37 matches
-
de regulă, se ascunde, cu atâta dibăcie, dincolo de putința omului de a-l depista și cuceri. Îl căuta, parcă, și acum, urcând spre vârfușorul dealului, pe care se găsea casa frumoasei Aura Cernat. De dincolo de portiță, ea, sâsâi, precum un șerpișor: el, surprins, Întoarse capul. Aici. Eu sunt. Pe leagănul - scrânciob, de aseară. A. Da. Uitaseși? Nu. Dar? Dar, eram transportat, pe firul captivant al subiectului unei extraordinar de frumoase povestiri. Întrerupe-l puțin. Da. O săl Întrerup. Vino. Și-i
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
nu te uiți la mine ? Poate că n-o auzise, căci își făcuse, în continuare, de lucru cu mâinile. În cele din urmă, duse mâna la buzunarul de la piept. — Am venit să vă aduc asta... În căușul palmei, ca un șerpișor încolăcit, avea un lanț de aur cu medalion. Rada își duse, fără să vrea, mâna la gât. Observase abia la secție că nu-l mai are. Fusese singura oară când își adunase puterile. „Dați-mi-l înapoi !“, strigase, apucând de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ucisese părinții; absolvit după o expiere dură, el urcă în final spre sacru. Ficțiune de grad secund, Ospitalierul lui Emil Brumaru trăiește (cum îl prezintă detectivul Arthur) "departe de lume c-o bilă în mână", sărută îngenunchiat "șifonierul" și îndoapă "șerpișorii sinilii cu smântână". Ca într-un curriculum vitae, iată-l creionându-și singur identitatea: "Mă numesc Julien Ospitalierul. Am treizeci de ani. / Duc o viață destul de retrasă la țară (...). / Și prieten nu-mi este decât detectivul Arthur". Parcă vorbește cuconul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mic; mișel; mușcături; muzeu; negru; neliniștit; neplăcut; nevertebrat; nevertebrată; ondulat; oribil; ou; ouă; pantof; parșiv; pere; perfid; piatră; piele rece; piton; politică; pradă; prădător; prieten; prudență; pustiu; rai; rană; rîu; Satana; scîrboșenie; sfoară; simbolic; singurătate; sînge rece; subțire; suge; sunet; șerpișor; șiretenie; șmecher; șoarece; tîrîit; tîrîre; tufiș; uriaș; val; vara; vierme; vierme lung; vipere; vis; vulgar; zgomot; zodie (1); 787/162/63/99/0 școală: educație (84); elevi (42); învățătură (34); învățămînt (26); învățare (25); instituție (22); carte (21); cunoștințe (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Emil Brumaru Obîrșiile mele-s într-un flutur, Mă trag din pîlcuri de ciuperci c-otravă, Însă nurlii; izvoare-mi duc pe tavă Dulci genealogii ce-n începuturi Raiul îl au, cu șerpișori și-arhangheli, Și-un pom stufos cu mere cît încape, Bostănării, răzoare de sparanghel, Legume somnoroase dînd din pleoape, Mărar pustiu pînă-l atingi cu sînii, Fîntînă grea de rouă cînd te-apleci Cu genele să-i mîngîi ape reci, Către
Obîrșiile mele-s într-un flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8531_a_9856]
-
uși Un bulion albastru băut contra tristeții O bilă care-și joacă la biliard chiloții Un cub de zahar lîngă o sferă grea de miere O linie ferată în amurg Un stîlp de telegraf în zori Un rai mustind de șerpișori și flori Un trandafir cu fața albă Și-un înger ce-mi șoptește: o să mori...
Mi-am amintit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8778_a_10103]
-
Kimon Loghi și Ștefan Popescu în pictură, basmul constituie principala sursă de inspirație pentru artist, a cărei utilizare o recomandă pentru edificarea unei arte decorative românești moderne. "De la un vas simplu, cu buzele tivite de motive ca: toiegi, ochii broaștei, șerpișori etc., până la un vas zmălțuit cu motive din poveștile bătrâne ca: Făt-Frumos", "Pîcală", " Fata din dafin", ceramica noastră ar fi fost tot atât de bine plătită ca și vasele austriece sau germane care desfac această industrie (...)"150. Ilustrările care însoțesc articolul sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
brațe, Vreau să te sărut! CEA MAI SCUMPĂ DE PE LUME de Nichita Stănescu Spune-mi care mamă-anume Cea mai scumpă e pe lume? Puii toți au zis de pasări, Zarzării au zis de zarzări, Peștișorii, de peștoaică, Ursuleții, de ursoaică, Șerpișorii, de șerpoaică, Tigrișorii, de tigroaică. Mânjii toți au zis de iepe, Firul cepii-a zis de cepe, Nucii toți au zis de nucă, Cucii toți au zis de cucă, Toți pisoii, de pisică, Iară eu, de-a mea mămică. Orice mamă
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
mai țin minte decât că numele doctoriței, cusut cu ață pe buzunarul halatului alb, a făcut atunci asupra mea o impresie cât se poate de neplăcută: era viu, se mișca încoace și-ncolo pe pieptul ei ca un fel de șerpișori înfometați... Mi s-a făcut rău deodată, iar remediul a fost, firește, obișnuita injecție. Două săptămâni n-am mai suferit să văd ceva scris. Mi-am revenit apoi cu încetul, încercînd mai întîi (ca leac de sperietură) să țin în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fel avea pe capătul cozii și pe capătul fiecărei labe, deci avea opt țepi în total. Animalul fugea prin cameră foarte repede, sprijinindu-se pe labe și pe coadă și, când fugea, trunchiul și labele i se unduiau ca niște șerpișori, cu o iuțeală neobișnuită, în pofida pielii scorțoase, și priveliștea asta era cât se poate de dezgustătoare. Îmi era o frică teribilă că mă va mușca; îmi spusese cineva că e veninos, dar cel mai mult mă chinuiam întrebându-mă cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vor trezi la un nou deces și iar se va vorbi trei zile. Oare cât la sută din economia românească, atât cât mai este acum, se află în mâna capitalului străin? Într-un timp depărtat, când scria Alexandru Sahia despre „șerpișorii” flămânzi și despre sentința „fabrica nu dă și picioare”, capitalul străin deținea 80% din economia românească. Am auzit ceva incredibil la emisiunea Deliei Budeanu: atunci, în perioada interbelică, cei care munceau (era vorba de tipografii din edituri), în pauză, își
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mult sau mai puțin virtuală, cu insule și plaje visate și desigur mediatizate. O alienare inconștientă, tradusă în forme aparent naive, în mici geometrizări ce transformă personajul uman în marionetă, păcatul originar în sărbătoare generatoare de noi obsesii, materializate în șerpișorii ce se nasc din capul biblicului șarpe, într-un fel copy-paste la scară diferită, dă naștere acestui univers absurd și umoristic totodată. Figurile disparate sunt surprinse uneori în metamorfozarea lor sau într-o halucinantă trecere de la poziția asemănătoare fetusului dintr-
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]