687 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > DE-I EGAL, EGAL SĂ FIE - PAMFLET Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ne-am cerut drepturi egale între femei și bărbați, Și-apoi ne văităm de șale și de ochi încercănați * De nesomn și oboseală că muncim cât un robot. Nici nu ținem socoteală, pentru munca cot la cot! * Nu e bai, munca, se știe e brățară de valoare Nici n-o poartă orișicine, pierde vremea în
PAMFLET de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380232_a_381561]
-
ștergar de cânepă” (După ghebe). Locul natal, de basm, părăsirea lui, îl transpune într-o lume mirifică, plecarea echivalând cu un exil iar amintirea cu un disconfort sufletesc pentru că familia rămâne un sine qua non al vieții: “balaurul tolănit pe șalele Retezatului/ i-a păstrat solzii de stâncă/cu siguranță mai ocrotește/ poiana cu narcise sălbatice/și toate basmele perenelor copilării/ cu viteji din rărunchii pământului/ fețe de fum ochi de negru diamante/ plaiuri sfințite de chiotele noastre/ copaci zâmbind neastâmpărului
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
în care se amestecă diavolul creștin, golemul iudaic, androidul anglo-saxon, toate într-o formulă ritmico- melodică asistată de ordinator: „un animal cu adevărat înspăimântător, atât prin mărimea exagerată a corpului său, cât și prin cruzimea sa; forța îi stă în șale, iar virtutea în buric; coada lui, încordată, arată ca un cedru, nervii genitali sunt contractați, oasele îi sunt ca niște țevi, iar cartilajele ca niște lame de fier... Colții săi inspiră teamă, corpul său parcă ar fi din metal, plin
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
300 de metri până după colț aplecată într-o parte; mergeam încet, legănat, puțin crăcănată, iar când mă opream, lăsam geanta jos și mă uitam de jur împrejur, să văd dacă mă bagă cineva în seamă. Dacă da, îmi frecam șalele și gemeam tare ioai, ioai sau mai înfundat mîh, mîh, iar dacă nu - înșfăcam geanta și plecam în pas săltat mai departe, în timp ce cântam în poiana verde veselie multă cu băieți și fete cântă cucii cântă cu-cu cu-cu
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
și obrăznicia de talent, când funcția creează nu doar organul competenței, dar, adeseori, și pe acela al gândirii. Prea mulți se întind mai mult decât li-e plapuma, din care pricină suferă de reumatism cultural, căci le rămân descoperite ba șalele, ba picioarele." (pp. 28-29) În acest context, nu este de mirare că un obscur scriitor ieșean se consideră nici mai mult, nici mai puțin decât un viitor laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. În general, pamfletele semnate de Alexandru Dobrescu
Punctul pe i by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8118_a_9443]
-
stârnit de robele lor mari cu mâneci largi, lumânările au încept să pâlpâie. Doi draci îmbrăcați în haine păcurii și încinși cu cingători late de culoarea mandarinei s-au apropiat dinspre lateral, venind în fața mea. Unul s-a îndoit de șale, a pescuit tăblița cu porunca regelui și și-a vârât- o la brâu; celălalt m-a prins de braț, căutând să mă tragă sus în picioare. Am auzit cum brațul îmi sloboade un zgomot aspru, de parcă se frângeau oasele și
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
îi scoteau în evidență mâinile prelungi și palide care se-ntindeau să mângâie buclele fetei. Târfa! Fecioara greșită! Spurcăciunea! Tratează prețul vânzării! Își pregătește fuga! Ofițerul făcu un semn. Chelnerul, în vestă albă, lățindu-și crupele grase și frângându-și șalele, umplu paharele cu șampanie. Ei bravo! Omenirea se-neacă, zbătându-se în propriul ei sânge, până-n gât, și ăștia beau șampanie! Hitlerlandul zeităților blonde care se pregăteau să arunce-n aer orașul sau măcar o parte din el, pe principiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Europă, scria Alexandru. Suntem la aproape patruzeci de kilometri de granița Olandei, la cincizeci de kilometri de Franța și la șaptezeci de kilometri de Belgia. În cele din urmă, sfârșind de spălat pe jos, se ridică dintre mese, îndreptându-și șalele și spinarea și clătină capul să se dezmeticească. Îl auzi pe Invalid citind cu glas tare: "Bonurile valabile azi, 21 august 1944: pâine, bonurile numărul 269 și 270; săpun, bonul 276 pentru 250 de grame..." Afară se auzeau jandarmii urcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om. Unde-i? Ce om? Își încordă ochii și-l văzu. Uite-l! Doamne, fată, aista... nu-i el? Bătrâna își dezdoi șalele, răsuflă puternic, toată numai o apă, parcă se îneca, apoi tot mai lung și mai liniștit, ca prin somn, se uită la umbra care se clătina locului. Parcă vedea ceva la care se gândise neîncetat, de mult, și ce vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
