6,475 matches
-
care vrea, care visează, care își imaginează iubirea, dar îi este frică. Frică de a vorbi. Ce om ar avea sufletul neted, fără răni, fără cuvinte nerostite? Până atunci, cred că lumea se rezumă la fuste scurte și zâmbete false! Șanț zile în care mori pur și simplu, zile în care uiți că mai trebuie să respiri, în care inima uită să-ți mai bată. Zile că aceasta, când te simți pustiit, gol, pierdut...Și ce poți face? Nu te poți
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1398278826.html [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
vreun laborator, N-aș deveni vreun Iuda ori vreun informator... Și iată înc-un lucru din lumea mea frumos: La noi nu se întâmplă război religios, Nici sfinte inchiziții, nici libertăți în lanțuri, Nici chefuri după care să ne culcăm prin șanțuri, Nici ordine mondială, și nici naționalism, Și nici vreo îndoială ce-aduce ateism. E-ADEVĂRAT CĂ OMUL, ACEST BIPED, GUNOI, ARATĂ CA MAIMUȚA , DAR N-A DESCINS DIN NOI! Fără comentarii! Sau poate totuși: „Neamul maimuțesc încă nu ajunsese la
NO COMENT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1450085288.html [Corola-blog/BlogPost/375080_a_376409]
-
Nu, făcusem rost, într-un mod absolut nesperat, de o invitație la un colocviu de istorie, iar astăzi, duminică, spre seară, flanam agale pe vestita Corso, încercând să înțeleg ce mi se întâmplă. După vreo două ore, transpirat de parcă săpasem șanțuri, mă așez la o masă, una din miile de mese aflate direct pe trotuar, cu vedere directă către spectacolul străzii, lucru foarte interesant de altfel, și, când vine un chelner, comand, cu sufletul cât un purice, o apă minerală. Spre
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1406394413.html [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
un loc mai înalt între doi plopi tineri, unde am întins cortul, pe care l-am ancorat, atât în pământ, cât și de plopii din jur, să nu avem surprize cu vântul sau ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare[xiii]a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul aerului rece de pe insuliță
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
nu-i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n-a zărito, cele mai trufase dobitoace n-au călcat pe ea, si leul n-a trecut niciodată pe ea. Omul își pune mâna pe stâncă de cremene, si răstoarnă munții din rădăcina. Sapă șanțuri în stânci, si ochiul lui privește tot ce este de preț în ele. Oprește curgerea apelor, și scoate la lumină ce este ascuns.” O scriitoare inspirată spunea că așa cum pământul este brăzdat cu mine de aur și plin de lucruri
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
Noi suntem goana după care se ascunde săgeata în cuvânt. UITAREA Mi se spune că lumea a uitat de vreme, a uitat de timp și de miracolul vorbirii. Vremea, așa cum este ea s-a ascuns în cânepă și a săpat șanțuri adânci memoriei în iluzia cântecului de primavară. A trecut de veac și s-a proptit în secol, în drumul clipei către tufa de mărgăritar. Mi se spune că vara e aproape și îmi va ajunge timpul să răscolesc deșertul de
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1462274329.html [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]
-
județean pe porțiunea spre localitatea Rădești. Brusc, mașina nu mai scârțâie din toate bucșele, iar stomacul îți mulțumește pentru răgazul acordat. Concomitent cu apariția primelor case, tricolorul românesc te întâmpină la mai tot pasul. Marginile șoselei sunt clar delimitate de șanțurile care le însoțesc, asfaltul este neted, iar pubelele de gunoi sunt amenajate la tot pasul. Din curțile în care se ghicesc pe alocuri acoperișurile caselor bătrânești răsar, din loc în loc, case impozante cu etaj. Pentru un călător neinstruit, Rădeștiul nu
RĂDEŞTI, PRIMA COMUNĂ gălăţeană de la nord de Târgu Bujor care va avea SISTEM DE CANALIZARE by http://balabanesti.net/2015/07/27/viata-libera-galati-radesti-prima-comuna-galateana-de-la-nord-de-targu-bujor-care-va-avea-sistem-de-canalizare/ [Corola-blog/BlogPost/340020_a_341349]
-
făcea curte la fete și într-una din seri a venit acasă cu Săndică, un alt flăcău, noi eram la masă în bucătărie și aveau un pistol, Walter am auzit, pe care voiau să-l încerce trăgând de-a lungul șanțului. Când mă fac mare, ziceam în mintea mea, fac și eu rost de un pistol ca ăsta, chem fetele să stau de vorbă cu ele la poartă și le arăt pistolul. Cu asta eram convins că le dau gata. Mai
