66 matches
-
a învinge în viață o derulare a unor povești de viață, vizionate, rediscutate și retrăite virtual cu cei care au făptuit-o! De la emisiunile Iulianei Marciuc lipsește, fără o cât de mică pierdere, dimpotrivă cu un uriaș câștig, omniprezentul stil șablonard de vorbărie plină de paralelisme paradoxale, de tonuri difuze, de incisivități fără conciziune, de acuarelări ale vieții în nuanțe artificiale. În emisiunile Iulianei Marciuc viața este oglindită în adevărul, forța și biruința vieții. Emisiunile Iulianei Marciuc nu sunt tapetate cu
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
dorea să fim: un eșalon complex, care primește de la partid sarcini, cu îndeplinirea controlată prin eșalonul specializat al criticii. Sarcina principală era creionarea omului acestuia nou. Care, pe măsură ce se străduia mai mult, devenea absolut o fantoșă, descrisă cu atribute livrești, șablonarde și nefirești în stilul unui reportaj triumfalist cu eroi ai muncii socialiste și continuând genul de literatură inflamatorie scrisă de corespondenți de front despre eroii din războaie, supraoameni care dau exemplu de forță și simțire cât poate duce înflăcărarea scribentului
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
nechemat decât altul și unul mai publicat și mai premiat decât altul, cuplul lor în timp marcând decrepitudinea totală a discursului îndârjit de îndoctrinare a cititorului tot mai prost și tot mai dezinformat, prin aspirații tot mai proaste și mai șablonarde; precum și drumul pe care cohorta de lăudători din critica literară a vremii ar fi împins întreaga literatură dacă nu venea acel „Dezgheț” marcat astfel tot prin literatură și datorită literaturii: O scurtă perioadă poststalinistă în care și-au tras ultimele
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
de exprimare ortodoxe, asociindu-se reprezentanților unor secte și grupări, direct interesați în destabilizarea religiei majoritare. Din păcate, răspunsurile ortodocșilor, ascunși sub aceleași tipuri de pseudonime, sunt, de cele mai multe ori confuze, inculte din punct de vedere teologic, nefundamentate biblic, ascunse șablonard în spatele unor clișee de tipul „Sfinții Părinți afirmă cutare lucru...” și, cel mai grav, fundamentaliste: pline de ură confesională, îndreptată de-a valma contra tuturor celor ce nu sunt ortodocși (laolaltă: catolici sau adepți ai satanismului) și totalmente, antiecumenice. Această
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
să ne dăm seama că o asemenea critică de direcție ne omogeniza ca-ntr-un malaxor făcând din personalitățile literare în devenire o masă literară ca o personalitate unică înălțând imnuri sau, cel mult, ascunzându-se într-un realism critic șablonard până la a nu mai recunoaște nimic bun în toată omenirea de până la Lenin, ba chiar și la acela cu rezerva de a nu fi lăudat mai mult decât geniul succesorului său. Critica de direcție a acelor vechi cărturari împătimiți estetic
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
o oferă Henry Mintzberg în lucrarea sa Manager, nu MBA (tradusă în limba română în 2006 la Editura Meteor Press). Mintzberg ridică problema utilității acestui instrument de instruire în management, considerând că abordările încetățenite de Harvard Business School au devenit șablonarde și focalizate într-atât asupra cifrelor, încât se scapă din vedere produsul, clientul, oamenii și organizația. Astfel, în final, apare ca îndoielnică chiar utilitatea demersului de cercetare, pentru că se eludează specificul și conținutul social ale actului de management. Se poate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
tendenționism incorigibil viciază natura relațiilor și, consecutiv, forma lor de manifestare. Lipsite de haz sunt comediile, în registru satiric, burlesc sau parodic (Barul aventurilor, „Ce-aveți cu Bibicu?”, Magie neagră). Cât privește compunerile pentru teatrul de amatori, ele sunt simpliste, șablonarde, profesând o „aforistică” sforăitoare, prin care își face loc, la fel ca în scrierile în proză, o strategie a îndoctrinării. SCRIERI: Moartea unui singuratic, București, 1967; Naufragiații, București, 1967; Cutia cu scrisori, București, 1969; Răpirea, București, 1969; Teatru polițist, București
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
Învățării, oferă posibilități mai bune de transfer, de generalizări, de concretizări. Varietatea previne instituirea unor deprinderi sau strategii cognitive rigide, mereu aceleași; ea oferă individului șanse multiple, punându-l În situația de a-și realiza adevăratele performanțe. Și dacă metodele șablonarde, uniforme, adorm și sting forțele creatoare care sălășluiesc În fiecare copil și tânăr, varietatea acțiunilor și a tehnicilor ce le presupune stimulează afirmarea și dezvoltarea inițiativei și a inovației,afanteziei și a inteligenței creatoare, favorizează diversitatea expresiilor naturii umane pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