el. Punea capul jos și-ncepea să zboare. Trupul său măcinat, brațele vlăguite și ochii istoviți, care deslușeau tot mai des umbre acolo unde erau făpturi vii, se umpleau de ceva dulce și ciudat. Junghiurile vechi încetară, și-mpunsătura din șale și din încheieturi, respirația greoaie și gâfâită cu izbucniri de tuse se ușură pe nesimțite, ca și cum pământul ar fi acoperit-o pe încetul, și cum dormea, și-ntinerea prin somn, sau numai căpăta acea seninătate leneșă, uitată din tinerețe, înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și poate că îl mai amenința cu fuga. La bătrânețe Paraschița era de aproape nouăzeci de ani, iar Ilinca făcea scandal că nu mai moare baba. El s-a enervat într-o zi și i-a tras un ciocan în șale. Din această cauză Ilinca, încet-încet, nu a mai putut să meargă, iar Butnaru și-a făcut-o cu mâna lui că acum trebuia s-o îngrijească și pe Ilinca și pe mama lui. Conștiința îl mustra mereu, jelindu-se la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ani de chin, cu două femei bolnave, și sănătatea lui Butnaru s-a șubrezit. Mai întâi a strâns-o Dumnezeu pe Ilinca. Nici Ilinca nu le-a spus celor doi copii că a lovit-o Butnaru cu ciocanul în crucea șalelor și de aceea ea se duce și tot se duce și ... dusă a fost. Au înmormântat-o creștinește, așa cum e obiceiul nostru ortodox. Apoi Butnaru a rămas să aibă grijă de „Pocum”, adică Paraschița, că așa îi spuneam noi, că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
un capăt la altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându-se, alteori părând statice, toate în funcție de distanța de la care erau văzute. Când te apropiai de acele ființe umane încovoiate de șale, observai cum tăiau spicele de grâu cu securea și le făceau polog. Familiile care aveau copii mai mari îi puneau pe aceștia să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
c-a făcut? — Comerț ilicit! — Ce comerț ilicit, domne? Care comerț? Comerț cu ce? — Cu... - polițistul își drese vocea și reluă în pu tere -, cu căciulițe! Babele se foiră. Se suciră. Domne, mata ești serios? — Doamnelor, se îndreptă polițistul de șale, asta e..., de-aia io zic mereu, când faci, faci, dar te gândești și la consecințe! Că nu poate așa, oricine, să scoată tarabă în fața blocului! Păi unde am ajunge dacă s-ar trezi toți să vândă... căciulițe în fața scării
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
roz. Deși statisticile arătau negru pe alb, hașurat sau colorat țipător că, la nivel național, au scăzut drastic cazurile de sinucidere prin ingurgitare de somnifere, aceleași statistici indicau alarmant o suprasolicitare a spitalelor din cauza diverselor dureri de cap, oase, măsele, șale și a diverselor forme de gripă, guturai sau simple nevroze în imposibilitatea de a fi tratate. Însuși președintele României, mirosind că e rost de ceva propagandă, secondat de prim-ministru, în ciuda cu lorilor politice de neconciliat între ei, apăruse pe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Să se înscrie la facultate. GETA: Doamne! La care? EDUARD: La oricare. El zice să aibă și ea un țel superior. Că el e doctor... BUNICA: Vai ce bine! Să mi dea și mie o rețetă compensată! Că mă dor șalele... de nici nu mai pot sta la televizor. EDUARD: Șalele or să te mai doară. Că prietenul lu' Sonia e doctor în economie. Finanțe bănci! (decepție la Bunică) GETA (mulțumită): Finanțe?? Păi atunci e serios de tot! N-avem încotro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
La oricare. El zice să aibă și ea un țel superior. Că el e doctor... BUNICA: Vai ce bine! Să mi dea și mie o rețetă compensată! Că mă dor șalele... de nici nu mai pot sta la televizor. EDUARD: Șalele or să te mai doară. Că prietenul lu' Sonia e doctor în economie. Finanțe bănci! (decepție la Bunică) GETA (mulțumită): Finanțe?? Păi atunci e serios de tot! N-avem încotro, o trimitem la studii! Trebuie să vedem... Să vedem unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