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Mai bine era dacă legam boii la sanie ... Aș ajunge mai repede la stână, își dă cu părerea copilul cel răsărit, aproape un flăcău. -Ți-o rămas gându' la omăt, Ioane! Mai bine ia sama să nu te tragă boii-n șanț, îi strigă mamă-sa, cu oarece îngrijorare. Și, domol, în pasul dobitoacelor, carul urmărit de departe de mama-Catrina dispăru după Cotu' Popii. Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
transformare a obștilor vicinale în unitatea administrativă a satului a fost îndelungat și complex. Două sunt elementele fundamentale care caracterizează transformarea obștilor în sate: teritorialitatea și statornicia. Satul reprezintă principala formă de habitat în evul mediu (fossatum = loc întărit cu șanț). Până la începutul secolului al XV-lea au fost identificate în Transilvania 3364 localități, în Țara Românească 2100 sate, iar la sfârșitul secolului 2800 localități. Satele aveau 15 - 20 case în Moldova și Țara Românească, iar în Transilvania media era de
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii, povestire de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Varcolacii_povestire_de_alf_al_florin_tene_1361604569.html [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
pretențiile și la potențele mele financiare, deși sora ei mai mare, Dacia 1100, era cu puțin mai ieftină. M-a lăsat cutia de viteze la câteva luni. Am dus-o târâș printre roțile din față, până am dat de un șanț în care mașina s-a proțăpit, fără să mai aibă nevoie de mine să schimb viteza de deplasare! Nici-o despăgubire, pentru că era lucrată cu respectarea normelor tehnice (sic!) și, chiar dacă a crăpat, de vină era doar..."viciul de material"! Dar
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
proletar, peste normă Se moare la slujbă, muncind excesiv, Se moare de lene, se moare de formă, Se moare în joacă, stupid și naiv, Se moare cu popă dar și-n crâșmă-n-alcool, Se moare în puf sau se moare în șanț, Se moare în opium, se moare-n formol, Se moare în zbor dar și-n zale de lanț, Se moare degeaba, se moare pe bani, Se moare în rate cu dobândă lunar, Se moare în grafic pe zile și ani
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Se_moare_cu_tara_poem_man_romeo_tarhon_1381911709.html [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii, povestire de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Varcolacii_povestire_de_alf_al_florin_tene_1361604914.html [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
2016 Toate Articolele Autorului TEOLOGUMENA-Despre Credință ● Credință este acea corola, floare rară a frumuseții sufletești care crește în adâncurile mistice ale ființei și care este hrănita prin lujerii de lumină ai harului și de speranță escatologica a mântuirii. Rădăcinile credinței șanț adânc îngropate în lutul trupesc, în substraturile profunde ale conștiinței, în sângele curat din inima noastră, dar floarea și fructele credinței se înalță transcedental prin duh până la tronul ceresc, sfântă mărturie a încrederii noastre în Dumnezeu. ● Credință trebuie însoțită de
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
acest risc, saltul calitativ, nu se face niciodată orbește, în gol, la întâmplare. Se face în baza unei experiențe mistice apriorice și a unei epifanii anterioare care ne asigura că “riscul”, aventură autodepășirii și a transcendentei noastre, nu numai că șanț susținute de sus, șanț stabile și asigurate, dar că de fapt șanț puse la cale de Dumnezeu Însuși. ● Apostazia carnala, trupeasca, ne poate întoarce la starea de animalitate, la iobăgia instinctuala a patimilor. Apostazia spirituală, falsă și greșită, răuvoitoarea înțelegere
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
nu se face niciodată orbește, în gol, la întâmplare. Se face în baza unei experiențe mistice apriorice și a unei epifanii anterioare care ne asigura că “riscul”, aventură autodepășirii și a transcendentei noastre, nu numai că șanț susținute de sus, șanț stabile și asigurate, dar că de fapt șanț puse la cale de Dumnezeu Însuși. ● Apostazia carnala, trupeasca, ne poate întoarce la starea de animalitate, la iobăgia instinctuala a patimilor. Apostazia spirituală, falsă și greșită, răuvoitoarea înțelegere a credinței, păcatul împotriva