schiță și nuvelă la romanul frescă. Soare de august (1955) surprinde un episod din timpul insurecției din 1944, având protagoniști doi muncitori devotați, gata să se sacrifice pentru triumful cauzei. Tonul, atmosfera, limbajul, comune literaturii din epocă, sunt artificiale, manieriste, șablonarde. Din culegerea de „povestiri, dialoguri, portrete” Omul de pe catarg (1957), eteroclită prin tematică și prin umanitatea investigată, se reține Lică Postolache și cei 15 covrigari, punct de pornire al romanului Să nu fugi singur prin ploaie (1958), în care autorul
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
Tributare momentului literar în care au fost concepute, prozele din această perioadă nu depășesc stilistic și compozițional nivelul articolelor de ziar. Romanul Rădăcinile bucuriei (1954), cu varianta îmbunătățită Podul amintirilor (1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor scurte (conceperea șablonardă a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
principal, din Arta Popescu, lirica lui este decisivă pentru descrierea poeziei care începe să fie scrisă în anii ’80. O serie de trăsături pot fi observate aici: poezie a cotidianului sau a textului, înclinația către introducerea elementelor ținând de oralitatea șablonardă, intertextualitate marcată; totuși, deschiderea produsă de P. este, probabil, singulară. Poetica minimalistă își găsește o ilustrare remarcabilă la el. Decorul e minim: cadrul fizic se limitează la un tramvai, la o poză de familie, la o mahala etc. Elementele acestei
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
școlii o microrachetă), scrierile sale - „pilde mălăiețe”, cum le caracterizează Mircea Iorgulescu - vădesc o capacitate de invenție minimă, frecvent bruiată de corectivul moralizator. În altele, precum romanele Planetă de adolescent și La revedere, Făt-Frumos (1969), R. încearcă să diminueze viciul șablonard prin structurarea materialului narativ pe mai multe paliere tematice sau prin apelul la elemente de butaforie epică uneori ridicole. Cea mai izbutită narațiune pare să se afle în miniromanul Anotimpul dragostei (1973), unde universul tulbure al sufletului adolescentin este plasat
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
cronica literară (două episoade În două numere) a lui Ovid S. Crohmălniceanu 57 și prin comentariile critice ale lui Petru Dumitriu 58 și Petre IOSIF 59. Pe acesta din urmă Îl reproducem integral - ca expresie relevantă nu numai a gândirii șablonarde ci și a literaturii și criticii creatoare: „Romanul lui Eusebiu Camilar nu este o simplă apariție În vitrine, un simplu eveniment literar. Mii de cititori au simțit și și-au mărturisit emoția puternică după citirea acestei cărți. Fără Îndoială, NIMENI
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale scriitorului, pe deasupra subiectului și a oamenilor Înfățișați. (Ă) Partea a doua a romanului suferă mai ales de tratare grăbită, ceea ce-l face pe scriitor să alunece pe lângă fapte, Într-un fel de generalitate de pe urma căreia se resimte Însăși expresia: șablonardă; abstractă, sau idilic-sentimentală, dulceagă. Terminând de citit romanul lui Ion Călugăru, rămâi cu impresia (produsă În special În partea a doua a romanului) că biruințele repurtate de muncitorii Hunedoarei În punerea pe picioare a unei industrii ce lâncezea, au fost
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nicolae Tăutu, Ștefan Tita, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu, Mihai Filip, Dan Deșliu, Suzana Delciu, Dumitru Vasilescu Liman, Eugen Câmpeanu, Em. Ionescu, S. Darian, Iuliu Rațiu, B. Șoltuz, Vitalie Manolescu, Ion Serebreanu, Nina Cassian ș.a. De aceeași factură, dramaturgia - simplistă, moralizatoare, șablonardă - este axată pe o tematică rebarbativă, precum întrecerile socialiste, viața în gospodăria colectivă, demascarea dușmanului de clasă etc. Printre autori: Mihai Meria, Toma P. Șipoteanu, Vintilă Russu-Șirianu, R. Miron, Ionel Lazaroneanu, V. Arădanu, Alexandru Andi, Fred Firea. Textele, aproape ilizibile
CAIET CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
americană (...). O altă problemă importantă a Călăuzei bibliotecarului era îndrumarea bibliotecarilor în ce privește cărțile (...). Este evident că bibliotecarii trebuiesc îndrumați în primul rând spre acele creații care constituesc succese ale literaturii noastre. Dar bibliografia revistei se mărginește să expună sec și șablonard conținutul lucrărilor apărute pe un spațiu egal, cu fraze adesea identice, indiferent dacă acestea constituesc succese sau rebuturi. Asta duce la o greșită informare a bibliotecarilor, la pericolul popularizării unor lucrări greșite. Care bibliotecar ar înțelege oare din felul cum
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
echipe de afișaj și șablonaj”, adică, mai pe românește și pe înțelesul tuturor, în vederea alegerilor ce urmau să vină peste mai puțin de o lună, „tineretul progresist” a angajat puștani ce aveau să lipească afișele pe toate gardurile orașului, precum și „șablonarzi” adică din cei ce, cu un șablon în mână ce reprezenta „soarele” ca semn electoral al BPD-ului, urmau să „picteze” pe toți pereții caselor oamenilor cinstiți de poate, poate se vor lăsa convinși să voteze diavolul! După cum vom afla
