108 matches
-
spus, că vii din partea împăratului ce mă iubește. În sala cea mare a castelului, în cenușa vetrei, veghia un motan cu șepte capete care când urla dintr-un cap s-auzea cale de-o zi, iar când urla din câte șepte, s-auzea cale de șepte zile. Genarul, pierdut în sălbatecele sale vânători, se depărtase cale de-o zi. Făt-Frumos luă fata în brațe și punînd-o pe cal, sburau amândoi prin pustiul lungului mărei ca două abie văzute închegări ale văzduhului
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce mă iubește. În sala cea mare a castelului, în cenușa vetrei, veghia un motan cu șepte capete care când urla dintr-un cap s-auzea cale de-o zi, iar când urla din câte șepte, s-auzea cale de șepte zile. Genarul, pierdut în sălbatecele sale vânători, se depărtase cale de-o zi. Făt-Frumos luă fata în brațe și punînd-o pe cal, sburau amândoi prin pustiul lungului mărei ca două abie văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om nalt și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
știu de cât numai ia așa ca s-o știu, pentru c-acu nu mai e Făt-Frumos să mă răpească. - Știi tu, că nu mă împotrivesc ție niciodată - zise Genarul. Departe de - aicea lângă mare, șede o babă care are șepte iepe. Ea ține oameni, cari să i le păzească un an (cu toate că anul ei nu e decât de trei zile) și dacă cineva i le păzește bine, Ea-l pune să-și aleagă drept răsplată un mânz, iar de nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
strâmbându-se: Încă un suflet nimicit cu totul [...] Satana își întinse picioarele sale de cal, răsuflând din greu”. Deasemenea regasim simbolismul „umbrei” ce reprzintă partea eternă a ființei; când personajul descoperă secretul cărții lui Zoroastru, umbra prinde ființă: El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinde încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectos: Bună sara! Lampa cu flacăra ei roșie
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
picioarele sale de cal, răsuflând din greu”. Deasemenea regasim simbolismul „umbrei” ce reprzintă partea eternă a ființei; când personajul descoperă secretul cărții lui Zoroastru, umbra prinde ființă: El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinde încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectos: Bună sara! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. Călugărul ia locul umbrei sale
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
deplin, numai eu pot s-o desleg, pentru că vorbeam din părete cu Zoroastru cum vorbesc astăzi cu tine. Dan văzu clar despărțirea ființei lui într-o parte eternă și una trecătoare. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreaptă. El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinse încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectuos: Bună seară! Lampa cu flacăra ei roșie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu Zoroastru cum vorbesc astăzi cu tine. Dan văzu clar despărțirea ființei lui într-o parte eternă și una trecătoare. Cartea lui Zoroastru era proprietatea lui dreaptă. El întoarse șepte foi și umbra prinse conturele unui bas-relief, mai întoarse încă șepte și umbra se desprinse încet, ca dintr-un cadru, sări jos de pe părete și sta diafană și zâmbitoare, rostind limpede și respectuos: Bună seară! Lampa cu flacăra ei roșie sta între Dan și umbra închegată. - Să urmăm - zise umbra torcând
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
oameni. Memoriile vieței mele le vei găsi în saltarul acestei mese, când te vei întoarce. Eu singur voi fi mort și îngropat când vei reveni tu, căci oarele vieței tale vor fi șir de ani întregi pentru pământ. Întoarce încă șepte file și ține-mă de mînă! Ce simți? {EminescuOpVII 105} - Simt brațele mele pierind în aer și cu toate astea căpătând puteri uriașe; simt cum, deslipindu-se atomele greoaie ale creierilor mei, mintea mea devine clară ca o bucată de soare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