menada ne privea, și amândoi am ridicat paharul spre ea, rânjind. A venit direct, traversând mulțimea stroboscopică într-o impecabilă linie dreaptă, ca o viespe nocturnă. — Vă uitați la mine, zice, pronunțând cu accentul ăla italian care te mișcă în șale. — Semeni cu o dansatoare etruscă, îi strig, deși, așezat cum eram, aveam fața la nivelul pieptului ei. Nu înțelegea ce țipam, dar o privea fix pe Melissa. — Semeni cu o dansatoare etruscă, i-am mai răcnit o dată. S-a așezat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de absurditatea ideii. îl țineam de fund, cu mâinile sucite înapoi și mușchii tremurând, mergeam repede aplecat înainte, iar el mă strângea cu cioatele coapselor ca să nu alunece, pântecul și pieptul lipite de spatele meu. Simțeam, cu senzorii de deasupra șalelor pe care nu mi-i știusem înainte, că avea o erecție monu mentală, o erecție ce nici măcar nu era de natură sexuală... Jamsheed mă domina și-mi transmitea asta prin coapse, cu calm indiferent. Pe platoul nisipos al grădinii zoologice
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi! Hăi! Iar în dalba semănătură Se făcu atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din ochi făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ro); "am păpat și funcționez iar la întreaga capacitate" (club.neogen.ro). Desigur, metaforele tehnice, analogiile mecanice sînt mai vechi în limbă: deșurubat ("frînt, obosit") apare la Mateiu Caragiale - "Nici în pat nu mă puteam mișca. Deșurubat de la încheieturi, cu șalele frânte, mi se părea că ajunsesem în stare de piftie" - și se mai folosește încă, în limbajul familiar: "Am ieșit din mașină și am început ascensiunea. Eram deșurubat..." (cafeneaua.com). În registrul familiar-argotic, a-i cădea alimentarea înseamnă "a rămîne
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]
-
mers de-a bușilea s-a transformat acum într-o instituție golită de intimitate. Potcoava fixată pe treapta de la intrare, pentru a purta noroc, a fost smulsă de noii diriguitori (căci materialismul dialectic nu admite superstițiile). Bătrâna se îndoaie de șale, mângâie cu palma locul rămas gol și trece mai departe. Înăuntru, pe cei doi îi izbește un puternic miros de motorină, cu totul străin de casa lor, așa cum o știau din memoria olfactiv-sentimentală. Cele patru uși au acum numere. Instituție
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
proeminență redusă, însă este larg, linia superioară are o ușoară ascendență în sens antero-posterior. La efectivele neameliorate și la cele aflate într-o stare de întreținere precară, linia superioară are o descreștere în același sens. La cele selecționate, spinarea și șalele sunt drepte, potrivit de lungi și largi; crupa este largă, lungă și oblică. Pieptul este suficient de larg, abdomenul bine dezvoltat, coastele sunt scurte și arcuite. Membrele sunt de lungime mijlocie, cu aplomburi în general corecte, unghiile rezistente la drumuri
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
întâlnite la doar cca. 15 % din total și de regulă sunt mai mici, uneori rudimentare. Gâtul este lung, subțire și purtat oblic. Trunchiul la ovinele din această rasă este alungit, relativ strâmt și puțin adânc. Grebănul este ascuțit; spinarea și șalele înguste; crupa teșită, îngustă și oblică. Osatura este fină, însă rezistentă. Cornul este de culoarea varietății respective, fiind dur facilitează parcurgerea unor terenuri accidentate sau lungi. Constituția este robustă, iar rezistența organică și adaptabilitatea sunt foarte pronunțate. Nu se adaptează
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de 35 - 40 kg. Este mai mică la iezii proveniți de la primipare și de la caprele adulte cu fătări gemelare și triple. Indivizii rasei au exteriorul caracteristic animalelor tardive; talia mijlocie, torace potrivit de dezvoltat însă îngust, corp alungit, spinare ascuțită, șale înguste, piept strâmt. Membrele sunt rezistente cu mase musculare slab dezvoltate, însă rezistente. Coarnele sunt prezente la majoritatea indivizilor din ambele sexe, mai dezvoltate însă la masculi. Culoarea învelișului pilos la caprinele locale este în majoritatea cazurilor albă Î72 %ă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]