41 matches
-
face la Școala Evanghelică din Craiova, de unde trece, pentru cursul secundar, la Liceul „Carol I” din același oraș. Elev dintre cei răsăriți, M. simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops”, trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă, contractează un tifos exantematic, boală pe care o învinge, dar care îi șubrezește iremediabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
din Crimeea, în linia întâi. Acolo se îmbolnăvește, având de suportat câteva internări. La Odesa i se pierd mai multe manuscrise. Poate și acest șoc să-i fi grăbit sfârșitul. Încă elev, în 1927, împreună cu alți colegi, B. scoate la șapirograf o foiță literară, „Revista noastră”. Peste câțiva ani, va fi redactor la „Cuvântul muncitoresc” (1932). Conduce „Ecoul Silistrei” (1932-1933), împreună cu Paul Florențiu redactează „Lira dobrogeană” (1933), iar cu D. Găvan, „Talpa țării” (1933). A mai colaborat la „Dunărea”, „Lumina”, „Rod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
inginerii țineau aici cursuri de calificare cu muncitorii ce lucrau în fabrică. Milițianul a plecat și Savin a luat loc la catedră. Trecuse în tabăra vrăjmașului. A început să peroreze, ca și Mihalexe, fel de fel de inepții, trase la șapirograful partidului înțelept. Mă uitam la el cu compătimire și mă gândeam ce bine i-ar fi stat acestui bărbat în toată firea, ca și altora asemenea lui, să fie exemple de demnitate creștină și românească, nu pricină de sminteală pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
înregistrau la acea oră. În funcție de acestea, ministerul urma a-și face propriile calcule în vederea acordării despăgubirilor. Răspunsul se cerea a se da urgent, adică până la 23 martie 1948. Alăturat acestei adrese oficiale, fusese anexat și un chestionar gata tipărit la șapirograf. Medicului veterinar-șef Nicolae Gănuș, nu-i mai rămăsese decât să-și întrebe subalternii iar după primirea situațiilor să completeze documentul. Iată care erau prețurile animalelor pe piața liberă bârlădeană a începutului de an 1948: un armăsar de rasă - 60
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
secolul în care trăim. Mii și mii de oameni, foarte mulți în uniforme (uniforma generalizata este un semn al oricărei dictaturi), femei, bărbați, tineri și bătrâni dansau în piață, cu privirile pierdute, cu același zâmbet pe fețe parcă tras la șapirograf după aceeași melodie, executând aceleași mișcări, cu o exactitate de mecanism, un fel de cadril sub comanda unică a unui maestru al dansului. O asemenea sincronizare a miilor de oameni presupune un antrenament îndelungat și o disciplină de fier pe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și Restituiri Literare și Folclorice, „Dimitrie Onciul”. Colectivul de redacție: Dumitru Covalciuc, redactor șef, Vasile IzvoranCernăuțeanu, Ion Mihalca, Gheorghe Moiș (redactor șef adjunct), Florea Șapcă. Coperta realizată de Al. Timciuc. Tehnoredactare și multiplicare: An. Vâsoțchi și Theodor Cosma. Multiplicată la șapirograf. Tiraj: 525 exemplare. „Apariția primului număr al revistei semestriale „De la Nistru pân' la Tisa” este rodul unor oameni tineri din nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, care, împărțind același destin, vor să-și aducă contribuția la propășirea culturală a românilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scriitorului Dragoslav. Avea 60 de ani și cred că a fost un atac de cord. L au îngropat miercurea trecută, la cimitirul Oprișeni. La Liceul „Nicu Gane” continuă febril pregătirile pentru centenar. E vorba să apară (tipărit și nu la șapirograf) un număr festiv din „Revista Noastră”, publicație îngrijită de un colectiv de profesori, și cu contribuții ale elevilor. S-au cerut diverse colaborări, de la foști profesori și elevi. 271 La foarte scurt timp A. G. Stino s-a stins de cancer
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
o femeie cu acest nume presupus francez. Deoarece nu mă despărțeam de Opere de Mateiu Caragiale, în ediția de la „Fundații“ a lui Perpessicius, mi-a dăruit cartea (poate și altele) și mi-a promis să-mi cumpere din Pucioasa un șapirograf ce mai de mult râvneam, ca să scot o revistă; fapt care nu s-a realizat, fiindcă tata, când a revenit, s-a opus cu îndârjire, drept pedeapsă (sever cu mine ca de obicei, în atari împrejurări) că spărsesem din neglijență
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