puteri uriașe; simt cum, deslipindu-se atomele greoaie ale creierilor mei, mintea mea devine clară ca o bucată de soare. - Eu, zise umbra încet, simt întunecîndu-se și pierind conștiința eternității mele; simt îngreuindu-se ca sub plumb cugetările mele... Mai întoarce șepte foi și metamorfoza reciprocă va fi desăvârșită. Dan întoarse foile, șopti și umbra deveni om. Omul sămăna cu el și se uita spărios și uitit la Dan, fixîndu-l ca pe o umbră, cu buzele tremurânde și cu pași șovăitori. Dan
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se vor înmulți încă, încît escadra, pusă sub comanda admiralului Drummond, va fi de 20 corăbii cu 5 000 oameni. Escadra canalului, compusă din 7 corăbii cuirasate cu 6 000 oameni, se va trimite la Gibraltar. După Tages-Presse memorandul susține șepte din punctele cerute de insurgenți și lasă a se întrevedea dorința Rusiei ca guvernul turcesc să ieie drept mijlocitor pe principele Nikita al Muntenegrului, căruia pentru negoțierile sale să i se deie o compenzațiune în teritoriu. Afară de aceea: repararea bisericelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stagnațiune a operațiunelor. Nemijlocit înaintea orașului Kniazevaț, ocupând țărmurul drept al râului Timok stă armata sârbească în loc întărit cu șanțuri, de la luarea căruia atârnă posesiunea orașului. în dreptul lor, sârbii au armata turcească de la Niș în mărime de 70000 oameni în șepte divizii, comandați de generalisimul Abdul-Kerim. Aceeași stagnație domnește la Zaițar - unde Osman Pașa, deși anunțase că l-a învins pe Liesanin, stă în nelucrare în dreptul, orașului și trupelor sârbești. După unele telegrame de origine nesigură bătălia hotărâtoare să se fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-l fi ridicat cu mâna de-un picior, spre a-și arăta tăria. Lumea vorbește că Abdul-Hamid e mână spartă și-i place oca mare, dar lumea n-are cuvânt; din contra, s-ar putea spune că leagă paraua cu șepte noduri și are obiceiuri foarte simple; căci afară de femeia sa legitimă are numai o singură țiitoare și nici bagă-n samă pe celelalte odalișce ale haremului său. Predilecția sa pentru toate soiurile de dobitoace domestice, dar mai cu samă pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însemnat și pricepe ce trebuie pentru a pune armata pe picior de război) ar face el ce-ar face dacă... considerente "politice" și financiare nu l-ar opri. În fine, fie vreme bună, fie rea, Grecia așteaptă că tot cele șepte puteri se vor milostivi a gândi la dânsa când se va face împărțala averii turcului. Numai să nu moară cumva Kyrios înghesuit la pomană. [10 octombrie 1876] ["ARMA LA PICIOR"] "Arma la picior! " e astăzi, în urma unei a doua scrisori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serviciu, și s-au pensionat 3 și în locurile vacante n-au mai urmat români. Astăzi avem la Curtea de casațiune: între 20 de judecători resp. președinți - unul, - la Curtea supremă: între 50 - doi, și la Tablele Regești: între 148 șepte români. Cu ocaziunea organizărei tribunalelor au capatat și câteva locuri românești tribunale de prima instanță, p. c. Oravița, Boroșineu, Făgăraș etc. etc. - la cele două reducțiuni toate s-au desființat. Se denumise dintre români și câțiva președinți de tribunale - au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
esploata poporul nostru în bună voie. Plece 99 procente în America, ca să-și câștige acolo prin muncă productivă pînea de toate zilele și atunci cu cei ce vor rămânea ne vom împăca ușor, dar pîn' atuncea să mai fie încă șepte alianțe, ca cea universală, care să conspire cu ușile închise în contra nației românești, noi vom ști să li arătăm totdeauna lungul nasului, căci nu ne spăriem nici de înjurăturile presei jidovești, nici de declamațiile oratorilor idealiști pe câtă vreme e vorba de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în urma armatelor pentru a se așeza pe câmpiile în care acele s-au luptat. Această comparație puțin măgulitoare pare a fi justă, deși într-un alt înțeles. "Reforma" de duminică conține următoarele detalii asupra rolului acestei invazii. {EminescuOpIX 420} TURCIA ["ȘEPTE ZILE DE-A RÎNDUL... Șepte zile de-a rândul de la 10 - 17 c. s-a urmat lupte în strâmtorile de la Șipca. Mari trebuiesc să fi fost pierderile din amândouă părțile, cu deosebire însă turcii, care nu erau scutiți prin fortificațiuni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așeza pe câmpiile în care acele