71 matches
-
solitară. Se-ntunecă iarăși, în fulger năzare Vedenii uimite palatul cel mare; Năzare bătrânul în bolta ferestii, În pletele-i albe cunună de trestii. Fugea cavaleriul. - Dar codri-n urdie În urmă-i s-adună și iar se-mprăștie; Câmpiile șese alunecă iute, De-asupră-i s-alungă de fulgere sute. Și luna s-asvîrle pe-a norilor vatră, Pâraiele scapăr, bulboanele latră, De-asupra lui cerul i-aleargă în urmă Și stelele, -n râuri gonite, o turmă. Și munții bătrâni îl urmau în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
za-mol lxis cu ge-bel-leizis, și chiar cu šeimin-iñkas pomenit mai sus la lituanieni, este dată în primul rând de primele două componente, pe care le întâlnim în slavul zemlea (genit. pl. zemelĭ) “pământ”, vprus. semme “Ib.”, lit. žēmas “jos, șes (șeasă)”, vgr. chamelós “Ib.”, lat. humus, frig. zemela “pământulmamă”, vsl. zemĭnŭ “pământesc”, rom. zemnic “groapă săpată în pământ și acoperită, beci”, la vechii greci Semele era “adorata lui Zeus, mama lui Dionis”. Cel de al doilea component al acestor cuvinte îl
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
km 489+500 banca tricoloră întîrzie în prezent, în toată nebunia culoarului de consum, halta Dezmir lucrători lipiți de fațada casei, acoperă cu mișcare, cu atitudine, grămezi de steril Băile Someșeni, Strada Ghimeșului, "Sanex" diferențe în cheia nume proprii, corupția șeasă, delurosul Cluj rezidențial revărsat în tipul tehnic de numiri, aluviuni pe cursul Someș-Unelte, scaun cu șapca roșie de muncitor ori paznic, învîrte pe colț clădirea goală, sar imobilele ecleziastice, industria sigură a tradiției, modernă și imuabilă lumea lor căci, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
potu aplică în contra școlarilor cari se abătu de la datoriile loru, voru fi: a) Mustrarea, făcută în clase de către profesorele clasii sau de profesorele ordinaru, ori de directoare. ... b) Censura, pronuntiata de conferința profesoriloru clasii. ... c) Închiderea în gimnasiu pe timpul de șese ore celu multu pronuntiata de către directoare. ... d) Gonirea provisoria sau definitivă din gimnasiu sau din liceu; gonirea provisoria nu va pute trece peste unu anu și se va pronunția de conferința profesoriloru clasii la care vă asiste și directorulu. Gonirea
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
de studiu prescrise prin art. 166 și după etatea lor; ea va raporta de tote ministrului. Acesta va decide consultandu pe consiliulu permaninte alu instrucțiunii. 172. Directorele va reporta ministrului îndată ce s'a făcutu vacațiune de stipendiu. La fie care șese luni elu va tramite ministrului unu reportu despre starea Internatului. 173. În fie care internatu se va afla o sală de infirmi: unu medicu va visita institutulu celu putinu de trei ori pe septemana. Aparate gimnastice se voru stabili în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
solvenți. 197. Directricea va reporta ministrului despre ori-ce vacațiune de stipendie s'aru face în internatu în cursulu anului. 198. Scolele actuali de fete, superiori seu centrali, cu internatele loru, cari se întreținu cu spesele Statului se voru transforma, în șese luni după promulgarea acestei legi, în scole secundarie. Secțiunea III Despre scolele reali 199. Scolele reali au de scoun a da invetatura trebuinciosa pentru esercitarea unei arti seu profesiuni. 200. Municipalitățile, seu ori-ce altă persona, potu funda scole reali, seu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
a edificiurilor cuprinsă și decisiunea autorităților aretate la art. 11 și 12. Hotărîrea espropriatiunei lipsesce pe proprietaru de dreptul de proprietate asupra fondului, lasandu'i numai posesiunea pînă la plata indemnității. Dacă admistratiunea n'a urmărit espropriarea și timpul de șese luni, numerate de la decisiunea autorităților aretată la art. 11 și 12, ori care proprietar lovitu prin ea va putea reclamă la tribunal. Procurorul tribunalului va comunica acesta reclamațiune prefectului ori primarului și aceștia vor fi datori a trimite de îndată
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
alte piedici asupra versarii banilor in mana celor în drept. În acest cas va fi îndestul că sumele ce datoreza administrațiunea să se consemneze, spre a se împărți în urmă după regulele dreptului comunu. Articolul 64 Dacă în cursu de șese luni de la oțărirea de espropriare, administrațiunea nu cere de la tribunal ficsarea indemnisatiunei, atunci părțile suntu în drept a reclama. Spre ficsarea indemnitatei, daca valoarea ei în timp de trei luni se va depune la casa de deposite și consemnațiuni, spre
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
