187 matches
-
ni sâmțâm bini și sâ vii lăutarii și fetili șelea zbânțurati, cî di popi m-am săturat! Marii sfetnici, poporul, curtenii, soldații și cerșetorii izbucniră în urale. Noul rege era pe placul tuturor. Ceva mai târziu, în toiul banchetului, Marele Șambelan îl anunță că deja s-au aprobat cheltuielile pentru Marea Vânătoare din toamnă... Referință Bibliografică: VÂNĂTOAREA / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1234, Anul IV, 18 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
IUBIRE DE PORȚELAN -DEDICAȚIE MARELUI POET ION MINULESCU Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Te aștept de-aproape-un an, netezesc cărarea... În iubiri de porțelan, grea e așteptarea. Te-am făcut și șambelan, dar pustie-i zarea. În iubiri de porțelan, tulbure e marea. Chiar de facem un scălan pentru o sămânță, în iubiri de porțelan, nu este credință. Curgă râuri prin burlan, să ude speranța; în iubiri de porțelan, tristă este viața
IUBIRE DE PORŢELAN -DEDICAŢIE MARELUI POET ION MINULESCU de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356757_a_358086]
-
guvernământ, monarhia. Apoi trimitem o invitație Majestății Sale, fostul rege, pe care îl invităm să-și reia tronul care i se cuvine prin drept divin. El vine, iar noi vom solicita următoarele funcții: părintele va fi Patriarh, domnul paracliser, Mare Șambelan, domnul învățător, ministrul Cultelor și Educației, iar eu, cu voia dumneavoastră, Cancelar. Restul funcțiilor le vom distribui oamenilor noștri, cei care vor pune umărul la această măreață înfăptuire, cea mai mare din zilele noastre... Aici se vedea un ușor delir
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
opt fiice, pe Merchelica, zisă Alemana, cu fiul rebelului duce Pardailan, zis Francu, pe numele lui Ciordel, zis Bălan, fiind el cam amestecat la sânge. Astfel avea să ia conducerea și peste ducatul lui Pardailan iar apoi, după nuntă ... Marele șambelan intră în sala tronului și-i spuse: - Haolio, bre, împărate, ț'o vinit, hairoplanu' ... Cam tâmpit bietul de el fiindcă era din Țăndărei, capitala unei provincii de idioți, însă îi era văr de-al doilea și-l considera tare credincios
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
că ești... Între timp pregătiți masa că mi-e o foame cu adevărat regală! Desigur cutrele împodobite cu pietre scumpe se grăbiră să aplaude de parcă auziseră o altă înțelepciune menită să rămână peste veacuri. Regele făcu un semn și Marele Șambelan, un individ cu o mutră de lingău atât de scârboasă încât ți se apleca numai când îl priveai, scoase cizmele din picioarele sacre ale regelui iar batistele parfumate începură să se zbată isteric. Duhoarea din uriașa încăpere își schimbă substanțial
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
A fi Poet este însă „a simți”, nu doar „a cugeta”: „Și-am văzut ieșind din gura Fiarei pe Nimrod,/ dinții lui scrâșneau cu disperare,/ Profetul Mincinos rânjea-mbrăcat în neagra-i ciohă mare.../ Războiul e aproape, răsăritul mă minte,/ fericit șambelan priveghez la Cuvinte...” Întâlnim, în universul creației, și tristețea metafizică, și „voluptatea morții”, și totul, și nimicul, și lumina, și întunericul, și aproapele, și departele, și dezdurerarea și melanholia, și ermetismul, și spleenul, și „invazia predicatelor nerușinate”, și „teroarea substantivelor
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
și nu veți muri niciodată. Este o parodie crepusculară. Este o prăbușire în mare. Ne așezăm în cerc. Diavolii cresc. Am râs, nimeni Nu A SCHIȚAT UN ZÂMBET, normal, eram singur. Așa am venit pe Pământ, așa voi pleca. Afurisiții șambelani, Îi știți, nu există cotlon fără șobolani. Veșnicia e scurtă, e lungă, După materialul clientului, războinicul e într-o dungă. Vrăbiile tac, la fel - visele. Bătăliile dorm în rafturi. Mai zăresc Clitemnestre, Alise, cascade și salturi , Ce neguri, ce reguli
M-AM TREZIT de BORIS MEHR în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374628_a_375957]
-
MAI ÎNALT NIVEL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL În marele salon de lucru al Mamelor Imperiale puțini oameni aveau acces. Doar Marele Șambelan al Mamelor Imperiale, Belizarie, conte de Foxmind, fiind unul dintre acești aleși ai sorții care zi de zi, oricând, putea intra în acest adevărat sanctuar al devoțiunii față de popoarele impe- riului. Sarcina sa de bază era, în fiecare dimineață, aranjarea
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
sorții care zi de zi, oricând, putea intra în acest adevărat sanctuar al devoțiunii față de popoarele impe- riului. Sarcina sa de bază era, în fiecare dimineață, aranjarea salonului pentru munca de peste zi. Așa se face că în această dimineață Marele Șambelan o aranja temeinic pe Marea Lenjereasă o tipă nurlie, plină de entuziasm și imaginație, exact pe canapeaua favorită a Mamelor Imperiale. După ce-și terminară treaba, cei doi se despărțiră iar fata îi spuse dulce: - Belică, scumpule, când mai ai
