94 matches
-
donat "muzeului Prahovei". Membru al unei importante familii românești, fost lider politic din județul Prahova, Toma T. Socolescu a refuzat să intre în organizația comunistă a arhitecților, ceea ce a dus la etichetarea sa ca dușman al poporului, fiind apoi amenințat, șantajat și hărțuit de autoritățile comuniste. Averea și proprietățile sale au fost confiscate sau furate în anii 1950 de către Securitate și de către administrația locală comunistă. Familia sa, ca de altfel majoritatea familiilor din elita societății românești, a suferit în special din
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
libertății morale a persoanei, libertate încălcată prin simplul fapt al constrângerii acesteia să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva împotriva voinței sale. Prin incriminarea șantajului, legea penală reacționează împotriva faptelor susceptibile de a îngrădi libertatea persoanei șantajate de a lua hotărâri și de a dispune fără constrângere de voința sa, de acțiunile sale, de bunurile ce formează patrimoniul său. În cazul șantajului, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Codul Penal (Code Criminel, Cap. VIII Art. 302) canadian
Șantaj () [Corola-website/Science/320113_a_321442]
-
făcut planuri să se despartă de ea. Rubens era adesea cu Anna pentru că era consilier ei, consultantul financiar și avocat, și, astfel, a fost suspectat de adulter cu Anna între 7 și 10 martie 1571. A fost arestat, torturat și șantajat să mărturisească. Anna a fost pusă sub presiune: fie trebuia să mărturisească fie Rubens urma să fie executat. Anna a acceptat la 26 martie 1571 să pledeze vinovat. La 22 august 1571 s-a născut ultimul ei copil, Christine.Pe
Anna de Saxonia (1544-1577) () [Corola-website/Science/333989_a_335318]
-
Oslo. Împreună cu Saharov, a plecat în exil în orașul Gorki (1980). Având în vedere participarea activă, alături de soțul său Andrei Saharov, în domeniul apărării drepturilor omului în Uniunea Sovietică, Elena Bonnera fost supusă mai multor urmăriri și detenții, fiind deseori șantajată. Fiica, Tatiana și fiul, Alexei, au fost dați afară din universitate, iar în anii 1970, au fost forțați să emigreze. Însă soției lui Alexei i-a fost refuzată permisiunea de emigrare alături de acesta, ceea ce i-a determinat pe soții Saharov
Elena Bonner () [Corola-website/Science/316663_a_317992]
-
din procesele vremii se bazau pe slăbiciunile rudelor, pe cedări și concesii. Spui, scapi, nu spui, treci lîngă el. Datele stenogramei atestă faptul că luptătorul Toma Pirău, zis Porîmbu, a fost trădat de unul din frații săi. Acesta este răpit, șantajat și obligat să semneze o declarație că își va preda fratele la prima veste despre el. În seara zilei de 18 decembrie 1950, Toma Pirău trimite pe gazda sa, Dumitru Cornea, să-i ceară ajutor fratelui. Acesta, conform angajamentului asumat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ranchiună sau supărare. Îmi făcea o concesie. Nu sufeream concesiile. Mi se păreau un semn de slăbiciune, o umilință reciproc asumată, pe care n-o cerusem și de care nici una dintre părți nu reușea să mai scape. Mă simțeam obligat, șantajat să zâmbesc și să merg mai departe, duhnind a parizer, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Până la urmă, am evadat din subsol, ieșind în lumina toxică a „Universității“. Am tras adânc în piept, umplându-mi plămânii cu aer din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
utilizator, fragil și perisabil, ar fi garantat păstrarea informației și transmisia ei clară pentru alt joc, o nouă competiție, o redistribuire cu succes a mărfii neuronale. Utilizatorului ar fi putut să i se întâmple orice, ar fi putut fi eliminat, șantajat sau distrus pe bucăți; fără folos: marfa ar fi triumfat, ruptă de ambalaj, dusă mai departe de rețeaua proaspătă și liberă a cuvintelor. Mai rămânea o singură întrebare. Cine avea acum harta? 38-ul a depășit „Blauer Stern“, a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dau muzicii un rol mult prea important. Ea este vitală, poate să salveze un film, dar îl poate și distruge. Uneori imaginea era copleșită de muzică. Am învățat să o subordonez imaginii sau, cel puțin, spectatorii să nu se simtă șantajați. Nu am nicio rezervă să folosesc muzică, nu sunt adeptul documentarului purist, ciné-verité, care susține că realitatea nu trebuie alterată. Prefer să compun coloana sonoră din tot ce îmi stă la îndemână: zgomote, muzică ori pauze de liniște. Sunt mai
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Lennox (în The Long Goodbye) își schimbă numele în Maioranos, Velma Valente devine Helen Grayle, iar lista se întinde peste aproape toate episoadele aventurilor lui Marlowe. La fel de productivă este tema șantajului - cu mențiunea că adeseori șantajiștii sunt uciși de cei șantajați - ori aceea a mafiotului în personalitatea căruia supraviețuiesc urmele unui cavalerism inexplicabil, așa cum se întâmplă cu Eddie Mars în The Big Sleep și cu Clark Brandon în romanul discutat aici. Ambii sunt capabili, de dragul femeii de care sunt îndrăgostiți, de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