22 Sînt alegetori în comuna: a) Românii ce se află în condițiunile stipulate prin legea de fatia. ... b) Străinii carii voru fi dobînditu inpamentenirea mică. ... c) Toți aceștia voru trebui se aibă vîrstă legiuita, se fia domiciliați în comuna cu șese luni înainte și se platesca catra Statu contribuțiunea directă în următoarea proporțiune: ... în comunele rurale o dare catra Statu de ......................... lei 48. în comunele urbane, de la 3,000 la 15,000 locuitori, ............. " 80. în acele de la 15,000 în susu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
alegetorii comunei de odată cu membrii consiliului și se aprobă de Prefectu; în comunele urbane se numescu de Domnu dintra acei trei Consilieri care voru fi întrunitu voturi mai multe la alegeri. Articolul 84 Puterea esecutiva alege și intereste dintru consilieri șese agiutore pentru orasiele ce trecu peste 40,000 locuitori, patru pentru orasiele pînă la 15,000, trei pentru orasiele de la 15,000 pînă la 6,000, duoi pentru comunele de la 6,000 pînă la 3,000 suflete, si unulu pentru
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
agiutorulu delegatu de elu, verifică celu putinu odată pe lună starea casei comunale. Elu redigie unu procesu verbalu de verificări care și 'lu supune Consiliului comunalu. Articolul 102 Primarele poate suspenda pentru unu termenu ce nu va trece inse peste șese septamani, pe inpiegatii comunei, afară inse de Secretaru (scriitoru) și perceptoru (strangatoru de dări). La casu de necesitate de a se suspendă unulu din acești funcționari, Primarele propune acesta messura Consiliului. Articolul 103 Primarele priveghedia la păstrarea archivelor, titluriloru, documenteloru
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
al fie-cărui Romanu, este in circonscriptiunea electorală unde își are domiciliul real; cu tote acestea, el îl va putea transfera în ori care altă circonscriptiune unde ar plăti o contribuțiune directă, sub condițiune numai a-și face declarațiunea să, cu șese luni înaintea form��rîi listelor electorale, atît la Prefectura districtului în care se află al seu domiciliu politicu actual, cat si la aceea unde voiesce a'l muta. Persoanele chiemate la funcțiuni inamovibile vor putea esercita dreptul lor de alegători
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
actualii profesori de la vre una din facultățile de dreptu din România, sau advocații cu diplome, se potu numi: Membrii de tribunale, dupe unu serviciu sau esercitiu al profesiunei de trei ani. Supleanții de curți, dupe unu serviciu sau esercitiu de șese ani. Președinții de tribunale, membrii și procurorii de curți, dupe un serviciu de noue ani. Articolul 15 Procurorii generali de la curți se vor numi cu preferință dintre președinții de tribunale, substituții de curți, dintre judecătorii și supleanții de curți. Articolul
LEGE nr. 710 din 1 ianuarie 1864 pentru admisibilitate şi înaintări în funcţiuni judecatoresci. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125699_a_127028]
-
scoleloru, de Membrii ai Curtei de cassatiune și ai Curtei de compturi, de Presiedinti, Membrii seu Procurori ai Curtiloru de apelu, de Directori de facultăți, de Inspectori generali, de Prefecți și de Ingineri-capi. Aceștia cată să aibă unu serviciu de șese ani celu putinu în funcțiuni administrative, seu judecatoresci, fără a se socoti în numărului acestoru ani fonctiunele cele mici ce au fostu remunerate cu mai putinu de una mie lei pe lună. Pentru persoanele care voru ave totu de o-
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
matusei, alu nepotului seu alu nepoței, nici în folossulu afiniloru (cuscrii) de acelasi gradu. Articolul 7 Debitorele arestatu, seu recomendatu după formele prescrise prin acesta lege, arc dreptulu de a apela în contra dispositiunei relative la constrîngerea corporală în terminu de șese dile după inchissore seu după recomandare, chiaru atunci candu sentintia ar fi dată în ultima instantia, seu candu debitorele ar fi declaratu că se multiemesce pe dînsa, seu candu terminulu legalu de apelu ar fi espiratu. Debitoriulu, apelandu, vă remanea
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
atunci candu sentintia ar fi dată în ultima instantia, seu candu debitorele ar fi declaratu că se multiemesce pe dînsa, seu candu terminulu legalu de apelu ar fi espiratu. Debitoriulu, apelandu, vă remanea cu tote acestea în inchissore. Terminulu de șese dile este osebitu de terminulu celu de dreptu communu alu apelului și nu poate curge de odată cu acesta. Articolul 8 În nici unu altu casu, afară de celu anume prevediutu prin acesta lege pentru aplicarea constringerei corporale, nu este permisu nici
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
