52 matches
-
cu blindaje de tip cușcă sau plase laterale. Acestea asigură protecție împotriva aruncătoarelor de grenade antitanc. Mașinile de luptă ale infanteriei au fost concepute inițial pentru a ține pasul cu tancurile, primele modele fiind aproape exclusiv șenilate. Vehiculele de luptă șenilate au o mobilitate mai bună în teren frământat decât cele pe roți, însă din relieful Europei accesibil vehiculelor șenilate, doar 10% este în realitate inaccesibil și celor pe roți. Mașinile de luptă ale infanteriei pe roți sunt mai ieftine, sunt
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
ale infanteriei au fost concepute inițial pentru a ține pasul cu tancurile, primele modele fiind aproape exclusiv șenilate. Vehiculele de luptă șenilate au o mobilitate mai bună în teren frământat decât cele pe roți, însă din relieful Europei accesibil vehiculelor șenilate, doar 10% este în realitate inaccesibil și celor pe roți. Mașinile de luptă ale infanteriei pe roți sunt mai ieftine, sunt mai ușor de fabricat, au o întreținere mai puțin costisitoare, un consum mai mic de combustibil și o mobilitate
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
inaccesibil și celor pe roți. Mașinile de luptă ale infanteriei pe roți sunt mai ieftine, sunt mai ușor de fabricat, au o întreținere mai puțin costisitoare, un consum mai mic de combustibil și o mobilitate tactică mai mare. În timp ce vehiculele șenilate necesită transport pe platforme rutiere sau feroviare, vehiculele pe roți pot folosi drumurile, având o viteză mai mare. Echipajul din interior are parte de un drum mai puțin obositor, șenilele fiind zgomotoase și mai puțin confortabile. Dacă au șenilele înguste
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
sau feroviare, vehiculele pe roți pot folosi drumurile, având o viteză mai mare. Echipajul din interior are parte de un drum mai puțin obositor, șenilele fiind zgomotoase și mai puțin confortabile. Dacă au șenilele înguste, mașinile de luptă ale infanteriei șenilate au tendința de a azvârli încontinuu soldații din interior pe teren accidentat, producându-le rău de mișcare. Vehiculele șenilate au o viteză mai mică pe drumuri, un consum mai mare și, cu excepția cazurilor în care sunt dotate cu perne de
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
un drum mai puțin obositor, șenilele fiind zgomotoase și mai puțin confortabile. Dacă au șenilele înguste, mașinile de luptă ale infanteriei șenilate au tendința de a azvârli încontinuu soldații din interior pe teren accidentat, producându-le rău de mișcare. Vehiculele șenilate au o viteză mai mică pe drumuri, un consum mai mare și, cu excepția cazurilor în care sunt dotate cu perne de cauciuc, pot avaria carosabilul. Șenilele sunt mai rezistente decât roțile la acțiunea cartușelor. Totuși, un vehicul pe roți se
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
cu excepția cazurilor în care sunt dotate cu perne de cauciuc, pot avaria carosabilul. Șenilele sunt mai rezistente decât roțile la acțiunea cartușelor. Totuși, un vehicul pe roți se poate deplasa în continuare dacă a suferit o pană, în timp ce un vehicul șenilat nu se poate deplasa în cazul unei avarii la o șenilă. Ambele tipuri de mașini de luptă ale infanteriei sunt folosite, fără a exista o preferință pentru un anumit tip de tracțiune. Franța retrage în prezent mașinile de luptă ale
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
se poate deplasa în cazul unei avarii la o șenilă. Ambele tipuri de mașini de luptă ale infanteriei sunt folosite, fără a exista o preferință pentru un anumit tip de tracțiune. Franța retrage în prezent mașinile de luptă ale infanteriei șenilate AMX-10P în favoarea noului model pe roți VBCI, cu tracțiune 8×8. Tracțiunea mixtă (semișenilată) a fost abandonată la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind considerată inadecvată. Majoritatea mașinilor de luptă ale infanteriei sunt amfibii și pot fi aeropurtate
Mașină de luptă a infanteriei () [Corola-website/Science/320953_a_322282]
-
de 10 mai. "XVI. Armeekorps" dipsunea de 252 PzKpfw I, 234 PzKpfw II, 82 PzKpfw III și 50 PzKpfw IV. În afară de acestea, Diviziile a 3-a și a 4-a Panzer dispuneau de 27 și respectiv 10 "Befehlspanzer" - vehicule blindate șenilate de comandament, dotate doar cu mitraliere. Fiecare divizie avea cam 56 de mașini blindate. Cele mai multe vehicule PzKpfw II ale "XVI Armeekorps" nu aveau încă blindajul standar cu cel superior de 30 mm și, din acest motiv, erau vulnerabile chiar și
Bătălia de la Hannut () [Corola-website/Science/337609_a_338938]
-