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tradiționale peste care s-au suprapus elemente de credință creștină. Pe de altă parte, adaptările și compilațiile moderne de practici divinatorii (nenumărate) au toate șansele să se încadreze în categoria kitschurilor. Motivațiile pot fi multiple: de la folosirea unor clișee lingvistice șablonarde (pendul magic, oglindă magică, călătorii astrale, plan astral, spirite malefice, zile favorabile și nefavorabile, vrăji, spirite malefice, spirite benefice etc.317), până la încercarea de a pune laolaltă credințe și practici dintre cele mai diverse. În astfel de scrieri sunt prinse
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cât se poate de generoasă. Fără să intrăm în detalii spațiofage, care nu fac obiectul demersului de față, reținem însă un unghi de interpretare relativ recent, diferit în raport cu viziunile criticii clasice care, se știe, prin reiterare, au devenit un material șablonard pentru unele manuale de literatură română. Marin Mincu operează (fără voie) o scindare între eul empiric și cel poetic arghezian, denunțând, la acesta din urmă, simulacrul dramei existențiale și, implicit, lipsa unei trăiri autentice. Criticul percepe o atitudine elaborată, un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Mihai Viteazul sau Bălcescu, pregătiți, prin patriotism și virilitate politică să-l anunțe pe marele comunist Nicolae Ceaușescu", devine doar un preambul la prezentul socialist ideal, în permanentă construcție.889 Banda desenată expusă în Cutezătorii abundă dintru început în temele șablonarde (mitul patriei primejduite, eroismul istoric și pionieratul tehnologic), dar din anii '80, glisând dinspre propaganda comunistă înspre cultul personalității, divertismentul ilustrat tezist lasă locul "citării maniacale a modelului unic"; cuplul prezidențial apare peste tot, pe toate coperțile 890, pe șantierele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
În contextul ei social sau cultural - se extinde până la individ; este Însă unul dintre cele mai devitalizante. Majoritatea artiștilor maturi știu că un volum mare de cunoștințe generale constituie mai degrabă un balast decât un ajutor. Numai romancierii de duzină, șablonarzi În străfundurile lor, pun atâta preț pe cercetare; În nouă cazuri din zece, ceea ce cunoștințele firești și imaginația nu pot furniza constituie În mod precis ceea ce trebuie lăsat deoparte. Omul verde, care sălășluiește În fiecare dintre noi, este absolut conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
și ne-egalitaristă. Nu mai vorbim despre un har care nu ține de alegerea individuală, ci despre ceva care poate fi deprins, ca și cunoștințele din științe, prin Învățare mecanică, rețete și muncă asiduă. În altă situație, devenim atât de șablonarzi și ne lăsăm atât de ușor convinși de tonul cronicilor de artă mai serioase din revistele și ziarele noastre, Încât nu mai remarcăm tonul copleșitor de științific sau paradoxul aplicării acestei tehnici de cunoaștere-denumire la un obiect neștiințific - a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
pot defini pe tînărul Cristian Popa, îl pot intui, îl cred în tot ce face în Hans. Ca și pe Clara Flores, Asta sau animatoarea grupului, femeia conducător de sentimente și de iluzii, care nu se desprinde deloc din conturul șablonard al personajului său. Și, iarăși, Ada Simionică, vulnerabilă, senzuală, precisă, cu ipostaze actoricești noi, proaspete, pe care le descoperă împreună cu Radu Afrim în personajul său Hilda. Riguroși, cu o dinamică complementară introvertit-extrovertit, sofisticat-primitiv, ca două repere solide și stabile pe
Șase personaje în căutarea.. - Despre senzualitate. Și Radu Afrim - by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8661_a_9986]
-
în fața căreia, de cele mai multe ori, suntem orbi." Băieții noștri Fotbalul invadează, mai mult și mai mult, atitudinea noastră cotidiană față de lucruri fel de fel. În fața unor succese din cu totul alte domenii, de pildă, comportamentul devine stereotip. Expresie a gîndirii șablonarde, deformate, conform căreia reușita e a băieților noștri și a noastră, în același timp. Cînd Cristian Mungiu și filmul său au luat "Palme d'Or", iar minunata Jane Fonda îl săruta istoric pe regizor pe obraz, extazul românului a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8668_a_9993]
-
de dibuiri poetice”, cum o califică autorul însuși. Următoarele culegeri de versuri - Struguraș de pe colină (1956) și Însetat de depărtări (1959) -, deși conțin câteva poezii și cântece cu oarecare ecou în epocă, abundă în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, șablonard. Abia volumele Lume, dragă lume... (1962) și Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate, pe simplitate și cultivă dezinvolt o formulă de factură tradițional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianței rurale și poetizarea faptelor cotidiene reprezintă nota
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]