416 matches
-
Konzepte und Theorien, Editura Böhlau, Köln, 1993, p. 4. 4 Michael Kunczik, op.cit., p. 8. 5 Ibidem, p. 11. 6 Apud Cristina Coman, Relațiile publice și mass-media, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 9. 7 Apud ibidem, p. 9. 8 Stancu Șerb, Relații publice și comunicare, Editura Teora, București, 1999, p. 7. 9 Apud Rudolf Berger, Hans Dieter Gärtner, Reiner Mathes, Unternehmenskommunication, Editura Gabler, Frankfurt am Main, 1989, p. 25. 10 Apud ibidem, p. 26. 11 Apud Cristina Coman, op.cit., pp. 10-11
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
mâinii calde a învățătoarei, pentru tot ce ai să înveți în viață. Patria se simte în tot ceea ce plăsmuiește inima noastră, în tot ceea ce făuresc mâinile noastre, în tot ceea ce gândim, trăim și aspirăm, în tot ceea ce ne înconjoară. Gabriela Șerb, clasa a VII-a A Țara mea Călătorule străin care străbați aceste minunate meleaguri, întoarce-ți privirea spre orișice loc și vei descoperi pretutindeni numai imagini feerice. Fiecare din aceste locuri își are nu numai frumusețea, ci și legenda lui
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
perioada imediat „post-revoluționar...”; și, mai cu seam..., cei care nu erau în funcții publice, deci erau feriți de antipatia automat... generat... de orice elit... în rândul „maselor largi, populare”, erau ascultați. Dintre ei, doi ar fi trebuit ascultați serios: Ilie Șerb...nescu și Daniel D...ianu. Nu știu exact cât au fost ei ascultați de cine se cuvenea în fulgurantele lor cariere ministeriale; p...rerea ambilor, comunicat... f...r... echivoc de fiecare dintre ei, este c... nu li s-au dat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
economia noastr.... Cel de-al doilea, deși a circulat și a publicat mult în str...în...țațe, a g...sit r...gazul și energia pentru a se angaja și în publicistic.... Mi-am exprimat în mod repetat admirația pentru Ilie Șerb...nescu. M... bucur c... pot s... fac același lucru și pentru Daniel D...ianu. Lecția lor e vrednic... de urmat: angajamentul civic al intelectualului public - și al „expertului public”, pentru a propune o categorie similar... - implic... și efortul de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
d...cini nu numai in idei și cercet...ri comune, dar și într-o atitudine pe care o împ...rt...șeam. Ce se discută în cerc foarte restrâns la Institut era continuat afar..., în întâlniri cu un alt amic, Ilie Șerb...nescu. Discutăm și cu Aurelian Dochia, cu Costea Munteanu sau cu Alexandru Olteanu (care tr...ieste acum la Londra) în laboratorul profesorului Buium Cotigaru la ASE sau în cel al regretatului profesor Constantin Pintilie. De Vasile Pilat m-a legat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
condițiile în care se prevede o reducere a CAS-ului la 47,5% în 2006. Evaziunea nu se combate cu noi taxe. A doua observație privind fiscalitatea se refer... la faptul c... generalizarea cotei unice nu este de dorit. Ilie Șerb...nescu remarcă just c..., dac... ar fi așa, ar trebui s... se diminueze mult cota contribuțiilor la sistemul de pensii sau s... creasc... cea pentru s...n...țațe. Din câte cunosc, nu exist... nici o economie care s... funcționeze potrivit unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
beneficiind de erudite contribuții datorate directorului Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, unor investigatori de marcă, precum Corin Braga și Ruxandra Cesereanu, si câtorva posibili reprezentanți ai unui „nou val” al elitei noastre umaniste - (în ordinea din program): Aida Osian, Andreea Șerb, Dragoș Ivana, Elenă Butoescu, Florentina Luminița Gheorghiu, Mihaela Doaga, Oana Fotache Dubalaru, Petruța Năiduț, Ruxandra Vișan. „Declarația de intenții” a organizatorilor (unde credem a fi detectat amprenta caracteristicei mobilități intelectuale a doamnei Irimia) sintetiză astfel intențiile reuniunii: „Istoria culturală a
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
Ion Nijloveanu - Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori. Volumul 1-2. București, Editura Minerva, 1989, XXXVIII + 478 p. (1) și 450 p. (2). [Folclor din Oltenia și Muntenia. Texte alese din colecții inedite. București, 1967-1989. Volumul XI-XII]. 5. Ioan Șerb (1932-2006), poet și folclorist. Redactor la Editura pentru Literatură între anii 1959-1969. 6. Vasile Voiculescu - Nuvele. Volumul 1-2. Ediție îngrijită și tabel cronologic de Ion Voiculescu. Prefață de Mircea Tomuș. București, Editura Minerva, 1972, XLI + 318 p. (1) și 360
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
