763 matches
-
pe alei, peste cafeaua cu gust de arțar râșnită prin pieptu-ți otrăvit cu amar. . râdeai, așezându-ți dimineața pe ochi și mâna-ți de lut tremura, prinzând plopi, colibe făceai din fărâme de pâini să-ngropi înserarea ca pe-o șatră de câini. . sub tălpile-ți reci, mușuroi de furnici cărau inocența-ți pe sub frunze, c-un bici, și tremur de vânt se-așeza, lin, în păr, să-ți simtă lumina cuprinzându-l cu dor. . de tine uitai, doar, la mine
AMINTIRI DE CAFEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384315_a_385644]
-
studioului ”Moldova-film” unde dânsul a început cu succes să filmeze filme documentare și artistice. Câtă frumusețe și câtă inspirație a depus Emil în filmul său poetic ”Poienele roșii''! Acolo pentru prima dată a fost filmată Svetlana Toma, eroina celebrului film ”Șatra”. Și aici, dar și în următoarele filme Loteanu s-a consacrat ca un poet, ca un romantic, ca un îndrăgostit de frumusețea omului și a naturii. http://svpressa.ru/culture/article/100241/?rss=1 Pe Grigoge Vieru personal l-am
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
am fost anevoit să-mi retrag înregistrările gata făcute în Rusia. Aceștia din Chișinău nu m-au invitat nici o singură dată pentru plecări în România cu concerte ori fără ele. Chiar după marele succese pe care le-au avut filmele ”Șatra'' și ”Maria Mirabela” nu s-a schimbat nimic. Grație Ateneului Român din București însă, mi-a propus în anul 2008, ca în cadrul orchestrei filarmonicii ”George Enescu” să-mi sărbătoresc jubileul de naștere. Guvernul României, în frunte cu domnul Popescu Tăriceanu
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
activității de ambasador cultural”, cu trimitere la conferințele sale despre Eminescu și literatura română din Germania și Canada. Și-acum să ajungem la momentul cel mai dificil de povestit. Acad. Eugen Doga, faimos compozitor (autor, între altele, al muzicii filmului “Șatra” de Emil Loteanu), a rostit puține cuvinte la microfon, despre încântarea de a fi în Botoșani și de a fi cu un astfel de prilej. Atât de apreciată pentru albumul dedicat cântecelor pe care este posibil să le fi cântat
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
în Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015. frică-mi e de casa care nu-i a mea să nu vină noaptea elfii și s-o prade să se umfle în pene, ce bine le-ar șade să cânte cu șatra seara cocardea; și-o admir ca pe o muză cu frizura ei modernă că dintr-odată mi se pare ternă semănând cu o meduză; frică-mi e de casa asta dintr-odată pe care-am iubit-o cum iubești o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
întreabă, mai bine să-mi văd de treabă! Citește mai mult frică-mi e de casa care nu-i a measă nu vină noaptea elfii și s-o pradesă se umfle în pene, ce bine le-ar șadesă cânte cu șatra seara cocardea;și-o admir ca pe o muzăcu frizura ei modernăcă dintr-odată mi se pare ternăsemănând cu o meduză;frică-mi e de casa asta dintr-odatăpe care-am iubit-o cum iubești o fatăînaltă și zveltă, și cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > GAZELURI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului PARABOLĂ Despre lumea lor nomadă Scris-au versuri de baladă Și legende despre șatră Peste veacuri stau dovadă, Despre lumea lor ciudată, Ce-au văzut, ce-au să mai vadă: Căruțele ce trec în șir, Cu cai ce merg ca la paradă, Și scârțâie în zeci de locuri, Iar hardughia stă să cadă. Un
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
pe alei, peste cafeaua cu gust de arțar râșnită prin pieptu-ți otrăvit cu amar. râdeai, așezându-ți dimineața pe ochi și mâna-ți de lut tremura, prinzând plopi, colibe făceai din fărâme de pâini să-ngropi înserarea ca pe-o șatră de câini. sub tălpile-ți reci, mușuroi de furnici cărau inocența-ți pe sub frunze, c-un bici, și tremur de vânt se-așeza, lin, în păr, să-ți simtă lumina cuprinzându-l cu dor. de tine uitai, doar, la mine
AMINTIRI DE CAFEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382118_a_383447]
-
Pomană nu primesc vreodată chiar de viața-arată ca o buruiană. Ochii mei emană jalea încarnată, vocea sugrumată are iz de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt, se-ascund pe-afară, căci văd că mi-e șatră, candelă și vatră, căci struna-i stelară face să tresară până și o piatră. Anatol Covali Referință Bibliografică: Lăutarul / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
