arheologic se află tot pe malul Șabărului, lângă calea ferata București-Giurgiu și conține o așezare din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea.
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
studenției, cu versuri, în revistă "Licăriri" (1930) și a întemeiat revista Cristalul (Găești-București, 1930-1932). A colaborat la numeroase reviste interbelice, între care Revista scriitoarelor și scriitorilor români, Revista Fundațiilor Regale, Convorbiri literare. A fost redactor al revistelor Litere (1933-1935) și Șabărul (Găești, 1935-1937).
Mihail Ilovici () [Corola-website/Science/319627_a_320956]
-
sud cu comună Cornetu. Comună Clinceni are o suprafata totală de 2367 ha , suprafața aflată în totalitate în intravilan prin Planul Urbanistic General din august 2006. "Relieful" orizontului local se încadrează în cel de câmpie cu vai largi, ale râurilor Șabăr și Argeș din Câmpia Vlăsiei. "Climă" este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări: rata mare (Anas platyrhyncas), rata cârâitoare (Anas querquedula), gașca (Ardea purpurea), lișița (Fulica atra
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Solurile brun-roșcate sunt soluri forestiere cu fertilitate ridicată pentru pădurile de șleau de câmpie, iar pentru culturile agricole sunt necesare îngrășăminte organice și minerale. În lungul văilor principale s-au format soluri de lunca. Hidrografia localității este alcătuită din râul Șabăr, râul Ciorogârla și Baltă Clinceni. În apropierea localității se află "Aerodromul Clinceni", administrat de Aeroclubul „Aurel Vlaicu” București, membru al Aeroclubului României. Biserică din Clinceni, cu hramul Sf. Nicolaie, numită și "Biserică lui Ramadan Paleologul", datează din 1694, conform datei
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
ce datează de la 1694, din timpul lui Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc. În localitate se află "Situl arheologic de la Clinceni", cod LMI IF-I-s-B-15177, din punctul "biserică lui Ramadam Paleologu", traversata de drumul spre aerodromul Clinceni, pe malul stâng al pârâului Șabăr, care cuprinde trei așezări: Epoca daco-romană, sec. III - IV p. Chr., cod LMI IF-I-m-B-15177.03, Epoca medievală timpurie sec. IX - XI, cod LMI IF-I-m-B-15177.02 și Epoca medievală sec. XVI - XVIII, cod LMI IF-I-m-B-15177.01.
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]