i-a prețuit statornic: Nicolae Iorga, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, Ion Mușlea, Ion Breazu, Anton Golopenția și Ilarion Cocișiu. În recenziile sale a avut cuvinte de caldă apreciere pentru folcloriști din generația tânără: Ioan Șerb, Iordan Datcu, Nicolae Constantinescu, Nicolae Bot, Virgil Florea, Ion Cuceu ș.a. Enumerând în capitolul Perspectivă pe cei care au făcut aprecieri pertinente despre opera lui Ovidiu Bârlea, autorul monografiei încheie convingător cu previziunea unui discipol, Ion Taloș, care afirma într-
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Ioana Cristea DRĂGULIN Despre comunism ca soluție la problema râului. Mărturia critică a lui Mijlovan Djilas 1 [About Communism aș A Solution to the Problem of Evil. The Critique Testimony of Mijlovan Djilas] Milovan Djilas, Conversații cu Stalin (trad. Sorin Șerb), Editura Corint, București, 2015, 286 p. Scrisă în 1961 și apărută anul următor, cartea lui Milovan Djilas poate fi citită din două perspective. Prima, mai apropiată de intențiile autorului (așa cum transpar din prefață și concluzii), recuperează memoria întâlnirilor cu Stalin
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Salt înainte” și a „Revoluției Culturale” din anii 1960, pe care le trăise, ca mulți alții, orbit de propaganda regimului. Agricultura fusese dintotdeauna resursa cea mai importantă a Chinei. Colectivizarea forțată începută în 1958 i-a transformat pe țărani în șerbi, autoritățile confiscându-le toată producția, rod al muncii lor, în folosul armatei și al politicii de industrializare rapidă. Bucătăriile familiale au devenit cantine populare, dar, cum statul punea mâna pe tot, țăranii nu au mai avut foarte curând ce mânca
Marea foamete din timpul lui Mao () [Corola-journal/Journalistic/4085_a_5410]
-
Iordan Datcu Masiva carte Ovid Densusianu în amintirea și conștiința critică românească, ediție îngrijită de Ion Diaconu și Ioan Șerb (Editura "Grai și suflet" - Cultura Națională, 2005, XXII - 482 p.) este concepută ca o contribuție la o mai dreaptă cinstire a operei savantului și la o mai bună cunoaștere a biografiei lui. Cel puțin acesta a fost gândul celui dintâi
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Speranția, M. Cruceanu, Emil Isac, I. Minulescu, Dragoș Protopopescu, Al. T. Stamatiad, I. A. Bassarabescu, V. Tempeanu), la critici și istorici literari (P. P. Panaitescu, Basil Munteanu, D. Murărașu, Ovidiu Papadima, Emilian Constantinescu, Dan Simonescu, N. Georgescu-Tistu, Barbu Theodorescu, Ioan Șerb), la folcloriști (I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Anton Balotă, Ovidiu Bârlea, Marin Buga), la oameni de artă (Ion Jalea, G. Oprescu), la filosofi (C. Rădulescu-Motru). A rezultat astfel o amplă evocare a lui Densusianu ca lingvist, filolog, istoric și critic literar
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
între ele faptul că Densusianu nu s-a gândit și la descoperirea unor elemente traco-dace în limba română. O altă serie de considerații, semnate de G. Giuglea, Gh. Ivănescu, D. Șandru, Anton Balotă, I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Marin Buga, Ioan Șerb privesc contribuția lui Densusianu în domeniul dialectologiei și al folcloristicii, toți relevând că savantul a subliniat permanent importanța graiurilor și dialectelor pentru studiile de filologie și de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână și istroromână, că a adus puncte
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face. Când te văd încep să fierb, Mă inundă munți de ace... Nici nu știu să-ți spun ce simt- Adjectivele-s sărace. De iubirea ta sunt șerb, Faci din mine tot ce-ți place; Nurii, chipul, ochii tăi Îmi sunt afrodisiace. M-am împotrivit acerb, Dar iubirii n-ai ce-i face; Dă-mi să gust din clipa ta!... Și otravă dă-mi, că-mi place! Zice
VISURI DIONISIACE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384776_a_386105]
-
năsăudene” din 1943 (nr.89, faptul se referea la ambele poezii. Sărace sau aproape lipsind cu desăvârșire sunt și notele și comentariile privind dramaturgia și memorialistica scriitorului. Era aproape obligatoriu să se fi făcut trimiterea la textul publicat de Ioan Șerb în “Revista de istorie și teorie literară” din 1985 (nr.2 și 3) și la comentariul lui Ion Bulei din aceeași revistă nr.3-4/1988. Rubrica de Referințe critice este și ea săracă și lacunară, cu citate prost alese, de
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
-ncoace” Te iubesc ca un puștan, De nici vracii n-au ce-mi face. Când te văd încep să fierb, Mă inundă munți de ace... Nici nu știu să-ți spun ce simt- Adjectivele-s sărace. De iubirea ta sunt șerb, Faci din mine tot ce-ți place; Nurii, chipul, ochii tăi Îmi sunt afrodisiace. M-am împotrivit acerb, Dar iubirii n-ai ce-i face; Dă-mi să gust din clipa ta!... Și otravă dă-mi, că-mi place! Zice