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
întâmplare. Se face în baza unei experiențe mistice apriorice și a unei epifanii anterioare care ne asigura că “riscul”, aventură autodepășirii și a transcendentei noastre, nu numai că șanț susținute de sus, șanț stabile și asigurate, dar că de fapt șanț puse la cale de Dumnezeu Însuși. ● Apostazia carnala, trupeasca, ne poate întoarce la starea de animalitate, la iobăgia instinctuala a patimilor. Apostazia spirituală, falsă și greșită, răuvoitoarea înțelegere a credinței, păcatul împotriva duhului sfânt, ne pot duce la hipnoză intelectuală
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
orbi, rătăciți și potrivnici Caii Sale? Din când în când Dumnezeu picura și în sufletele noastre însetate de iubire și adevăr câte un strop de lumină din oceanul plinătății Sale. Arvuna sigură că amărăciunea, decepțiile și vanitatea acestei lumi nu șanț nimic mai mult decât o provocare demonica. ● Omul spiritual, induhovnicit, este “cazul” nefericit al istoriei. Personalitatea acestui tip de om se adaptează cu greu la condițiile, neînțelegerea și tirania colectivă impusă de omul “natural”. Omul spiritual, sfanțul, martirul, mărturisitorul, țin
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
banul, el te face de rușine. Vezi în crâșmă câte unul, care nu bea cumpănit; Ca să meargă-i vine greu, drumu-n față e cotit... Și mi-l vede bifurcat, că nu-mi știe cum s-apuce: „Care-i bun?” În șanț ajunge, nu poate ca să urce. Dar de coborât îi pare mai ușor, și el s-aruncă Unde-i mocirla mai groasă și acolo mi se culcă. „Vai de mine! Ce-am făcut? Iar am întrecut măsura... Nu mai trag un
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului ca în Poiana lui Iocan, discutând ridicarea sau scăderea prețului la cereale, comentând presa comunistă, după război, făcând politică pe marginea șanțului sau bârfind cine cu cine s-a măritat, pe cine l-a prins la vecina, cine a murit sau cine trage să moară, cine s-a încăierat cu trepădușii satului care strângeau cotele obligatorii sau pe cine a mai băgat
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Ion_berca_preot_victima_a_comunismului.html [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
în curte și grădină: greblam frunzele căzute, bunicuțu curăța pomii de crengile uscate și de frunzele cu dăunători. La sfârșit, adunam gunoiul într-o grămadă mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă. După aceea, tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și nu să băltească. În Joia Mare se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare, iar Sâmbăta se definitivau
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
și să nu-ți dai, automat, demisia din funcția în care te-a susținut, electoral, acel partid! Știi, ce Ghiță? M-am cam săturat de acești Ghiță-contra, care au împânzit țara! Cârcoteala ăsta, fără rost, manipularea și bârfa de pe marginea șanțurilor patriei, înclusiv virtuale, ne-au adus unde suntem în prezent. Tare se mai pricep la scenarii politice miticii noștri dâmbovițeni! Nonstop! - De ce trag clopotele, Mitică? Scenariul 1 - De frânghie! Corect, dar vin alți mitici cu: dacă ..., cu parcă ..., să vezi
TABLETA DE WEEKEND (90): VINE IGNATUL CORUPŢILOR ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1416729943.html [Corola-blog/BlogPost/372032_a_373361]
-
ai iubirii sunt Eminescu, Noica Stănescu, Iorga, Arghezi, Călinescu. O dragoste ca un sâmbur de migdal, dulceag-amărui, strălucitor prin absență. Din care nu va încolți nimic. Pentru că e strivit și carnea lui dulceag-amăruie a intrat în coaja tare, străbătută de șanțuri și vinișoare de lemn. Cum să mai alegi ce e bun și ce e strivit de tăvălugul cel mare? Idee: iubirea se vede chiar și prin ceață. Se cunoaște de la mare depărtare și se atinge și la cinci metri. Iubirea
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
șapte-opt ani de zile și niciodată nu... - Ascultă, fă, nevastă! Au fost treburi care nu se puteau discuta. Iar tu..., tu nu trebuia să știi. De ce să stai tu cu grija asta? Apoi, femeia mai vorbește la câmp ori pe șanț cu una, cu alta, că gura femeii... Dar, să lăsăm asta...! Să știi, fă, Ioană, că nu am fost vinovat. Nu m-am bătut cu nimeni. Nici beat nu am fost. Dacă era așa, de la cârciumă și până-n hotaru' comunei
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]