un blindaj frontal de 100 milimetri și 80 milimetri în lateral (similar tancului Tiger I de mai târziu) și un tun scurt de 7,5 cm. Proiectul a fost denumit "VK 6501" (VK era o abreviere a cuvântului "Vollkettenfahrzeug" - vehicul șenilat complet). Oficiul Tehnic al Wehrmachtului ("Waffenamt") a stabilit însă alte cerințe, pe care le-a trimis firmelor Henschel, MAN, Daimler-Benz și Porsche. Proiectul, denumit "VK 3001 (H)", era o revizuire a prototipului "DW 2". Din cele trei șasiuri construite, unul
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
Cadența tirului era de 18 lovituri pe minut. Echipajul era format din șase servanți (un subofițer și cinci soldați). În cazul în care era folosită șenileta Malaxa tip UE pentru tractarea tunului anticar Schneider-Concordia, servanții erau transportați cu ajutorul unei remorci șenilate, fiind însă expuși intemperiilor. Necesitatea unei fabrici care să producă tunuri de calibrul 47 mm cu tot cu munițiile necesare a fost menționată încă din 31 august 1931 de către inspectorul general tehnic al armatei române, generalul Aristide Tănăsescu, într-un memoriu asupra
Tun antitanc Schneider calibru 47 mm model 1936 () [Corola-website/Science/323169_a_324498]
-
("Mașina de Luptă a Infanteriei Model 1984") este un vehicul de luptă blindat, amfibiu, șenilat, destinat protecției, transportului și ducerii luptei de către grupa de infanterie împotriva personalului, transporturilor logistice, blindatelor ușoare, tancurilor și elicopterelor inamice, folosind armamentul instalat pe vehicul și armamentul portativ al grupei. Republica Socialistă România a obținut în 1982 de la URSS licența
MLI-84 () [Corola-website/Science/321644_a_322973]
-
pierderii a 4.500 de militari. Pe 16 octombrie, în zonă a fost adusă Divizia a 28-a de infanterie americană, care trebuia să înlocuiască trupele epuizate și cu efectivele împuținate. Divizia a 28-a a primit întăriri - blindate, vehicule șenilate de transport și sprijin aerian sporit. Dintre cele trei regimente ale sale, unul a primit ca sarcină apărarea flancului nordic, altul atacarea localității Germeter, iar cel de-al treilea cucerirea orașului Schmidt, obiectivul principal al acțiunii. Regiunea era caracterizată de
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
a fost un proiect dezvoltat de Armata Română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Fabrica Ford din București trebuia să construiască între anii 1944 și 1945 o mie de tractoare șenilate, denumite oficial T-1 ("Tractor 1"). Acestea urmau să fie folosite pentru tractarea tunurilor antitanc Reșița Model 1943 de calibru 75 mm, fabricate în România. Vehiculul avea la bază tractorul sovietic utilizat în agricultură STZ. Vehiculul a fost proiectat de către
Șenileta T-1 () [Corola-website/Science/320193_a_321522]
-
(BTR fiind o abreviere de la "Bronetransporter/ Бронетранспортер ", transportor blindat în limba rusă) este un transportor blindat pentru trupe, amfibiu, șenilat, de fabricație sovietică, care are la bază șasiul tancului ușor PT-76. a fost dezvoltat la începutul anilor 1950 și a intrat în producție în 1954. Prima sa apariție publică a fost parada militară de la Moscova din noiembrie 1957. Producția acestui
BTR-50 () [Corola-website/Science/323784_a_325113]
-
("Mașina de Luptă a Vânătorilor de Munte") este un vehicul de luptă blindat, șenilat, amfibiu, proiectat și fabricat în România. Deși denumirea vehiculului în cadrul Armatei Române este asemănătoare unei mașini de luptă a infanteriei, este clasificat ca fiind un transportor blindat șenilat de către ONU și Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), din cauza blindajului și
MLVM () [Corola-website/Science/321663_a_322992]
-
de Luptă a Vânătorilor de Munte") este un vehicul de luptă blindat, șenilat, amfibiu, proiectat și fabricat în România. Deși denumirea vehiculului în cadrul Armatei Române este asemănătoare unei mașini de luptă a infanteriei, este clasificat ca fiind un transportor blindat șenilat de către ONU și Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), din cauza blindajului și armamentului ușor. Vehiculul blindat are la bază șasiul autotunului sovietic SU-76, fabricat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. MLVM este un vehicul specializat, destinat formațiunilor de vânători
MLVM () [Corola-website/Science/321663_a_322992]
-
sau obuzierul autopropulsat de calibru 122mm Model 1989. Începând cu anul 1996, a devenit unul dintre partenerii de bază ai Armatei Române pentru produse militare moderne, cum ar fi Mașina Modernizată de Luptă a Infanteriei - MLI-84M. Acesta este un vehicul șenilat blindat autopropulsat, realizat în colaborare cu companii internaționale din industrie, ca EADS, Caterpillar, Rheinmetall și altele. De la sfârșitul anului 2003, societatea și-a diversificat activitatea, intrând și pe piața produselor de utilizare civilă, având în portofoliu următoarele produse și servicii
