198 matches
-
Acasa > Versuri > Farmec > PROFESORUL DE MUZICĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului PROFESORUL DE MUZICĂ Pe-o cărare prăfuită, Pe-o cărare șerpuită Trece-un ciocârlan cochet Cu alură de poet. Moțul și-l ține pe-o parte, Subsuoară are-o carte, Peste trupușorul mic Și-a pus subțirel ilic, Iar pe mijloc cingătoare, În picioare cizme are Și, ca să fie în ton
PROFESORUL DE MUZICĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382665_a_383994]
-
în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Era întuneric. Un întuneric cosmic care-i îngheța sufletul lui Karon . Copacii păreau siluete fantomatice în lumina lunii pline iar ochii scăldați în lacrimi nu mai vedeau bine poteca șerpuita. Alerga haotic prin pădure de parca ceva ar fi alungat-o din spate.Numai o ființă întunecată îi putea face pulsul să bată ritmuri alerte de spaimă. Poate dacă nu s-ar fi rupt de realitatea crudă ar fi observat zgârieturile
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
nu mersese pe acest drum pe vreme de iarnă. Când a ajuns la pâlcul de salcâmi de la marginea Lisei a rămas derutat de albul zăpezii căzută abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri pe coame, semn că peste zi, după
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri pe coame, semn că peste zi, după ninsoare se încumetaseră câteva sănii să treacă pe acolo. -Aha, se dumiri Tudorel. Merg pe urmele săniilor fără nici o grijă! Cum, fără grijă? Dacă săniile au
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
a mai plecat pe vremea asta la Turnu, când Piatra e la o aruncătură de băț?... Mă, nu fi prost! Au plecat oameni și la Turnu, că la Piatra sunt puține prăvălii. Așa își frământa mintea cu ochii pe dâra șerpuită și șleaurile cu sclipiri. Ridicase gulerul paltonului și trăsese căciula până la sprâncene. Ca să nu-i înghețe mâinile,deși avea mănuși,le înfundase în buzunarele largi ale paltonului. Cu o mână în buzunar, ținea capătul mult râvnitei nuiele ce se ondula
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
nu le distingeai decât uitându-se de aproape, dar În cele din urmă Amory a zărit unul: One Hundred and Twenty-seventh Street. A coborât din autobuz și, fără o destinație precisă, a mers În jos, de-a lungul unui trotuar șerpuit, care l-a scos În fața râului, mai precis la un lung debarcader cu mai multe șantiere, separate prin garduri, pentru ambarcațiuni mici: șalupe, canoe, bărci cu vâsle, veliere. S-a Întors spre nord, a urmat linia țărmului, sărind peste un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Himmler. — Dar pentru omorârea tuturor fetelor ălora sărmane, cineva trebuie să o facă, i-am zis. Mi-am îndreptat arma spre capul lui și am tras de trăgaci o dată; iar apoi am mai tras de câteva ori. De pe drumul îngust, șerpuit, Wewelsburg semăna cu un sat tipic din Westfalia, cu la fel de multe altare pe ziduri închinate Fecioarei Maria și borduri de iarbă de o parte și de alta a drumurilor, câte piese de utilaje de fermă zăceau pe afară în curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
femei și domnișoare Cu toții pleacă la plimbare. Popas întâi la rugăciune La Mănăstirea Caraiman Smerenie cu binecuvântare, Lumină pentru fiecare. Apoi, purced la drumeție Încet, încet pe cărăruie Pe Valea Caraiman în sus O feerie de nespus. Ușor se urcă șerpuit Se sprijină în bețe luate Din vreascurile vechi, uscate S-ajungă unde și-au propus. Sub piemontul uriaș Se răsfiră trei mici șuvoaie De sus în vale se prăvale Cu ape limpezi, lucitoare. Și spume fac și scânteiază Cad în
DRUMEŢIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368070_a_369399]
-
mijloc , spre nord , privirea îți era atrasă de o platformă uriașă , dreaptă , al cărui nefiresc contrasta puternic cu marea de dealuri. - Cum e posibil așa ceva ? am întrebat uimit. Nicăieri cât vezi cu ochiul nu sunt decât văi , dealuri și culmi șerpuite. - Eeeeeeeee , vezi , d-aia te-am și adus aici , să vezi Podul Berții și să îți pui întrebări. - Și cam cât e de mare ? - E destul de mare , circa trei kilometri lungime și aproape un kilometru lățime. Partea sudică , spre care
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