e cazul să fie urmărit”. Dar acțiunea nu Încetează, ordinele venite de mai sus sunt clare: să i se intercepteze corespondența, telefonul, să i se cunoască „toate legăturile” și „natura acestora”. Sunt antrenați nu numai foști tovarăși de generație, probabil șantajați, ci și colegi de la universitate, chiar studenți. Aceștia din urmă, care dau informații sub niște pseudonime ingenioase, trebuiau să furnizeze descrieri asupra stării de spirit din mediul universitar, ce discuții se poartă printre studenți, cum reacționează profesorii. Desigur, un obiectiv
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de știință. El nu s-a opus societății, nu și-a pus nici o mască, care să-l protejeze. Și-a jucat rolul curat, lăsându-se descoperit, fără să-și ascundă opiniile neconvenabile. N-a șantajat și nu s-a lăsat șantajat. Pentru a reuși, ar fi trebuit să joace rolul cu mască? Se prezintă elevilor celălalt caz, și anume, Günther Grass, scriitor german, născut în 1927, care devine laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1999. El a recunoscut, la aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pragul Securității sau altui organ analog de anchetă, în a-și spune cu hotărâre: în clipa aceasta chiar mor. Dacă așa gândește, neșovăitor, insul e salvat. Nu i se mai poate face nimic. Nu mai are cu ce fi amenințat, șantajat, amăgit, îmbrobodit. [...] Soluția a doua: a lui Alexandru Zinoviev. Este cea găsită de unul din personajele cărții Înălțimile găunoase. Personajul e un om tânăr, prezentat sub porecla alegorică Zurbagiul. Soluția stă în totala neadaptare în sistem. Zurbagiul nu are domiciliu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
practică de satrapii lui Voronin: lovirea și arestarea tinerilor nevinovați, compromiterea mișcării de protest prin infiltrarea în mulțime a grupurilor plătite de huligani pentru a vandaliza și compromite. Jurnaliștii inclusiv cei din România au fost arestați, familiile terorizate, cetățenii onorabili șantajați, partidele de opoziție amenințate cu scoatea în afara legii. Manipularea grosolană, oribilă, a populației prin Televiziunea Moldova 1 a fost egalată doar de apelurile repetate și disperate ale anticomuniștilor moldoveni la instanțele internaționale. Toate acestea s-au întâmplat în Republica Moldova, după
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
trafic de bunuri furate și șantaj. Pentru a câștiga calitatea de membru în această bandă, orice pretendent trebuie să dovedească faptul că are un trecut violent, că a încălcat o serie de norme juridice, că a ucis, bătut, răpit sau șantajat alți oameni. Chiar și în situația în care nu există un conflict între norme, aplicarea acestora nu se interpretează la fel în orice context social, putând fi acceptate o serie de excepții de utilizare a normelor. Aceeași acțiune, în circumstanțe
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
trebui discutate de către societatea civilă în funcție de tipologia celor care au colaborat. Între jurnalistul X (informator silit al Securității) și Alexandru Nicolski (unul dintre mentorii reeducării prin tortură din perioada 1949-1952, la Pitești) diferențele sunt tăioase. La fel între cărturarul Y (șantajat să colaboreze) și Pantelimon Bodnarenco (agent NKVD, primul șef al Securității, care a ucis cu mâna sa) sau între fostul deținut politic Z și Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Drăghici etc. (exemplele și distincțiile sunt intenționat supradimensionate). Societatea românească nu poate evita
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
este certă. De ce este necesară lustrația? Destulă lume consideră, poate, că persoanele publice care au colaborat cu Securitatea, în calitate de informatori, chiar dacă nu au comis un rău concret față de cei turnați (adică: aceștia din urmă nu au fost arestați, interogați, schingiuiți, șantajați, ci doar supravegheați, să zicem), nu ar trebui neapărat lustrați, lustrarea fiind aplicabilă doar celor care, prin delațiune, au produs maleficii și daune palpabile celor turnați. Eroarea este flagrantă într-o asemenea gândire și atitudine. De ce? Nelustrând persoanele publice dovedite
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
sau III, la nivelul puterii s-au aciuat și indivizi poate progresiști, reformatori, ori măcar bine intenționați pentru noul mers politic al României (după prăbușirea comunismului), dar aceștia era șantajabili, o parte dintre ei, din pricina unui pact scris cu Securitatea. Șantajați, aceștia deveneau în chip previzibil niște fantoșe manipulabile, dirijate în favoarea noii puteri pervertite la o formă camuflată de dictatură. Nelustrate, toate aceste persoane, oricât de deschise la procesul de europenizare și de democratizare al României postcomuniste, depindeau, prin șantaj, de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
