55 matches
-
iarba). Sau cu un plus de revărsare patetică: "elasticitatea trupului tău biciuie orașul./ sîngele tău (răzvrătitul tău sînge)/ îngenunchiază pe treptele sîngelui meu./ o lună plină o enormă lună plină ne ia/ în stăpînire/ ne colindă. e vremea cînd/ aerul șerpesc al serii îmi traversează plămînii/ cu damf de dinamită. vremea cînd mici animale/ bolnave - cuvintele devin inutile. vremea cînd/ mor și trăiesc (în același timp) pe partitura/ denivelată a trupului tău ca o cruce înceată" (cuvinte inutile, mici animale bolnave
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
profetul Iezechiel despre cetatea Ierusalimului. Mai zice Iezechiel, profetul cu bale: „Și te-ai dat, târfo, fiilor Eghipetului, celor cu vână ca vâna de măgar și scurgere ca scurgerea de harmăsar.“ M-am întins peste ea și, căutându-i limba șerpească, i-am suflat: „Am să te învăț să trișezi la skanderbeg.“ M-a răsturnat și s-a urcat ea pe mine, lăsându mă să văd că Păpădie și militarul în uniformă veneau întins spre noi. întins veneau - spaimă răscoleau. S-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe Filip, chircit în poziția acea ciudată de aspidă fricoasă, pe lada de lemn din camera sa. "Numai veninoasa aspidă, pentru a scăpa de descântecul ucigaș, își astupă urechile, lipind-o pe una de pământ și înfundându-și vârful cozii șerpești în cealaltă... se uită fix la mine. Probabil de la purtatul pălăriei are o dungă vineție pe frunte, ca și cum calota craniană i-ar fi fost decupată de jur împrejur și apoi cusută cu grijă la loc... Ce caută aici acest omuleț
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
la un loc balele, spumele, veninul, zămislind o piatră scumpă. Șarpele cel mai puternic, care îi dovedește pe toți ceilalți, înghite piatra magică devenind balaur. Iar dacă printr-o mare minune o dobândește vreun om, apăi acela capătă puteri magice, șerpești, de a năpârli, de a renaște, de a călători în lumea lor, a balaurilor, în lumea de dincolo. Speriat de amintire, Bătrânul aruncă inelul în sertăraș, prăvăli capacul boltit al cufărului, îngrămădi gâfâind câteva mobile grele deasupra și se prăbuși
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Soarele se înălțase deja și decorul începea să se schimbe. Câteva șure de fân, o moară de vânt cu aripile înțepenite și câțiva flăcăi cu nădragii suflecați, pândind printre pietrele lucioase, în apa puțină a râului, pești argintii cu trupuri șerpești. Urbea nu putea fi prea departe. Cărarea se lățise și era brăzdată de riduri adânci, lăsate de roți de căruță. Gușteri cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în odăjdiile sale de fir aurit, îi pietrifica, stropindu-i cu apă sfințită. Demonii târâtori săpară găuri pe sub pământ și se iviră pe neașteptate printre cei îngenuncheați. Dar tămâia din cădelniță le intră-n nările largi și le sfărâmă țestele șerpești în mii de țăndări. Demonii-lilieci înșfăcară steiuri de piatră, se rotiră cu ele peste acoperiș și le sloboziră deasupra lui. Cum ajungea la ele, însă, vibrația îngerească a rugăciunilor, pietrele se opreau în aer și se deschideau ca niște boboci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lăsîndu-i la vedere pulpele cu urme de degete de la clienții din ultimele zile și chiloții neașteptat de cuminți, tetra, din cei pe care-i purtau toate fetele din fabrici în Bucureștiul anilor '50. Nu avu ochi pentru hidosul, inumanul sex șerpesc ieșit de sub poalele halatului stacojiu. Nu simți ura cu care îi fură smulși chiloții, iar dacă țipă când fu deodată pătrunsă ca de un ac de seringă, ca de un ac de viespe înfipt în carnea ei, crezu că, de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din față, iar „t” și „ț” rămân cu cea următoare. — Păi vezi? se bucură viziriul. Vezi câte probleme sunt? Și tu te plângi că ești mazilit! Episodul 35 FĂRĂ TITLU — Luminăția-ta - grăi atunci spătarul Vulture, luând de pe dânsul mâna șerpească a unei cadâne ce se strecura spre tăcutul Broanteș - eu zic să lăsăm aceste probleme de limbă pe seama grămăticilor. Năcazul care ne-a adus pe noi aici nu ține de limbă, luminăția-ta, năcazul nostru e universal. Cu un Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cărui înfățișare mă izbi din primele clipe. Foarte tânăr, să fi avut câțiva ani mai mult decât mine, de o rară distincție, cu chipul oval, părul lins și nu claie cum îl aveau alți legionari, frunte înaltă și ochi mari, șerpești, cu cozile parcă întinse să se unească cu urechile. Se apropie de birou și se așeză în fotoliu în fața mea. Purta cămașă verde cu diagonală, dar fără pistol, pantaloni strâmți, de cizme, și cizmele oglindă. - Gheorghe, șoferul meu, mi-a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