MFA Mizil () [Corola-website/Science/321072_a_322401]
-
să intre în Paris. Mesajul lui Leclerc către parizieni era acela că întreaga divizie avea să intre în oraș a doua zi. Bradley a cedat în fața faptului împlinit, spunâd „"OK, Leclerc, run into Paris..."”. Avantgarda compusă din tancuri M4 Sherman, șenilate ușoare și infanterie motorizată, comandată de căpitanul Raymond Dronne, au fost primele trupe regulate aliate care au intrat în Paris. Pe 15 august, în Pantin (o suburbie din nord-estul Parisului), s-a format un transport de 2.200 bărbați și
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
Choltitz. Fiind conștienți că generalul Choltitz intenționa să încetinească cât mai mult posibil inaintarea aliaților, Taittinger și consulul general al Suediei, Raoul Nordling, au încercat să-l convingă pe Choltitz să nu distrugă Parisul. Pe 19 august, coloanele de tancuri, șenilate ușoare blindate și camione transportoare de trupe germane s-au deplasat pe Champs Elysees și au făcut ca zvonurile despre posibilul atac al trupelor aliate să se înmulțească. După trecerea coloanelor germane, au izbucnit primele lupte dintre mebrii rezistenței franceze
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
însoțit de o macara, o remorcă și câteva tancuri modificate pentru transportul proiectilelor. În martie 1936 compania Rheinmetall a propus folosirea un obuzier supergreu pentru a ataca Linia Maginot. Conceptul inițial a fost o armă transportată de mai multe vehicule șenilate și asamblată aproape de front, însă durata lungă de asamblare a dus la transformarea armei în una autopropulsată. În anii 1938 și 1939 au avut loc numeroase teste folosindu-se prototipul tancului greu Neubaufahrzeug și un model la scară al mortierului
Mörser Karl () [Corola-website/Science/327586_a_328915]
-
să facă joncțiunea iar, în dimineața zilei de 12 octombrie, a fost cucerită o porțiune din șoseaua Aardenburg. Brigada a 9-a canadiană a organizat o operațiune amfibie cu militarii îmbarcați pe transportoare pe pneuri „Terrapin” și vehicule de debarcare șenilate „Buffalo”, conduse de geniștii Regimentului al 5-lea de asalt britanic. Planul operațiunii prevedea traversarea golfului Braakman și debarcarea în apropiere de satul Hoofdplaat, în spatele pungii inamice. Aceasta ar fi pus presiune asupra germanilor pe două direcții simultan. În ciuda manevrării
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
halta Derșida abandonată, km 618 de la București în liniști ținutale cît vezi cu ochii, halta Șărmășag sincopă în umărul de maluri, minerit, navetele de cărbune, autobasculanta, lîngă linie cîmpul a ajuns maidan, piese metalice de la exploatare abandonate, cabina de tractor șenilat de Miercurea Ciuc, bucata de excavator, pe case țiglă de Turda, modelul interbelic, personalul Șărmășag Jibou, poate cuplează vagoanele, efigia fetei s-a dus, gata cu privilegiile, revenim la cele care se reped în imagine, numai umbră și fum, Sălăjeni halta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se afla în fața ta și trebuia să o manevrezi orbește. Generalul mi-a spus că stația nu fusese prevăzută în caietul de sarcini să fie încercată la vibrații. S.B.: Acolo era problema! Una este când merge pe pneuri, alta pe șenilate. M.N.: Cei care le reparau ne-au spus că atunci când duceam stațiile găseu în ele o parte din piese sparte. S.B.: De la vibrații. M.N: Asta era problema la noi: lipsa comunicării. De aceea, a fost de ajuns să tragă
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
însera, era cinci și ceva sau șase parcă atunci când am plecat. S. B.: Era întuneric, vă spun că era Iadul pe Pământ. Știu că eram afară, în post, în planton la colțul Divizionului. A început huruiala aia de nedescris a șenilatelor pe piatra cubică de pe strada laterală. M. M.: Așa a fost, așa sună un Regiment de tancuri. Când am ajuns în Piață și-am numărat, aveam 64 de tancuri și o grămadă de caporali la leviere. Și n-am avut
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
însera, era cinci și ceva sau șase parcă atunci când am plecat. S. B.: Era întuneric, vă spun că era Iadul pe Pământ. Știu că eram afară, în post, în planton la colțul Divizionului. A început huruiala aia de nedescris a șenilatelor pe piatra cubică de pe strada laterală. M. M.: Așa a fost, așa sună un Regiment de tancuri. Când am ajuns în Piață și-am numărat, aveam 64 de tancuri și o grămadă de caporali la leviere. Și n-am avut
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]