3,279 matches
-
George Radu Îi sunt recunoscător copilăriei mele că mi-a dăruit marea. S-ar fi putut să copilăresc pe cine știe ce coclauri sordide, în mijlocul șesurilor, într-un oraș cu case mici și murdare, cu străzi care nu urcă și nu coboară, cu ceruri apăsătoare care te urmăresc toată viața. Există orașe unde hotarul dintre pământ și văzduh ucide închipuirea, unde anotimpurile nu au culoare, unde
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
atâta ploaie s-a înecat cu semințe moartea întotdeauna e flămândă în guverne și parlamente se mănâncă floarea-soarelui de-abia dată în copt ni se vorbește despre frig ca despre un ritual stelar dinspre aleși spre plebe peste dealuri și șesuri peste văi și munți dau năvală zmei din poveste însoțiți de cojile de semințe ca niște mișcătoare sahare reale ca ploaia aceasta ce se aseamănă izbitor cu aceea din filmul Ciociara și care ți-a udat rochia de vară prin
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
jelanii rămase acasă. ac CIREȘII În cireșii târzii de afară Inflorit-au gânduri de plumb Pe smicelele de-odinioara Ce-ntarcau iubirile strâmb. În cireșii cu poale curtate Albine astrale culeg înțelesuri Cu trompele-n stele-mbaiate Adapă polenul teluric din șesuri. Nuntiți pe vecie cu astrele Își scutur-adesea o glumă Din zaua-nfipta-n braniște Să crească umbră de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
METOPĂ I Domneșten aer liniște și pace. Case Împrejmuite-n spațiul dac Stau risipite-n șes ori pe coline. Știuleții râd la soare din cerdac. Între hambare, morile descântă Litanii monotone În colind, Afară stau În stoguri, prăvălite, Paiele galbene-n căpițe adormind. Pe undeva stau oamenii la umbră Sau poate e o zi de sărbătoare
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
ne îmbie să fim buni, calmi și generoși. Astfel, natura ni se va dărui în toată splendoarea ei. Iată: „Soarele apunea... cercul lui roșiatic scăpătase până pe zarea orizontului și razele-i calde și senine, pare că se așternuse peste tot șesul răsăritean al țării... De pe acest tăpșan culminant de unde munții Săcuieni cotesc spre țara Vrancei, tot Bărăganul, tot câmpul Brăilei, tot șesul Galaților cu matca Râmnicului, cu valea Buzăului, cu lunca Siretului, toată acea lată și oablă câmpie se arăta scăldată
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
cercul lui roșiatic scăpătase până pe zarea orizontului și razele-i calde și senine, pare că se așternuse peste tot șesul răsăritean al țării... De pe acest tăpșan culminant de unde munții Săcuieni cotesc spre țara Vrancei, tot Bărăganul, tot câmpul Brăilei, tot șesul Galaților cu matca Râmnicului, cu valea Buzăului, cu lunca Siretului, toată acea lată și oablă câmpie se arăta scăldată într-o lumină gălbuie și lucioasă, ca fața unei uriașe sinii de aur...” (Alex. Odobescu - Pseudokinegheticos, capitolul XI) Dacă acționăm împotriva
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
de operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau și 1.200 de invitați. Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de șes și din Reșița. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri. Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 s-a desfășurat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
o biserică plină cu oameni de mai multe naționalități, care sărbătoresc Crăciunul, cu Turnul Babel, este cel puțin o eroare logică vecină cu insulta. Aplicînd același raționament, și Uniunea Europeană este tot un turn Babel, mult mai mozaicat, și haotic. Locuitorii șesului din țara lui Senaar, prin construirea turnului, încercau în mîndria lor să reușească fără Dumnezeu, să fie faimoși, să înlocuiască frumusețea creației lui Dumnezeu cu grămada lor de cărămizi și smoală. În esență, este ceea ce face și omul modern, la
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
