53 matches
-
el, adică pe mine, pe Valeriu Mocanu și pe un alt coleg, Eugen Șerbănescu, tânărul într-atâta de împătimit de Esenin, încât îl știa pe tot pe de rost. Ornaru ne surprinsese pe aceștia patru adânciți într-o partidă de șeptic, fapt pentru care ne-a apostrofat energic: — Caraghioșilor, lăsați cărțile (de joc!) și haideți la curse, la aer curat! A fost prima și ultima oară când am fost la cursele de cai, un spectacol palpitant, desfășurat pe hipodromul bucureștean de lângă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care ne amenința fiind aceea că "delicvenților" nu le va mai zâmbi niciodată (probabil își aprecia zâmbetul mai prețios decât cel al Giocondei!). Picat inopinat în dormitorul nostru la un sfârșit de zi, băieții de la intrare fiind prinși cu un șeptic ce le anesteziase vigilența, m-am trezit cu "caltaboșul" în dreptul patului meu. Venise frigul de la sfârșit de octombrie și purtam pe mine un "efect civil", respectiv o flanea adusă de mama, iar în mână o "beletristică". Fiind împricinat în ambele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fiind singurul ieșean. Majoritatea erau conferențiari și profesori, cadre de partid de vârf. După masa de seară cu regularitate eram mobilizat la "o șeptică ", domeniu în care mă afirmasem ca "centură neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
măcar o oră pe zi, „singuri și inactuali“, cum spunea cândva George Călinescu. Există și alte bucurii decât bucuria de a-ți strangula dușmanul. Există și alte plăceri decât plăcerea de a răni, de a calomnia, de a câștiga la șepticul electoral. Există, de asemenea, drame, spaime și dezastre mai mari decât cele care vi se vântură pe sub nas în diversele show-uri televi zate. Nu vă mai conduceți viața din subteranele sufletelor voastre agitate. Așezați-vă, la răstimpuri, pe un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
îl jucau Gaițele lui Kirițescu. Venită de la Paris, nepoata lor Wanda le notifică faptul că ea joacă doar bridge. Un joc popular era concina la care trișa des Pampon și care apare și la Ionel Teodoreanu. Era un fel de șeptic la care rolul dominant în avea valetul (fantele). De aceea Pampon e poreclit „Concina cu cinci fanți”. După ce el bate cu valetul și ia cărțile, strecoară în mână la loc valetul pentru o viitoare ocazie, precum Dandanache păstra scrisoarea „becherului
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
n-au căldură, stau prost cu feromonii. Așa că, pur și simplu nu le vezi. „Chestie de îmbătrînire biologică prematură”, îmi spune Roland. „Acum sînt la modă sîrboaicele, româncele, rusoaicele. Pe astea le ochești imediat?!” Eram la el în vizită, jucam șeptic, vorbeam nimicuri și apucasem să-i spun că m-ar tenta să gătesc niște spaghetti à l’italienne, cu coajă rasă de lămîie și parmezan. Atunci Roland s-a sculat de pe scaun și a luat din cămară o sticlă. „Uite
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
îl jucau Gaițele lui Kirițescu. Venită de la Paris, nepoata lor Wanda le notifică faptul că ea joacă doar bridge. Un joc popular era concina la care trișa de Pampon și care apare și la Ionel Teodoreanu. Era un fel de șeptic la care rolul dominant în avea valetul (fantele). Alte personaje ale lui Teodoreanu joacă écarté ca și unele din Brăescu, un 66 în doi. Cînd sînt mai mulți jucători, el devine préference. Aceste jocuri sînt de levată, pe puncte transformabile
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]
-
Șerbănescu, un tânăr într-atâta de împătimit de Esenin încât îl știa pe tot pe de rost, în cele două traduceri rivale, a lui Lesnea și a lui Stancu. Ornaru ne surprinsese pe aceștia patru adânciți într-o partidă de șeptic, fapt pentru care ne apostrofă energic: - Caraghioșilor, lăsați cărțile (de joc!) și haideți la curse, la aer curat. A fost prima și ultima oară când am fost la curse de cai, un spectacol palpitant desfășurat pe hipodromul bucureștean de lângă Casa
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
se refugieze pe culoar, îngroziți. Ultimul care se urcă în compartiment pe fereastră era un țigan cu acordeonul, slab, chioșpaliu și fără dinți în gură. Navetiștii beau țuică dintr-o sticlă de-un kil și chiuiau; cîțiva dintre ei jucau șeptic. - Cîntă, mă! urlă unul, și lăutarul umplu imediat burduful acordeonului cu aer. Cîntă-mi «Maria, Maria», că spăl briceagu-n tine. De la ce nuntă vii? - De la niște adventiști din Ciocănești. - Zi-l pă-ăla cu emoragia. - Îl zic." (Balanța, București, Cartea Românească