directorul Ionașcu stătea mai mult închis în casă (care se afla în incinta școlii), nu prea îl mai vedeam prin clase. - De la Rousseau ajungi repede la jidanul de Marx, zise el mai departe, luîndu-mă în privirea totală a ochilor lui șerpești. Te pomenești că l-ai și citit. - Nu, zic, n-am avut de unde! Răspunsesem ca tatăl meu, cu ironie în glas, dar el nu băgă de seamă. - Asta a dus Rusia la ateism, continuă. Era singura țară din lume care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spre Dunăre. Toate păreau liniștite, deși toate erau tresăriri și fierberi, zboruri și chemări, amestec al vieții și morții. Mi-am pregătit trei undiți și le-am desfășurat în apă, la fund, cu plumbi. În cârlige aveam râme de cele șerpești. M-am cinchit pe malul umed. Stam și eu neclintit. Bătea inima în mine fără să se audă, cum zvâcnea nesimțit în toată zidirea. Pe varga undiții din mijloc a venit dintrodată și s-a așezat un pui de rândunică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
muștar, coajă rasă de pomelo, murmura ea în timp ce gătea. Fenicul, coriandru, mango acru, făină de palmier, licheni și pandanus. Frunze de colocasia, mere glasate, pepene de iarnă, dovleac amar. Rădăcină de khas, lemn de santal, cenușă de dovleac, schinduf. Dovleac șerpesc, flori de banană, frunză-paianjen, rădăcină de lotus... Dădea naștere unor meniuri atât de complicate, că erau gătite uneori și cu o sută de ingrediente, precar echilibrate cu un amestec complicat și delicat de mirodenii - triumfuri minunate ale artei celei complexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
acolo. Ce eliberări va declanșa această zi neanunțată? Dar spaima se cuibărește încet, încet, din nou în mine căci, odată ridicat deasupra apei cu o viteză nebănuită, globul înflăcărat se limpezește dovedindu-se a nu fi fost altceva decît ochiul șerpesc, obsesia lui V. tînăr. „-Ai face tu legea”-continuă tînărul Doctor. „ Știi ce e? Adaosul bolii la Poruncă. O haină pe care demonul o îmbracă să nu i se vadă copitele.” Cuvintele lui îmi lămuresc vedeniile ce apar din dune
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pe Filip, chircit în poziția acea ciudată de aspidă fricoasă, pe lada de lemn din camera sa. "Numai veninoasa aspidă, pentru a scăpa de descântecul ucigaș, își astupă urechile, lipind-o pe una de pământ și înfundându-și vârful cozii șerpești în cealaltă... se uită fix la mine. Probabil de la purtatul pălăriei are o dungă vineție pe frunte, ca și cum calota craniană i-ar fi fost decupată de jur împrejur și apoi cusută cu grijă la loc... Ce caută aici acest omuleț
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
la un loc balele, spumele, veninul, zămislind o piatră scumpă. Șarpele cel mai puternic, care îi dovedește pe toți ceilalți, înghite piatra magică devenind balaur. Iar dacă printr-o mare minune o dobândește vreun om, apăi acela capătă puteri magice, șerpești, de a năpârli, de a renaște, de a călători în lumea lor, a balaurilor, în lumea de dincolo. Speriat de amintire, Bătrânul aruncă inelul în sertăraș, prăvăli capacul boltit al cufărului, îngrămădi gâfâind câteva mobile grele deasupra și se prăbuși
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Soarele se înălțase deja și decorul începea să se schimbe. Câteva șure de fân, o moară de vânt cu aripile înțepenite și câțiva flăcăi cu nădragii suflecați, pândind printre pietrele lucioase, în apa puțină a râului, pești argintii cu trupuri șerpești. Urbea nu putea fi prea departe. Cărarea se lățise și era brăzdată de riduri adânci, lăsate de roți de căruță. Gușteri cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care zeii o întind spre a ne ascunde adevărurile. Vorbele lui Bouche Dorée erau enigmatice ca întotdeauna și Corto nu-și putea re prima în prezența ei sentimentul că haina omenească ascundea un alt corp, din alt aluat, pe jumătate șerpesc, pe jumătate vegetal : în clipele în care o privea tronând în regatul ei magic, Corto întrevedea această natură ascunsă și se înfiora aruncând o privire în hăul parfumat din care se ridica acest trup nesupus degradării și morții. Reîntâlnirea cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