21. 01, ora 19; Chip de foc de Marius von Mayenburg, 24. 01, ora 19. Teatrul „Csiky Gergely“: Lear de Nagy Sándor, adaptare după Shakespeare, regia Patkó Eva, premieră, 13. 01, ora 19, și 15. 01, ora 17, sala mare; Șatra după Maxim Gorki, regia Beatrice Rancea, 17. 01, ora 19. ARAD: Filarmonica de Stat: Medalion Mozart, 19. 01, ora 19, Sala Palatului Cultural în librării Graham Greene - Omul nostru din Havana (Ed. Polirom, 22,90 lei); Robert de Clari - Cei
Agenda2006-02-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284629_a_285958]
-
nici enunțată de autor, nici evidentă pe calea deducției, cu țigănia. Scopul e totuși atins: titlul e atractiv, incitant și va dăinui prin împrejurarea de a fi lipsit de una dintre cele mai izbutite proze ale autorului. În schimb, romanul Șatra de Zaharia Stancu se referă chiar la o șatră, este unul dintre puținele consacrate exclusiv vieții țiganilor în formula ei nomadă. Existența șatrei de ursari în exodul ei forțat de autorități către Răsărit este urmărită minuțios. Personajele țigani sînt pitorești
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
cu țigănia. Scopul e totuși atins: titlul e atractiv, incitant și va dăinui prin împrejurarea de a fi lipsit de una dintre cele mai izbutite proze ale autorului. În schimb, romanul Șatra de Zaharia Stancu se referă chiar la o șatră, este unul dintre puținele consacrate exclusiv vieții țiganilor în formula ei nomadă. Existența șatrei de ursari în exodul ei forțat de autorități către Răsărit este urmărită minuțios. Personajele țigani sînt pitorești dar și diverse, puternice, obiceiurile etniei sau doar ale
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
împrejurarea de a fi lipsit de una dintre cele mai izbutite proze ale autorului. În schimb, romanul Șatra de Zaharia Stancu se referă chiar la o șatră, este unul dintre puținele consacrate exclusiv vieții țiganilor în formula ei nomadă. Existența șatrei de ursari în exodul ei forțat de autorități către Răsărit este urmărită minuțios. Personajele țigani sînt pitorești dar și diverse, puternice, obiceiurile etniei sau doar ale ramurii dresorilor de urși apar expuse în detaliu. Romanul prezintă de fapt decăderea șatrei
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
șatrei de ursari în exodul ei forțat de autorități către Răsărit este urmărită minuțios. Personajele țigani sînt pitorești dar și diverse, puternice, obiceiurile etniei sau doar ale ramurii dresorilor de urși apar expuse în detaliu. Romanul prezintă de fapt decăderea șatrei prin impunerea unei direcții de migrație străină de scopurile ei și prin pierderea profesiunii dominante din lipsa materialului (urșii mor pe drum). Him Bașa, căpetenia șatrei, este probabil cel mai interesant personaj de etnie țigănească al literaturii române. Spectaculos și
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
ale ramurii dresorilor de urși apar expuse în detaliu. Romanul prezintă de fapt decăderea șatrei prin impunerea unei direcții de migrație străină de scopurile ei și prin pierderea profesiunii dominante din lipsa materialului (urșii mor pe drum). Him Bașa, căpetenia șatrei, este probabil cel mai interesant personaj de etnie țigănească al literaturii române. Spectaculos și condus după reguli ancestrale tipice grupului este conflictul Goșu și Ariston din pricina Lisandrei, cea dorită de ambii. Vîrfurile triunghiurilor sînt într-o relație care apare în
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
Lisandrei, cea dorită de ambii. Vîrfurile triunghiurilor sînt într-o relație care apare în multe alte opere literare, fiind tipică vieții: Goșu, are drepturi legitime asupra Lisandrei și o iubește, dar Ariston este cel îndrăgit de femeie. Țigănească, tradițională pentru șatră, este doar rezolvarea conflictului: Lisandra e biciuită de Goșu iar soțul și amatul tranșează diferendul lor printr-un duel cu harapnicele. Ariston e cel ucis, dar evident cuplul Goșu-Lisandra nu mai funcționează. De altfel lipsită de urșii ei și de
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