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
de toate nuanțele, iluminații, oratorii stradali anunțând vehement parusia, sfârșitul lumii, necesitatea pocăinței. Bucureștenii mai aveau totuși o salvare: autohtonul, nedezmințitul haz de necaz. Iată și gluma (scrâșnită, macabră, forțată, dar totuși glumă) care circula în acele zile: "Dumnezeu juca șeptic cu pământenii. Oamenii au dat 7. Dumnezeu a dat 7,11". Era intensitatea seismului măsurată în grade Richter. (Fragment din volumul în pregătire Ocarina de lut, al doilea din tripticul Omul ca iarba; primul tom a apărut în anul 2007
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
slobodă inventând iar și iar, o basnă de pe lacul Căldărușani cu păcătoasa cea veselă și duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo, gura lumii slobodă" dar tu ești prea mulțumită și lepădată de toate cuvintele, lumina mea, mângâierea lumii mai un șeptic, mai o cinzeacă, împăcată cu Sfântul Petru de-a binelea În Amfiteatrul Odobescu... ...ce moțăială fără pic de metafizica indigestul curs de slavă veche o scenă de-amor cu ambii învinși după gratii frânghia de salvare scara lui Iacov la
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
însă acela al unui autor care dorește o relație directă cu mărturia sa. Patetismul este recuperat în formule stilistice neconvenționale. De obicei enumerarea: "Supărare, acadea. Herculane, pete roșii, bosumflici, sperietura naibii, băiatul dirigintei, iubire, apreschiuri, sinucidere, fete peste fete, mode, șeptic, gheață, telefon acasă, nefericire, întîlniri, cochetărie, teamă, creion colorat, medie la purtare, sex, nebunie, fugă, rucsac kaki, pantaloni cadrilați, tibi, dor de părinți, singurătate, senvișuri, rotofeață, ciorapi de bumbac, șorțuleț, apret, mama, tricouri transpirate, așchiuță, ibrice murdare, coli, sugative, cruzime
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
rămâne decât domnul Gheorghe Ciuhandu... -Ciuhandu ?! Care Ciuha...? am încercat să întreb, fără să reușesc, fiindcă Haralampy a continuat: -A, scuză-mă, dragă, nu știai ? E vorba despre cineva care joacă Solitaire pe internet și, stresat, într-o pauză de "șeptic" tocmai și-a anunțat candidatura la președinție prin noul program "games-google", alcătuit de partenerul său, domnul Emil Constantinescu... O CRAINICĂ de la OTV, tot după anunțul făcut de domnul Stolojan, considerând, probabil, că majoritatea telespectatorilor români abia coborâseră de prin copaci
"Țepele" – joc dpbrogean de la Basarabi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12414_a_13739]
-
Hannibal Lecter, perfect izolat într-o celulă, eventual săpînd discret, dar eficient, la un tunel prin care să încerce o evadare cum nu s-a mai văzut. "Or - constată Eugen Istodor -, ei se mișcă. Se aerisesc, se plimbă, joacă fotbal, șeptic, pocher, pun lumea la cale. Merg la Club, la spectacole sau la făcut artă. Merg la Regina-Mamă, comandantul închisorii, Carmen Mihail, să se plîngă. Merg în camera comandanților lor, Mihaela Bonațiu și Mihai Cosmescu, să-și ceară drepturile: norma de
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
Popp, Johnny Răducanu & Co, un histrion care adora să joace teatru (a fost Iordache în D’ale carnavalului), dar a picat de două ori la IATC, după care a făcut Pedagogia la Constanța, declarându-se, între altele, „regele neîncoronat al șepticului“. Multă lume îl reține de violent, „un om cu caracter imposibil“, și e admirabilă nepărtinirea prietenului Mircea Udrescu, care, direct și fără fasoane, pune totul cu grijă în ambele talgere ale balanței. De bună seamă că e net dezmințit zvonul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că n-ar mira pe nimeni să afle, în curând, că respectivul „agent zero-zero-șese!, poartă-n casă“ era și absolvent de facultate. Sau că, măcar, făcea una, „la particulară“; doar avem suficiente exemple de iluștri ’telectuali cu doctorate date-n șeptic și-n zațul de cafea. Analfabetismul zguduitor al bietului milițist este totuși inofensiv. Nimeni nu ajunge să dea la televizor sau să strecoare, într-o carte din bibliotecă, noile manuscrise de la Marea Moartă a limbii române. |sta e, cum s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