studiat apoi cei de la universitatea franțuzească fenomenul, cu instrumentele la modă - trecând, mai înainte, pragul cuvintelor tale materne Nu pleca Jordi-Pere, Antoni, domnule Cerda nu pleca la părinți și nici altundeva stai și spune-ne din falduri de munte, de la șes cum păzeai oile când erai copil și ciopleai fluiere de alun cum puneați voi țăruși la stână, cum îi legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte nu știm
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
își recitește "notele turce". La 6 Iulie, - notați că în 1914, - se întreabă dacă Jean Ț., e inteligent. El "crede că da". Ce teribilă importantă capătă, în Iulie 1914, problema inteligenții lui Jean Ț. La 7 Iulie: "Mă chatte attend șes petits d'heure en heure; elle rôde inquičtement de chambre en chambre ŕ travers toute la maison. Son panier est installé dans le grenier"... ș.a.m.d. La 10 Iulie: ..."Temps splendide. Ce matin: piano". (Trei saptamani după asta, urma
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
ce-i o povară Când văd că ziua însăși din crucea ei coboară Și știu că n-o să-nvie nicicând a doua oară Cu nori de praf Cu nori de praf deprins, și nu de foc Du-ți turmele pe șesuri și veghează Când crucea zilei suie în amiază Și umbra-i foarte rară ori deloc Se sparie gândul însă mai cutează Profeții din pustiu când îi invoc Și caut semnul Lui din loc în loc Pe fața mea să simt cum
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
marile sargete. Numai crania ivrie uranourania știe muzamusichie. De la nord la polul sud trandafirul mord aud simt transpirul (h)alogen ca un sex deschis la gen (după ucaz). Epistah nu mumbașir gherilar la cimitir filotim la târnosire kanthaka între turnire șes amour toujour leș même leur empire Matusalem. Mă rugam de inema (sanatoriu lu’ Lautrec) o oară mai ține-mă iarnă cărnii s-o petrec auricul în armoniu bată pulsul poliglot leșia leșinului borca morbului lui Pott. Cine? pretinderisi sânge la
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
rânduri? Un profesor, Basil Munteanu, de literatură franceză care, elev al lui Charles Drouhet, iubea profund Franța (scriind în La littérature roumaine et l'Europe, precum C. A. Rosetti, "la France nous a élevés, nous a instruit, nous sommes tous șes fils"), adera la "ideologia liberală" a Europei, admira marile revoluții franceze, pe Cavour, "illustre agitateur" și pe intelectualii români de la 1848 și 1859 care au înlesnit "l'action de l'Occident sur la société, leș moeurs, leș institutions et la
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
aud grăind în limba lui eretică! Odă Asupra prieteniei mele cu dânsul s-au scris volume mari și mii de drame poezii sobre dar și insipide romane și s-au ridicat statui pe tot pământul. Au nechezat caii noaptea pe șesuri Le-a scărpinat pe oi de râia lor galbenă vântul. Când buzele noastre aprinse au însetat De toată iubirea ființei frumusețea lui A ars o dată pământul Și s-a refăcut încă o dată pământul La izvoarele nesecate ale plânsului Pentru prietenia
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
fapt în dune scurmă. Am să-mbrac straie alese, chiar odăjdii minunate, pe bordei clădind palate unde-am să iubesc crăiese, am să rup lanțuri și lese exultând în libertate, și-am să mă feresc de gloate, evitând mereu ce șes e. Ce-a rămas, vreau să se știe că va fi doar împlinire pentru că a mea menire e să ard în Poezie. Știu că viața-mi o să fie pătimașă regăsire, dăruire și iubire într-o dragoste târzie. Anatol Covali Referință
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380697_a_382026]
-
grăbeșteîn toamnă să ne-mbrace pe-amândoi,privește-apoi tăcută și albeștecând depărtări se surpă între noi.... XXXII. MAI CÂNTĂ-MI ..., de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1339 din 31 august 2014. Și mână-mi iar turma de vise spre șesuri. Cât muze din mine sorb ultimul ceai Să caut cuvântului noi înțelesuri. Mai cântă-mi cu sete din fluier și nai Și strânge-mă-n brațele tale, o mie. Lumina ascunsă-n fântâni să mi-o dai Din firul ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