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
fi cel de ieri cum nici iarba nu crește invers nici păsările nu zboară în revers mă mulțumesc să fiu un bizantrop al Bizanțului bisectat de birocrația babelor de la belcanto care fac bebei mari de gata guvernatori în insule coloniale șambelani de curte vidă dar cei mai buni vor fi ceasornicarii neputincioși cu neveste vesele, nepunctuale. LEUL, CEASUL ȘI MAGIUNUL Un leu care cântă la pian vara se uită la ceas e târziu i se năzare dresorul a plecat acasă la
ÎN CĂUTAREA LUMINII (POEME) de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376098_a_377427]
-
repede, îmi ia pensonul și, îndepărtîndu-l și apropiindu-l de mustață, are aerul unui expert. Îi iau pensonul și reiau lucrul. Ai salutări de la Tudose, zice. Cioc, cioc: Hatmanu. Emoționat, îl invit cu o reverență din ultimele lui tablouri cu șambelani. Mă conduce la șevalet și mă-ndeasă în scaun: continuă! continuă! M-afund în lucru. Văzîndu-mă atît de mut, zice: ai salutări de la Surdu. Și mustăcioara lui celebră se lungește. Zîmbesc și eu și spun: merci, maître. Cioc, cioc, cioc, apăsat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țipa cu mîinile pîlnie, se lăsa pe vine, amenința pe unul de-ai lui, de la apărare: mă, te mănînc! Tribuna-l ținea în gingășii: bă, croncane, ține-ți pliscul! La care omu', întors către galerie, se înclina cu politețe de șambelan, reintrînd distins în cușcă. Și iar... mă, te mănînc! Dacă se-ntîmplă să mă nimeresc lîngă el, s-a dus dracului meciul. În schimb, mă aleg iarăși cu numărul lui de mare atracție. De care, evident, nu-și dă seama. Cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unor individe din regiunile de jos ne anunță deodată o figură din lumea mare cu ritmul iambic, ca Benvolio de pildă în scena întîi din Romeo și Iulia, sau ca ducele de Cornwall despărțind în Lear pe Kent și pe șambelanul Curții, atuncea greutatea ritmului trebuie să ni sensibilize aceste antiteze. Iambul, în situațiuni de felul acelora unde el esersă și influința simbolică de-a ne transporta dintr-o sferă anterioară va trebui să se prezinte cu o altă greutate decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ținut în 754 la Constantinopol voise să facă din Teodot un adversar al cultului imaginilor, scrierile lui au fost enumerate de diaconul Epifanie. Este menționată o operă în șase volume în care e atacat Nestorios, dedicată unui anume Lausus (poate șambelanul lui Teodosius al II-lea de la care și-a luat numele Istoria Lausiacă); scrierea s-a pierdut în întregime. A fost regăsită în traducere siriană o Confutațiune a lui Nestorios împărțită în 25 de capitole și trei cărți, atribuită lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de exemplu, aceea, bogată în citate biblice, prin care sunt consolați și încurajați călugării monofiziți expulzați din Antiohia și din alte localități în vremea împăratului Justin și dispersați în Orient. Chestiuni teologice și exegetice sunt discutate în lungul răspuns trimis șambelanului Eupraxios care îi pusese lui Sever o serie de întrebări referitoare la teme doctrinare (nașterea Logosului, întruparea sa, suferințele și așa mai departe) și la exegeza unor pasaje din Scripturi (de exemplu, de ce în Gal. 3, 13 Cristos este numit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Studii: A.M. Ritter, Isidore de Péluse, DSp VII/2, col. 2097-2103; A. Schmid, Die Christologie Isidors von Pelusium, Paulusverlag, Freiburg in d. Schweitz 1948. D) Palladius. Istoria călugărilor din Egipt Istoria Lausiană se numește astfel pentru că este dedicată lui Lausus, șambelanul împăratului Teodosius al II-lea. În tradiția manuscrisă această operă se prezintă sub trei forme. O formă lungă conține în interiorul său o altă scriere, Istoria călugărilor din Egipt, care până la sfârșitul secolului al XIX-lea putea fi citită separat numai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tradiția siriană mai târzie, compilatorul este chiar Zaharia care este prezentat ca episcop de Melitene, în Armenia. „Istoria Bisericii” nu mai seamănă, de-acum, cu cele scrise de istoricii din secolul precedent. Scrierea i-a fost comandată lui Zaharia de către șambelanul imperial Eupraxios care voia să cunoască ceea ce se întâmplase în sânul Bisericii după conciliul de la Calcedon, iar Zaharia relatează ceea ce a aflat și a citit în timpul studiilor sale la Alexandria și Berit, ca și ceea ce putea să găsească în documentele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ținut în 754 la Constantinopol voise să facă din Teodot un adversar al cultului imaginilor, scrierile lui au fost enumerate de diaconul Epifanie. Este menționată o operă în șase volume în care e atacat Nestorie, dedicată unui anume Lausus (poate șambelanul lui Theodosius al II-lea de la care și-a luat numele Istoria Lausiacă); scrierea s-a pierdut în întregime. A fost găsită în schimb, în traducere siriacă, o Confutație a lui Nestorie împărțită în 25 de capitole și trei cărți