te anunț domnule Evelin că am găsit antidotul privirilor tale! Evelin: Cum?! Profesorul: O să port niște ochelari prin care n-ai să mai vezi nimic. Evelin: Dar de ce, ochelarii nu pot reflecta cărțile din măna ta? Profesorul: Atunci o să jucăm șeptic sau popa prostu. Răsete. Haideți la masă! x x x Sala de conferințe de la Centrul de Cercetări Spațiale, arhiplină. în sală intră Profesorul și Evelin, amăndoi îmbrăcați 82 în costum de cosmonaut. Evelin poartă și casca costumului. Auditoriul se scoală
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ce-i trup și tot ce-i suflet. Niște mâini, nimic mai mult... Mâini neputincioase. Bolnave. Mâini care se roagă din reflex. După cum altele, aparținând probabil altor entități, răsar din alte grămăjoare și Încep să joace cărți. Poker și chiar șeptic... Or, la noi și jocul de cărți e interzis. Credința e și ea un fel de joc. Totu-i să știi când să plusezi la timp. Când să arunci asul din mânecă pe masă și să iei tot potul. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ta, dar te plictisești și de ce faci, opera ta de artă... cât poți, Doamne, iartă-mă, să tot faci la alea? Fiecare își ocupă timpul cu ce are. Freacă un joc pe teveu, un pleisteișion, o tablă, un remi, un șeptic. Unii mai dorm, dar alții nu. Eu nu. Stau ca ursul. Ursul, la hoți, e că nu știe carte, incult, doar eu mi-am pus ursul la multe, unde sunt outfsaider. Unii mai scriu. Speră-spermă. La mama, la tata, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cineva să-l pupe, trăgea și se ridica mâna... Și s-au speriat la început, da’ după aceea au râs, „măi puță... ce faci tu acolo?”. Și râdea și bunica, uite la ei ce le trece prin cap... Au jucat șeptic și a câștigat tata niște bani. Și-am băut și eu jumătate de pahar și fetele au jucat ața și-am desenat un șotron mare și unu’ avea pistol cu ventuze și tanti Lenuța s-a îmbătat și-a plâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la o firmă privată și ca să poată merge la expoziții sau în tabere de creație, trebuia să facă rost de câte un concediu medical. La astfel de deplasări, avea totdeauna la el un pachet de cărți de joc și cum șepticul nu era agreat de nici unul dintre noi, a ținut cu tot dinadinasul să ne învețe Renz, un joc cu care ne pierdeam majoritatea timpului în lungile ore de călătorie cu trenul. După vreo două astfel de întâlniri, unul dintre noi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
magaziner la magazia UNIVAX-ului, unde ruginea încet, fiindcă treptat-treptat îl părăsiseră și roboții TESA, nemaicurățându-l de paraziți. Singura care mai stătea în magazie cu el era o marțiană bătrână, numai pielea și circuitul, Șari-neni, cu care juca adesea șeptic american. — Nea Gică, plecăm în misiune, am venit după materiale, spuse robotul Felix S 23. N-am! răspunse scurt nea Gică. — Hai, nea Gică, nu fi om, ce dracu! spuseră roboții. Dacă n-am, n-am! De unde să am dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
am sta să ne uităm la fiecare planetă pe care-o depășim, când am mai munci? — Aveți dreptate, tovarășe comandant, răspunse Stejeran, apucându-se de treabă. — Tovarășe Felix - zise robotul-computer, care și el mai ieșise în spațiu -, nu facem un șeptic? — Ai corectat traiectoria? — Am corectat-o, răspunse Dromiket 4. — Ai ieșit de pe orbită? — La fix! — Bine, scoate cărțile. Tovarășe Stejeran 1, fii bun și șterge măsuța asta și vezi că după computer, într-o pungă, e o sticlă de ulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de robotul programator-corector Dromiket 4 și de computerele Centrului de Cercetare și Centralizare Cosmică al Institutului UNIVAX de pe lângă Drăgănești-Vlașca, nava spațială „Bourul” zbura economicos prin spațiu. În Sala De Relaxare După O Zi De Muncă, robotul-conducător Felix S 23 juca șeptic cu Dromiket 4. Nefiind programat pentru asemenea activități, robotul TESA Stejeran 1 stătea alături și se uita, încercând inutil să înțeleagă. — Acuma, drept să vă spui, tovarășe comandant - zise Dromiket 4, filând cu atenție cartea -, eu înțeleg scopul misiunii noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
lor valize, alții, pur și simplu, pregătiți parcă să coboare la prima stație, stăteau în picioare. Pe la mijlocul vagonului, în interiorul unui compartiment, chiar lângă ușa deschisă permanent, trei bărbați tineri și veseli, aproape total nepăsători față de preocupările celor din jur, jucau șeptic, aruncând cărțile uzate cu o precizie de fachir pe bucata de placaj ce o țineau pe genunchi, confecționată special să țină loc de masă de joc. Erau obișnuiții trenului, poate chiar ai vagonului; navetiști brevetați, în toată regula. Se cunoșteau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]