sau chiar la deces. Problematic este dovedirea agresivității și violenței întrucât, copilul violentat sau adultul, de frică sau de rușine, ascunde urmările, cauzele care au generat abuzul. Deseori persoana abuzată nu recunoaște ce i s-a întâmplat deoarece este amenințată, șantajată. Cauzele abuzului sunt nenumărate dar cele mai dese sunt : consumul de alcool; probleme financiare; probleme afective; cuvinte, apelative rostite fără intenție dar considerate jignitoare; caracterul violent al „agresorului”; Copilul care vede în familie violență, părinții bătându-se sau jignindu-se
Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
de derbedei creau atmosferă, apărarea aducea o nouă acuzare: că sunt asupritori și exploatatori ai poporului, burghezi retrograzi, chiaburi exploatatori ai satelor, imperialiști. Verificând câteva dosare ale criminalilor de război se poate constata că judecătorii și acuzatorii erau cumpărați sau șantajați moralicește de evrei, iar anchetatorii care întocmiseră dosarele de trimitere în judecată, cu pedepse deja hotărâte, erau evrei. Iar după ce au fost cozi de topor, aproape toți judecătorii au fost condamnați. Toate le dirija marea ocultă internațională; Rooswelt, evreul paralitic
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Rădescu - care a mobilizat în stradă zeci de mii, poate chiar sute de mii de oameni, culminând cu manifestația din 24 februarie 1945 - nu a fost explicat în toate ramificațiile lui sociale, sociologice și psihologice. Firește, au fost și muncitori șantajați, aduși la mitinguri sub constrângere, dar au fost și oameni (destui) care au crezut sincer în ideologia comunistă și în noua ordine social-politică promisă de PCR și de Kremlin. A fost inclusiv cazul lui Paul Cornea și a tinerilor din
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rări sau măcar își vor domoli intensitatea. Mai ales că, între timp, destule documente au ieșit la suprafață. Cu toate acestea, ne-am dovedit mai harnici în a-i acuza pe intelectualii care au semnat pactul cu diavolul constrânși, terorizați, șantajați, devenind informatori ai Securității (calitate pe care, de cele mai multe ori, o documentăm, creduli, tot din dosarele înscenate de Securitate) sau colaboratori aparent benevoli ai regimului comunist, decât în identificarea adevăraților agenți ai răului; să fie întâmplător că au fost demascați
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rebeli sunt amenințați de către supraveghetorii lor că vor fi aruncați din tren sau că vor pieri printr-o altă modalitate violentă, de preferință o lovitură în cap (Arsene, 1997, vol. 2, p. 138). Unele dintre soțiile deportaților sunt timorate și șantajate să divorțeze. Mulți dintre cei anchetați și deportați sunt, oricum, depresivi după tot contextul violent prin care trecuseră. O femeie anchetată ajunge chiar la psihiatrie. Un fost protestatar mărturisește că în perioada deportării devenise mut, nu mai vorbea cu nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
partid ori ai Securității, depozite de arme, treceri frauduloase de frontieră, iar recrutarea personalului trebuia făcută dintre deținuții despre care existau referințe bune de la alți informatori, dar și dintre vârfurile opozante prinse cu acte compromițătoare 1, care puteau fi astfel șantajate. Popa a discutat în zilele următoare cu Bogos, Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca despre instrucțiunile pe care le aveau de la Țurcanu pentru continuarea acțiunii. În discuția cu Bogos, Popa stabilește să fie foarte atenți la situația din penitenciar înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aduce mărturia existenței - și persistenței! - unor astfel de practici. Astfel, un lucrător al Securității trimite o lungă scrisoare către rabinul I. xe "Schapira"Schapira din xe "Galați"Galați. Acesta se pare că fusese recrutat mai demult ca informator, foarte probabil șantajat, dar cei ce l-au „angajat” nu mai erau mulțumiți de activitatea lui. „Remarc la dumneata că atunci când ești provocat la discuții, ce altădată le provocai, azi asculți și taci...” Și În continuare rabinul e acuzat că e prea retras
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ei- cei din xe "Israel"Israel - au rude În străinătate, nu eu” (!!). Aceste criterii nu se aplicau automat, ci erau folosite atunci când se dorea Îndepărtarea cuiva. De aici și o permanentă neliniște a celor În cauză, care erau uneori amenințați, șantajați - procedee caracteristice unui regim totalitar În care legea, regulile generale sunt invocate doar atunci când sunt În concordanță cu interesele imediate ale Puterii. Sigur, trebuie să spunem că aceste criterii se aplicau și membrilor de partid români sau de alte naționalități
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]