neconceput/ rătăcești prin labirintul/ gândurilor mele” (pag.22). Întrebându-se ” Ce altceva caută cuvântul?”: Ca apa râului/ ce mâinii îi scapă/ dar în ulcior/ își știe limita/ forma i-o păstrează/ și răcorește/ precum uneori/ poemul (pag. 45), alături de „cărarea șerpuită/ ce duce la râu”, ziua și noaptea, cu semnificațiile lor în poezia cărții, autorul subliniază câteva simboluri ale timpului. Noaptea - acel cuvânt ce cuprinde litera - o - simbol alchimic, în concepția celtică este începutul zilei, după cum iarna este începutul anului. Ca
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
nr. 370 din 05 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Boboteaza la Bragadiru Stelian Platon Pamflet Era-ntr-o sfântă zi de rece bobotează, În casă mirosea intens a proaspăt aluat. Săteanu-și pune azi cămașa cea mai brează Și pe uliți șerpuite duhnește a cârnat În largă șuba lui și vin de astă toamnă, Se-așează lângă focul pâlpâind mocnit în drum, La țuica fiartă-n cană mai întâi se-ndeamnă Și-apoi mai mult în cap decât pe strada sa e
LA MULŢI ANI TUTUROR ION -ILOR DE PRETUTINDENI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361789_a_363118]
-
te-ar putea atinge pe cerul vieții. Îmi cer iertare pentru că porumbelul inimii mele... se zbate în colivia gândurilor. Ai grijă de tine, dragul meu. AȘTEPTARE am urcat în sania Timpului să îmi văd viața de sus. Undeva, pe cărarea șerpuită a destinului am întâlnit un zâmbet larg izvorât dintr-un suflet minunat. chem îngerul din cer și-l întreb dacă pot să îți ating puțin sufletul cu pana iubirii. Aștept răspuns. PASĂREA INTERIOARĂ sunt o pasăre Pheonix ce mă renasc
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
dealului nostru se află peșteră pe care o căutăm, dar după ce se tot coboară el și omul ce căuta grota, la peșteră se urcă pe o scară metalică de vreo 5m. Valea abruptă a muntelui se parcurge pe o cărare șerpuita și îndiguita cu trepte, balustrade, piatra și scândura, fiind și cam întortocheata cărăruia e abruptă și ea. Despre acest pământ cumva misterios, pentru că pare și neexplorat în totalitate, se spune că s-au îngropat și zidit în grotele stâncilor -înaintea
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
ce formează câmpii ornamentali pe mânecă piept sau spate, întâlnim pomul vieții, sacsia, extrem de schematizat(P1261, P1276), creanga bradului, ciutura(P1219. P230), zăluțele(P1325, P1194, P230, P1273,P1134), soarele(P1257,P1265, P1134,P1154), combinate cu rânduri de romburi, ochi, linii șerpuite sau în zigzag. Ciupagul P1325 care are numai bentița de la gât, brodată cu arnici colorați cu motivul decorativ zăluța, în rest este lucrat cu râduri de șabac alb, fiind albă în principal după părerea noastră, este confecționată sub influența ciupagelor
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
sfâșie Și însângerați pe creștet nu vor mai urca pe cer. Printre gânduri colbuite și abstracte fără sens Călătorul frânge luna cu privirea-i obosită Stele plâng cu raze moarte, meteori se-opresc din mers Și privesc cu-mfrigurare la cărarea șerpuită. Poate neagra priveghere ce domnește liniștită Susur cerului ce plânge infinitului obscur Nu mai caută privirea sorilor ce îl evită De-a privi cu ei odată o migrare în azur. Stă cu buzele-amândouă încleștate în cuvânt Doar un sunet, mort
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
înconjoară, ne-a învățat să iertăm și să inspirăm adânc în suflet aroma acestei minunate și irepetabile lumi. Mama este infinitul. E însăși viața. E Femeia. Fără ea, nu am fi observat răsăritul și apusul soarelui, nu am fi auzit șerpuitul prin iarbă al apei cristaline de izvor, nu am fi putut admira suplețea plină de mândrie a căprioarei sau grația încununată de măreție a lebedelor albe. Fără ea nu am fi cunoscut starea când îți trec furnici prin tot corpul
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
râșnește și se amestecă cu apă pentru a se forma o pastă. Ceramica de Șișești, județul Mehedinți, este reprezentată de Ghiura Iancu, Cățea Maria, Gârboveanu Gheorghe și impresionează prin simplitate cromatică, pe fondul alb spre bej fiind aplicată o linie șerpuită, de culoare roșie. Din localitatea Baia Mare, județul Maramureș, vin la târg să își prezinte produsele meșteri precum: Chira Vasile, Bledea Doina, frații Cornel și Liviu Sitaru, cât și ceramistul artist Bledea Simona. În expozițiile dumnealor pot fi întâlnite atât obiecte