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
cu „vino-ncoace”Te iubesc ca un puștan,De nici vracii n-au ce-mi face.Când te văd încep să fierb,Mă inundă munți de ace...Nici nu știu să-ți spun ce simt-Adjectivele-s sărace.De iubirea ta sunt șerb,Faci din mine tot ce-ți place;Nurii, chipul, ochii tăiîmi sunt afrodisiace.M-am împotrivit acerb,Dar iubirii n-ai ce-i face;Dă-mi să gust din clipa ta!...Și otravă dă-mi, că-mi place!Zice-o
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
sau răzeșească erau străini, de altă etnie; românii fiind, după ilustrul învățat, oameni liberi. Pentru secolului al XVII-lea avem și mărturia cronicarului Miron Costin care spune că în țara de Jos (partea de sud a Moldovei), nu era niciun șerb, toți se numeau arcași și călărași care lucrau numai pentru dânșii. Această clasă de țărani, locuitori ai satelor, cu libertate limitată, s-a numit în Moldova vecini. Primul document care vorbește de vecini este din 1585, dat de cancelaria domnească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne-am speriat Atunci am simțit pentru prima oară Frisonul rece și inconfundabil al morții Parcă toată mintea mi s-a scurs subțiindu-se Și rătăcind în toate arterele și vinele, articulațiile Am fugit cu toți după ce țața Chiroftia lu' Șerb Vecina de peste gard a alergat să vadă tărăboiul Mi-a pus o frunză de pătlagină și a încercat Să ne îmbărbăteze, sunteți bărbați, ce dracu Doamne, iartă-mă, ne-a amenințat ea, leapădă-i Pe păcătoșii ăștia mici de păcate
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
Am mai rămas eu, să îndeplinesc această proiecție, până la urma-urmei omenească. Drept pentru care mi-am jurat să le îndrept cât pot pentru a mai rămâne o vreme împreună cu toți și iată, mă conformez ca atare... Ajută-mă, Doamne! Ghică Șerb, dimpreună cu „fârtații” tăi din Rucăr- Muscel (la apariția postumă a vol. „NETERMINATE” apărută la Casa de editură „Amurg sentimental, 2011, cu o prefață semnată de scriitorul Ion Machidon Referință Bibliografică: Scrisoare către Ion (Dorel) Enache-Andreiași / George Nicolae Podișor : Confluențe
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
de activitate, în septembrie 1864 este „referendar aulic la Viena”, primind în același timp și distincția de „conzilier de curte”,( a fost primul român ajuns pe această treaptă). În orașul Arad, aflat în opoziție față de Viena, primul prefect român Teodor Șerb, din motive politice este „absolvat” și la 8 noiembrie 1864 în locul său este instalat consilierul de curte și referendar la cancelaria aulică-Gheorghe Popa de Teiuș- comite suprem al orașului și județului Arad. ( Arad, Nr. 130, p. 3/ 28 oct. 1864
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
își etalau silit, pe scena sălii de spectacol a școlii, siluetele încovoiate de povara „dulcelor umilințe” la care erau supuși, în văzul celorlalții colegi și a întregului corp didactic ... . Ion Moiceanu, Ghică Țigău, Nelu Cernatoni, Vasile și Nuță Odoleanu, Ghică Șerb, Bujor Olteanu, Sandu Moșoiu, Fane Dicu, None Nistor, Ion, Gheorghe, Dane și Stelică Pătran, ori cei ceva mai marii - Paul Nedelcu, Ion Murăruș, Dan Popescu, Tache Țâru, Ion Pâslă, Moise Hermeneanu, Nae Benga alcătuiau în recreații adevărate „echipe de șoc
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
lunec de gălușcă ăl mai în vârstă dintre ei. - Dumiresc vorba dumitale înfiptă, dăsară, vere. Pun cap la cap cu Măria mea și tot ticluiesc spusele tale de amețit fără leac, adăugă de luare aminte Panacoadă, hiert că „bătrânu” Niță Șerb, verișoru' primar al nevesti-si era tot fedeleș la vorbă. - Bodogăneala pe uliciorică de care pomenii șoala are o legătură, sigur. Rămâne să descurcați locul ne-nțelesului... Cu înțeles însă din parte-le puseră semnu-mpăcării pe ziua respectivă, ținându-se bățoși
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
prin preajmă, știa unde să se oprească cu îndrăzneala, avea simțul ridicolului și refuza să se expună. Preferând un îndemn, parcă al lui Coșbuc și pe care-l repeta cu prietenul lui de-o viață și rudă din Rucăr, Ghică Șerb, ce suna cam în felul ăsta, „Fii mic și umil, dar cu sentimentul distanței dintre tine și ceilalți”. Îi plăcea poezia când eu n-aveam ochi pentru ea, mi se părea o pierdere de vreme, lucruri poate bune când nu
SCRISOAREA FAMILIEI LUI ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI CĂTRE RUCĂRENI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340620_a_341949]