toamna în mine coboară. Mai picură-mi soarele-n suflet cât stai; Nu știu de n-o fi pentru ultima oară. Citește mai mult Mai cântă-mi cu sete din fluier și naiși mână-mi iar turma de vise spre șesuri.Cât muze din mine sorb ultimul ceaiSă caut cuvântului noi înțelesuri.Mai cântă-mi cu sete din fluier și naiși strânge-mă-n brațele tale, o mie. Lumina ascunsă-n fântâni să mi-o daiDin firul ei magic să țes
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Stihuri > Anotimp > IARNA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna Dintr-un înalt adânc de cer Se cern mărut roiuri de fulgi Într-un năprasnic val de ger Nălbind coline, șesuri, lunci. Ce bucurie poate fi, Atunci când năvalnic ninge Pe uliță, pentru copii, Și... de ger nimeni nu plânge? La sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
De sărbători. Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara plină de cârnați, În beci butoiul cepuit, Câmpuri cu holde mai bogate, Grajduri cu vite cât mai multe, Albinele roi înșirate Pe flori spontane-n șes și munte, Copii frumoși, bine-mpliniți Și tot ce-și mai dorește omul Din câte știe din părinți, Că li le-ndeplinește Domnul. Ninge, ninge - semne bune ! Pomii încărcați de nea Spre pământ fac plecăciune - Ortodocși, sarcina-i grea. Totul
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aventure entre ancrage et inouï, entre champs de ruines et champs de forces, où l'anamnèse, la mémoire longue et la mémoire courte, le faire-mémoire șont à l'oeuvre manifestement dans la composition musicale."), Béatrice Ramaut-Chevassus, «L'évolution historique» et șes marges: éléments pour une lecture critique de Cinquante ans de modernité musicale de Deliège, în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 16, nr. 1, 2005, p. 66 (incluzând și observațiile lui Deliège). footnote>. Astfel, deținem deja un punct de plecare în tentativa
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
orchestre symphonique. Wagner, par contre, mise sur le futur de l'histoire et évite donc leș formations fixes postmodernes (pas de symphonies pour lui, non Monsieur!), leur préférant l'orchestre d'opéra flexible et à géometrie variable qui répond à șes nécessités intérieures.", John Rea, Postmodernité, "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1, 1997, pp. 60-61. footnote> Paradoxal, însă într-o ordine imaginara a lucrurilor, sistemul funcționează, insă compozitorul nu se oprește doar aici: "Stravinsky după 1918
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
pescuit, joi, 19 iunie 2003 se încheie perioada de prohibiție instituită prin Ordinul nr. 246/25 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului apelor și protecției mediului, unditul fiind din nou permis în toate apele colinare și de șes, apele de frontieră, în Dunăre și Deltă. Se va ține totuși seama - reamintea dl Dorel Lazu, directorul Asociației Pescarilor Sportivi Timișoara - de prevederile legale în domeniu. Așadar, se va putea pescui de la răsăritul până la apusul soarelui, cu doar două bețe
Agenda2003-24-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281117_a_282446]
-
tamburiță), despre care DEX-ul spune că este un vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung decât al acesteia. Derivă din turcescul tambur. Sârbii din Cenad, născuți și crescuți în monotonia specifică șesului, au preferat tamburița, care are darul de a-i înviora și pe cei mai posaci dintre noi. Imediat după cel de-al doilea război mondial, povestește Tomislav Giurici, sârbii cenăzeni s-au gândit să înființeze o formație de tamburași. Zis
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]