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
moarte. Aerul pur al pădurilor și munților pământului a fost împroșcat cu smoala diluată în enegiile scăldate în sânge. Visele tale nu se pot împlini acolo unde ura și dușmănia domină locul. Ridică-te și pornește la drum. E drumul șerpuit al unor împliniri care se cer auzite. A venit timpul. Trecuse prea mult timp și liniștea părea să-i fie anii dominați cu rău. Ajunge, s-a auzit peste întreaga lume vocea cerului. N-ai auzit. Nimeni nu a auzit
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > ÎNTÂLNIREA Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului ...Și omul de zăpadă, în ziua, s-a topit; Acuma plâng în soare și țurțurii la casa, Minuscule izvoare au cursul șerpuit, Și-n plin șuvoi năvalnic, înspre parau se lasă. Se micsoreaza-n crânguri nămeții de zăpadă, Pamantu-si schimba haină și față verde-si pune, Iar sufletul aleargă, ca a dorit să vadă A nu știu câta oară, reală lui minune
INTALNIREA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362574_a_363903]
-
Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului Dumă-n primăveri cu iubirea toată, Punemi flori de măr iarăși la urechi, Talpa mea desculță, iarba-i sărutată Prin păduri de vise, blănde măngăieri. Drumuri șerpuite, vor să ne despartă..., Pendulăm amnezic între ieri și azi, Am făcut un pod de tăceri durute Lacrimi picurate, răuri pe obraz. Și ne-am prins de măini la capăt de pod, Ochii celor mulți nici nu ne mai văd
RAI DIN PRIMĂVERI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353536_a_354865]
-
invitația, maestre... Va fi acolo, la Podul Dâmboviței, buna și înțelepta dumneavoastră soție, doamna Diți, în cernitele sale straie, privind din înălțimea pridvorului muscelean al „casei memoriale Paul Everac”, întreaga priveliște minunată ce se deschide privirilor, iar undeva, pe șoseaua șerpuită, i se va părea că se ivește, cu brațele uriașe, desfăcute, marele dramaturg, soțul ideal, părintele de excepție, bunicul cel bun și blând, omul plin de umor care a fost Petre Constantinescu, cunoscut ca Paul Everac. Prof. Ion C. HIRU
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
-l pe Will în întuneric în timp ce se zbătea să scape. Era întuneric afară. Un întuneric cosmic care-i îngheța sufletul lui Karon . Copacii păreau siluete fantomatice în lumina lunii pline iar ochii scăldați în lacrimi nu mai vedeau bine poteca șerpuita. Alerga haotic prin pădure de parca ceva ar fi alungat-o din spate.Numai o ființă întunecată îi putea face pulsul să bată ritmuri alerte de spaima.Poate dacă nu s-ar fi rupt de realitatea crudă ar fi observant zgârieturile
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
ușă ce ducea spre grădină ezita un moment,se uită înapoi și oftând își lua haină și ieși în lumina razelor calde ale soarelui primăvăratic. După ce ieși din grădina cu pomi fructiferi și arbuști proaspăt tunși ,o lua pe poteca șerpuita ,pe unde se juca când era mică ,atunci când venea în vizită la mătușa ei și pe unde se întrecea cu Aongus, fiul Radellei în competiția curajului spre abisul padurii.Casa lui Elisabeth era așezată mai la periferia orașului Wigen ,un
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
verandă,completată de o grădină superbă în care se află un foișor ,menit să-i facă pe invitații să stea în grădina și să servească un ceai cât mai mult. Iar acum pășind în necunoscut ,Karon calcă pe aceeasi poteca șerpuita și neumblata de mult dar care putea fi prilejul unei aventuri de neuitat.Si cadrul era perfect, căci în fața fetei se desfășura natură în elementul ei.Razele aruncau praf de aur printre crengile copacilor care se îmblânziseră și ei în
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
pentru patria muma. Deodată sunt o floare albastră Plop fără soț, luceafăr rătăcit Doi ochi desenați pe fereastră Deodată sunt un tei îndrăgostit. Și parcă văd în carte o filă albă O mană din cer desenează pe ea O linie șerpuita, drumul spre casă Un contur cât inima mea. Deodată mă visez sub clar de luna Sunt lebădă ce spune “noapte bună!” Eminescu pentru inimă mea, Eminescu pentru a fi împreună. Referință Bibliografica: EMINESCU, PENTRU INIMĂ MEA / Gabriela Ana Bălan : Confluente
EMINESCU, PENTRU INIMA MEA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340091_a_341420]