s-au luptat. Această comparație puțin măgulitoare pare a fi justă, deși într-un alt înțeles. "Reforma" de duminică conține următoarele detalii asupra rolului acestei invazii. {EminescuOpIX 420} TURCIA ["ȘEPTE ZILE DE-A RÎNDUL... Șepte zile de-a rândul de la 10 - 17 c. s-a urmat lupte în strâmtorile de la Șipca. Mari trebuiesc să fi fost pierderile din amândouă părțile, cu deosebire însă turcii, care nu erau scutiți prin fortificațiuni, trebuie să fi avut pierderi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Chibici Rîvneanu, a plecat spre Italia 260. În aceste împrejurări, poetul n-a putut afla de sinuciderea fratelui său, Nicolae, "holtei", în etate de 42 de ani, "arendaș de moșie" și care a murit "alaltăiri (7 martie 1884) pe la ora șepte și jumătate a.m., în casa sa din comuna Cucorăni, cotuna Ipotești, prin împușcarea de sine însuși"261. Constatarea morții a fost făcută de Ion Alecsandrescu, primarul comunei, și de medicul de plasă. Procurorul Tribunalului a eliberat cuvenita autorizație de înmormîntare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să vedeți B: o fi fost: CINE știe. ziua păcălelilor poate v‑a păcălit și pe dumneavoastră, poate ne păcălește și pă noi... facem reclamații ca să... ne arde [de reclamații A: mai repetați‑mi vă rog o dată număru B: șase șepte șepte pe două mii doi A: ((la telefon)) mariana... șase sute șapte șapte pe două mii doi B: apelant ciucur↓ intimat ciucur. c) A: bună ziua. fiți amabilă, aveți cumva loțiune gerovital pentru regenerarea părulu? ((B clatină din cap)) A: nu. atunci ulei de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vedeți B: o fi fost: CINE știe. ziua păcălelilor poate v‑a păcălit și pe dumneavoastră, poate ne păcălește și pă noi... facem reclamații ca să... ne arde [de reclamații A: mai repetați‑mi vă rog o dată număru B: șase șepte șepte pe două mii doi A: ((la telefon)) mariana... șase sute șapte șapte pe două mii doi B: apelant ciucur↓ intimat ciucur. c) A: bună ziua. fiți amabilă, aveți cumva loțiune gerovital pentru regenerarea părulu? ((B clatină din cap)) A: nu. atunci ulei de ricin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și de aceea, cînd iese, acopere cerul cu nour. Acest car, spre a nu răpaga* în mersul să u, are pe talpa roții cuie mari ce-i slujesc la înțepenire. Aceste cuie, găurind bolta cerească, lasă să curgă ploaia. Sînt șepte ceruri succesive - și ploile tot succesiv cad. în cerul de deasupra noastră va trebui să ploaie, să treacă un timp pînă va intra apa în pămîntul lui, și apoi se va scurge și la noi. Ne mîngîie deci în timp
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu ți le roadă moliile. Moroi Copiii care mor nebotezați se fac moroi*; ies noaptea din mormînt și fac diferite neplă ceri și daune - și pînă la al șeptelea an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîte-o mînă în o pătură - ori de nu, apoi douăzeci de inși cu amîndouă mînile, că te ușurezi. Cînd te-a mușcat șerpele, să-ți strîngi pielea pe dedesubtul mușcăturii cu o ață, și punga formată să o bați cu șepte bețe de alun. Cînd te mușcă un șarpe, trebuie să bei apă din șapte fîntîni, c-apoi almintrelea nu-ți trece. Mușcătura de cîne se vindecă dacă legăm peste rană un gologan de aramă de 1, 2, 5 ori 10
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ou Din ouăle care sînt ascuțite la vîrf vor ieși cocoși, iar din cele rotunde, găini. De-ți fură din ouăle paserilor, rău îți merge în paseri pe urmă. Cine a fura ori a tăgădui un ou are de la Dumnezeu șepte ani de sărăcie. Dacă se fură de la cineva ouă de găină, apoi se crede că șepte ani în acel sat nu vor rodi cîmpurile. Lunea nu se iau ouă din cuibar, căci fug găinile și nu se mai ouă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
De-ți fură din ouăle paserilor, rău îți merge în paseri pe urmă. Cine a fura ori a tăgădui un ou are de la Dumnezeu șepte ani de sărăcie. Dacă se fură de la cineva ouă de găină, apoi se crede că șepte ani în acel sat nu vor rodi cîmpurile. Lunea nu se iau ouă din cuibar, căci fug găinile și nu se mai ouă. Cînd în zilele de post iei ouă din cuibar, trebuie să scuipi în ele. Să nu dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]