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de exemplu, aceea, bogată în citate biblice, prin care sînt consolați și încurajați călugării monofiziți expulzați din Antiohia și din alte localități în vremea împăratului Iustin și risipiți în Orient. Chestiuni teologice și exegetice sînt discutate în lungul răspuns trimis șambelanului Eupraxios, care îi pusese lui Sever o serie de întrebări referitoare la teme doctrinare (nașterea Logosului, întruparea sa, patimile etc.) și la exegeza unor pasaje din Scripturi (de exemplu, de ce în Gal. 3,13 Cristos este numit „blestem”; de ce a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
A.M. Ritter, Isidore de Péluse, DSp VII/2, 1971, col. 2097-2103; A. Schmid, Die Christologie Isidors von Pelusium, Paulusverlag, Freiburg in d. Schweitz, 1948. d) Palladius. Istoria monahilor din Egipt Istoria Lausiacă se numește astfel deoarece este dedicată lui Lausus, șambelanul împăratului Theodosius al II-lea. în tradiția manuscrisă, această operă se prezintă sub trei forme. O formă lungă conține în interiorul său o altă scriere, Istoria monahilor din Egipt, care pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea putea fi citită separat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în tradiția siriacă mai tîrzie, compilatorul este chiar Zaharia, care este prezentat ca episcop de Melitene, în Armenia. Istoria Bisericii nu mai seamănă acum cu cele scrise de istoricii din secolul precedent. Scrierea i-a fost comandată lui Zaharia de către șambelanul imperial Eupraxios, care voia să știe ce se întîmplase în sînul Bisericii după conciliul de la Calcedon, iar Zaharia relatează ceea ce a aflat și a citit în timpul studiilor sale la Alexandria și Berit, precum și ceea ce putea găsi în documentele care îi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Corp comun (1968) multe poeme au rimă, adesea pereche, expresia continuă să rămână ori simplificată, în maniera unui joc lingvistic nu prea îndrăzneț, ori abstractizată într-un mod pur formal, departe de adevărata viziune suprarealistă: „Regele vorbea în sala tronului./ Șambelanul își încerca norocul./ Sub tron o virgulă elegantă/ roșie ca focul./ Pe când regele rostea ultimele silabe/ regina umbla prin palat/ în patru labe/ izbind în uși cu ciocul” (Capricii, II). În altele se observă o proliferare a materiilor, mai ales
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
de servici, București, 1992; Fabule și epigrame, Timișoara, 1995; Manevrele de toamnă, București, 1996; Marea pururea marea, București, 1996; Zicale și reflecții actuale, Timișoara, 1996; Uitat printre lucruri uitate, pref. Cornel Ungureanu, București, 1997; Însemnările cultivatorului de mărar, București, 1998; Șambelan la curtea coniacului, Timișoara, 1999; La scufundarea vasului Titanic, I-II, București, 1999-2000; Insomniile bătrânului, București, 2000; Vizita maestrului de vânătoare, București, 2002; Veșnic absentă veșnic prezentă, Timișoara, 2002. Antologii: Efigiile naturii, București, 1971 (în colaborare cu Mircea Tomuș); Orașul
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
1811-1884, Atena), prozator. Descendent în a șaptea generație, al marelui vistier Iordache Cantacuzino (cumnat al domnitorului Vasile Lupu), nepot al lui Matei Cantacuzino (și el mare vistier al Moldovei, emigrat în 1791 în Rusia), C. era fiul lui Alexandru Cantacuzino (șambelan al țarului și participant la mișcarea eteristă) și al Elisabetei (n. Daragan). Întors în Moldova, se însoară în 1839 cu Maria Cantacuzino, fiică a marelui logofăt al Moldovei Nicolae Cantacuzino-Deleanu-Măgureanu, dar căsnicia nu durează; Maria Cantacuzino pleacă în 1850 la
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
glorie. Or, de parcă am fi venit să-i aducem direct la cunoștință insultele pe care cu siguranță iscoadele lui i le transmiseseră deja, iată că ne înfățișam acum, soli nepieptănați și scandalagii, să-l sfidăm în propriul său palat, în fața șambelanului, a vizirului și a ofițerilor din gardă. Iar eu, slujbaș la biroul muhtasib-ului, având sarcina să veghez la respectarea legii și a ordinii publice, mă aflam acolo alături de ațâțătorii la răzmeriță, în timp ce dușmanul era la porțile orașului. Gândindu-mă zăpăcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]