porfirul acusmatic, spasmul focului nestins, esența divină Împreunată cu mirtul și scorțișoara pe care, iată, domnul meu, ți le ofer acum să le guști, te vor Înălța pe culmile plăcerii adamate." Și dacă văd că nu mai scap din această șerpească chemare iau din mîna demonului cu păr bălai acest decoct sacru și-l duc la gură. Și iată! gura mea se Îndulcește cu miere, dar, după ce Înghit, mă prăbușesc la pămînt, străpuns de convulsii. Și atunci am știut, știu și
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
muștar, coajă rasă de pomelo, murmura ea în timp ce gătea. Fenicul, coriandru, mango acru, făină de palmier, licheni și pandanus. Frunze de colocasia, mere glasate, pepene de iarnă, dovleac amar. Rădăcină de khas, lemn de santal, cenușă de dovleac, schinduf. Dovleac șerpesc, flori de banană, frunză-paianjen, rădăcină de lotus... Dădea naștere unor meniuri atât de complicate, că erau gătite uneori și cu o sută de ingrediente, precar echilibrate cu un amestec complicat și delicat de mirodenii - triumfuri minunate ale artei celei complexe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
club de zi privat), cu coastele albicioase, supte de orice urmă de carne, cu plămânii uscți și mațele strânse în ghemotoace vineții, era o găună plină de șerpișori în foșgăială, de broaște râioase, bulbucate, strângând între ghiare râme mari, negre, șerpești, iar cucuvele țâșneau din noaptea afundului de trup, în dreptul a ceea ce cândva fusese inima, acum un ghemotoc de iască, o buhă își făcuse cuib, privea cu ochi ficși spre Burtăncureanu, înclinând din când în când capul, muindu-și ciocul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Șerpește șerpuiește, Și patima-mi oprește. Searbădă și veninoasă, Mistuitoare și rușinoasă. Și ascunde-o în fund de lume, Să urle și să sune, Ca dorul meu pervertit Să nu mai poată fi auzit. Sau, dacă nu, Cu limba ta șerpească, Ascuțită Și ipocrită, Aplică-mi sărutul mortal, Cu ochiul tău de smereală Dă-mi uitătura letală. Pleacă! Pleacă! Aspidă, Din sufletul meu ucis, Din trupul meu proscris, Năpârcește, Șopârlește, Șerpește, Întoarce-te-n Poveste. Netrăirea timpului. O zi din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pus deja gând rău. Și-apoi, rulându-și ochii peste cap: Mi-o ia întotdeauna înainte, ticăloasa! În timp ce vorbește, își scoate limba ascuțită, foarte lungă, ce pare să nu-i mai încapă în gură printre cuvinte. Apoi, își îndreaptă ochii șerpești spre masă, unde zace un ou lucios verde, asemănător oului de bibilică, cu coaja lipită, pusă cap la cap ca un puzzle. Întinde degetul arătător cu unghia întoarsă înăuntru și arată către ou: Este oul de cocoș bătrân, clocit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să-și pună întrebări legate de condiția lui actuală. Care e de fapt puterea lui? Nu cine știe ce, dincolo de migrene nu s-a înregistrat vreun alt efect, dar e bine să stai deoparte, doar dacă nu ai și tu ceva aluat șerpesc în matricea ta. Mă gândesc că toate creaturile astea, ce au fost cândva fabuloase, miraculoase, au degenerat în timp prin necredința oamenilor în ele. Cam așa ceva, mintea și imaginația omului s-a hrănit cu ele secole de-a rândul, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
am vindecat până astăzi. Pescarul a început să vină zilnic la locul reveriilor sale pasionale și eu ieșeam dintre răchite cu părul meu portocaliu și făceam dragoste de fiecare dată cu mai multă pasiune. Apoi dispăream, reluându-mi forma mea șerpească înainte de-a fi prea târziu. Cu fiecare zi, petreceam tot mai multe ore împreună, de câteva ori era să mă pierd întârziind prea mult sub înfățișarea mea umană; trupul lui, însă, era, pe zi ce trece, tot mai vlăguit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu mai aibă răbdare"... Descântec 2 Aspidă perfidă, Nu te ascunde în firidă, Că-ți văd în oglindă Căutătura rânjindă. Cu fața năpârcească Și lividă De aspidă. Degeaba stai lungită pe prispă, Cu trupu-ți de odaliscă. Eu la sânul tău șerpesc Nu mă mai ghemuiesc. Pe buzele tale senzuale N-am să mai cresc nicio floare. Întoarce-te Aspidă, De unde ai venit, Din adâncurile firii, Căci vreau "ca sufletul să-mi vindec" "De durerile iubirii". Aspida ca și Sfinxul. Sfatul îngerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]