ÎN MATERII CIVILE Articolul 17 Constrîngerea corporală nu va avea locu în materie civilă de catu în cașurile arătate în articolele urmatore. În tote cașurile de constrîngere corporală în materie civilă, terminulu va fi mărginitu prin sentintia de condamnare, de la șese luni pînă la cinci ani, seu dacă este facultativa, de la trii luni pînă la trii ani. Articolul 18 Ori cine se va face culpabilu de stelionatu, va fi constrinsu la desdăunarea partei vătămate, chiaru și prin inchissore. Stelionatu se numesce
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
admiși în serviciului militaru alu celuilaltu guvernu, voru avea liberă facultate, sau d'a se înturna în patria loru, sau de a reminea în urmă în serviciului în care se află. Opțiunea va trebui a se face în timpulu de șese luni de la dioa publicatiunei presentei convențiuni. La intiiulu casu, acei militari voru fi licențiați fără amînare sau vre o objectiune și fără da fi pasibili de nici o penalitate pentru depărtarea sau chiar desertiunea loru, de se va fi urmatu. Iar
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
pune nici unu obstacolu. Articolul 7 Presenta Convențiune va fi valabilă, si esecutoria îndată ce va fi ratificată de ambele guverne și se va efectua publicațiunea ei dupe formele prescrise de legile ambeloru teri și va continua a fi în vigore șese ani. La casu cînd șese luni înaintea, espirarei acelui termenu, nici unulu din ambele guverne n'ar declară că renuncia la acestă Convențiune, ea va fi valabilă încă pentru șese ani, și tot astfel din șese în șese ani. Spre
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
7 Presenta Convențiune va fi valabilă, si esecutoria îndată ce va fi ratificată de ambele guverne și se va efectua publicațiunea ei dupe formele prescrise de legile ambeloru teri și va continua a fi în vigore șese ani. La casu cînd șese luni înaintea, espirarei acelui termenu, nici unulu din ambele guverne n'ar declară că renuncia la acestă Convențiune, ea va fi valabilă încă pentru șese ani, și tot astfel din șese în șese ani. Spre încredințarea cărora plenipotențiarii respectivi au
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
legile ambeloru teri și va continua a fi în vigore șese ani. La casu cînd șese luni înaintea, espirarei acelui termenu, nici unulu din ambele guverne n'ar declară că renuncia la acestă Convențiune, ea va fi valabilă încă pentru șese ani, și tot astfel din șese în șese ani. Spre încredințarea cărora plenipotențiarii respectivi au semnătu acesta Convențiune și au pusu pe dînsa sigiliulu armeloru loru. Făcutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie 1865. N. Rosetti Bălănescu. Ministru alu trebiloru
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
în vigore șese ani. La casu cînd șese luni înaintea, espirarei acelui termenu, nici unulu din ambele guverne n'ar declară că renuncia la acestă Convențiune, ea va fi valabilă încă pentru șese ani, și tot astfel din șese în șese ani. Spre încredințarea cărora plenipotențiarii respectivi au semnătu acesta Convențiune și au pusu pe dînsa sigiliulu armeloru loru. Făcutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie 1865. N. Rosetti Bălănescu. Ministru alu trebiloru Streine. [L. S.] Carol Baron d'Eder. Agentu
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
falimentu, ca unu bancrutaru mincinosu. Articolul 66 Ori-care din străini nu se va fi căsătoritu aici, si se negutatoresce în principatu, de vă voi a-și urma negoiulu pe viitoru, va fi datoru a înfățișa la judecătoria, în sorocu de șese luni, socotite din dioa punerei în lucrare a acestei condici, foia de zestre sau actulu doveditoru a starei sociei sale, împuternicitu cu formală adeverire; iar neavîndu aceste acte în originalu, va aduce copii adeverite cu același chipu. - Înscrierea acei foi
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cuprindu într'acestu titlu suntu supuși de obsce și stăpînii de vase, intreprindetorii de deligentie și de trăsuri publice. Articolul 104 Tote cerile în potriva comisionarului și a cărăușului pentru perderea sau stricăciunea marfuriloru, se precurma prin (paragrafia) prescripție de șese luni, pentru tramiterile de marfuri ce se făcut în coprinsulu terei Romanesci; și de unu anu, pentru cele ce se făcut afară din Principate, socotindu-se inceputulu paragrafiei pentru pierdere, din diua în care aru fi trebuitu să se sevirsesca
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Articolul 155 Infatisatorulu unei polițe trase din Europa și din schelile Levantului ca să se platesca în tera Romanesca, sau a vista, sau după una ori mai multe dile sau luni, trebuie sa cera plata sau priimirea poliței în sorocu de șese luni de la data ei; căci urmandu în potriva, vă perde dreptulu de a se porni cu cerere împotriva girantiloru, si chiaru a tragetorului, dacă acești din urmă va fi făcutu provisia. - Soroculu pentru o poliță trasă din Egiptu, Siria și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]