Ariston e cel ucis, dar evident cuplul Goșu-Lisandra nu mai funcționează. De altfel lipsită de urșii ei și de libertatea de a se deplasa după voie, ci numai în direcție impusă, cu autoritatea liderului ei suminată, măcinată de prevestiri negre, șatra se va dizolva inevitabil, dincolo de rîu și de finalul cărții. A intrat în conștiința publică, dincolo de literatură, țiganul Iocan, personaj secundar remarcabil din Moromeții lui Marin Preda. Numele însuși e indimenticabil și e vădit că va fi fost real. „Buzatul
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
românul are Darul lui, de Sus, se pare, Trebe musai să-l îndoaie, Să-l jupoaie, să-l despoaie De tot ce lui drag îi este: De copii și de neveste, De pământul de sub vatră. și, afar’ cu el, la șatră! Să ne spună: mulțumesc! Cei ce încă mai trăiesc. Să le fie slugi plecate Celora de prin palate! Ordinea și disciplina, Munca, cinstea: asta-i vina. Robi, spinările plecate: Asta-i tot ce se mai poate. și pe lângă venetici Ce
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
văzut pe Oacheș a și pus ochii pe el, căci îi căzuse cu tronc și nu s-a lăsat până când nu l-a prins în mrejele ei, folosindu se de toate metodele magice posibile pe care le știau nomazii din șatra din care făcea parte. Crescută de străini A rămas pentru totdeauna în casa lui Oacheș cu încă o soră a ei pe care o chema Tasia, ce era handicapată că nu putea să meargă, doar se târa pe șezut. Se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
soră a ei pe care o chema Tasia, ce era handicapată că nu putea să meargă, doar se târa pe șezut. Se spune că a fost anchilozată în urma unor vrăji pe care le-a făcut o altă țigancă din altă șatră, dând bobocul de rață de viu în cuptorul încins în timp ce spunea niște cuvinte magice, numai de ea știute, căci iubeau amândouă pe același țigan. După câțiva ani de conviețuire cu Oacheș, Rarița l-a născut în anul 1901 pe Ghițișor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit la Iași la alții și la el munca o lăsa la urmă, că doar conducea femeia, precum Rarița, cu ochii sprintați, cu sâni ca de piatră, regină pe șatră și niciodată nu aveau de ale gurii de la un an până la altul, adică de la o producție la alta, căci se îndatorau la evrei, că fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav pe la 1944
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
film italian,rusesc sau francez.Rușii au schimat stilul de la filmul de război la filmul domestic.Au trecut de la „Toată lumea cântă,râde și dansează” la ”Moscova nu crede în lacrimi”,”Gară pentru doi”,”O dramă la vânătoare”,”Fata fără zestre”,”Șatra”, ”Andrei Rubliov”,”Călăuza”. Filmul indian a continuat tradiția musical urilor din pelicula „Vagabondul” lui Raj Kapoor. Anul 1990 a permis intrarea masivă a filmelor comerciale americane gen thriller și horror. Basmul i-a cucerit pe toți:”Harry Potter” și „Stăpânul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
luase o povară grea de pe umeri. N-am mai revăzut-o! Stăteam câteodată în parc gândindu-mă că poate va mai veni. N-a mai venit niciodată! Am fost uneori îngrijorat de ce se întâmplase cu acea fată. Probabil fugise din șatră, poate mă urmărise un timp și m-a ales. Îmi cream tot felul de povești în legătură cu ea. Apoi, timpul trecând, a trebuit să-mi ocup mintea cu altceva. Începusem să scriu. Mă retrăgeam în camera mea și scriam. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Născut la poalele dealului Ivanos, Pe meleagurile îmbelșugate de modesta mămăligă, Brânză de oi și iuți cașcavaluri, Pe plaiul codrilor, buhailor barosani, Vinurilor vesele și femeilor cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le dăduse steaua-n șase colțuri; Eu, Duvid-Ari, Praștia căruia stoarse Blestemul din clipa morții lui Goliat, - Celui, la poalele căruia munții tremurau
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
mizerie, sub apăsarea lipsurilor, viața, instinctele (sexualitatea, foamea, setea, rivalitățile) colcăie cu mai multă disperare, cu un fel ciudat de vitalitate amplificată de amenințările morții. Fenomenul este studiat și înfățișat similar în Groapa lui Eugen Barbu și, mai târziu, în Șatra (1968) lui Zaharia Stancu. Elementaritatea vieții se manifestă în tendințele ei primare, despuiate de disimulările înșelătoare pe care le-ar da civilizația și emanciparea. Mahalaua și șatra sunt medii și categorii sociale pe care se poate face mai bine studiul
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]