zile, o melancolie pătrunzătoare, tăindu-mi pofta de mâncare. După cum se vede, nu l-am uitat nici azi. Revistă tot am scos apoi, la Aiud, cu titlul neînțeles de pueril de Harap-Alb, unde am publicat o recenzie despre poetul Pajerelor. Șapirograf am împrumutat printr-un coleg. Din lumea lui Liviu Rebreanu, mai trăia în Aiud Victorița Slăvoacă, măritată cu un colonel Ștefan („regățean“ ca și colonelul Strat, ca și tatăl meu), cea mai bună prietenă a mamei atunci, singura persoană care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din Cluj. Cititor de periodice încă din copilărie, viitorul scriitor scoate, în școala elementară, o „gazetă” proprie, scrisă de mână, pe pagini de caiet, în care intră prima sa încercare literară: repovestirea unui basm. În liceu, la Iași, trage la șapirograf revistele „Între culise”, „Aurora” și „Viitorul”. Între 15 septembrie 1910 și ianuarie 1911 redactează, împreună cu Liviu Rebreanu, cumnatul său, săptămânalul „Scena”. În februarie 1918 scoate, la Iași, cu Dinu Dumbravă, revista „Cronica artistică și literară”. Mai târziu, de la 1 octombrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
răspunsurile și a întreba ceva în plus ar fi sunat ca o indiscreție. O publicație edificatoare pentru spiritul timpului, tradus în modul de a se exprima al elevilor, este Școala nouă - Buletinul liceului de băieți nr. 1 (Piatra Neamț), imprimat la șapirograf în mai 1949. Articolul de fond, La început, cuprinde rînduri ca acestea: Vom ilustra voința noastră de a fi elevi ai școlii noi, oglindind lupta dusă pentru cucerirea pozițiilor din ce în ce mai avansate pe drumul către cucerirea Ťcetății științeiť. Vom demonstra ura
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
senzaționalul poveștilor sale unor opere anterioare. Despre cazuri de falsă memorie, precum cele evocate de Tournier, nu auzisem. Recitind de curând Iosif și frații săi, romanul de bătrânețe al lui Thomas Mann, câteva scene mi s-au părut trase la șapirograf după Márquez. Nu, nu greșesc cronologia: în bagajul nostru de cititori, operele nu urmează neapărat firul cronologic al apariției lor, ci, mai degrabă, pe acela al lecturii noastre. Până în ziua de azi, din cauza hazardului lecturilor mele, sunt convins că Dumas
Marquezianul Thomas Mann by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6146_a_7471]
-
doar despre acest roman al lui Bujor Nedelcovici. E vorba despre toate romanele sale și despre alți cîțiva autori, numeroși și cu toții importanți: Alexandru Ivasiuc, Nicolae Breban, Mircea Ciobanu, George Bălăiță, Augustin Buzura. Prin romanele tuturor trece ca tras la șapirograf eroul bîntuit de setea adevărului, incomodul, interogativul, antipaticul, exageratul. Lumea în care el trăiește nu e una normală și oricît s-ar spune că dictaturi au mai existat și că nici un personaj din toate romanele universale de acest tip nu
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
destinului domnului general Militaru, că era normal să nu ne fie arătat nici un terorist, fiindcă, dacă am fi văzut unul singur, prin el i-am fi văzut și pe ceilalți. Iată, ne-am zis, erau trași unul după altul la șapirograf, erau îmbrăcați la fel și erau înrolați în aceleași unități speciale ale armatei. Și noi care, înnebuniți de spaima în care am fost băgați dinadins, ne-am fi pus mâinile în foc că erau niște personificări ale răului atât de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
și-și plecă fruntea. Carne de porc, de vită, de miel, de pasăre, bătu ea. Hering, sardine, somon, creveți... Dar domnișoara Gibson, după ce-i surprinse privirea, o chemă la ea. — Domnișoară Pearce, zise ea. Avea În mînă un șablon de șapirograf. Se pare că, dintr-un motiv sau altul, ai puțin timp la dispoziție. Du asta jos, la multiplicare, și spune-le să le facă În două sute de exemplare, se poate? CÎt poți de repede, te rog. — Da, domnișoară Gibson, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
satul moșia și biserica din Strâmba”, în colaborare cu T. Pamfile, Bârlad 1914; „Însemnări cu privire la așezarea preistorică de lângă Strâmba”, în colaborare cu T. Pamfile, Bârlad, 1915.” * Revista clasei a III-a B A Liceului „Roșca Codreanu” a fost realizată la șapirograf de George Damaschin, cu concursul lui Costel Di mitriu, cu 4‐5 ani mai mare decât editorul, deci elev în ultim ul an de liceu. Revista aceasta - spune editorul - a rezistat în anii 1920 - 1921. * ...”Georgică Damaschin, cu spiritul său
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]