37 matches
-
praf și pulbere. La crăpatu zorilor, istovu mă făcuse oale și ulcele. Cre că mă luase chiar și cu friguri. M-am zvârlit În culcuș, hotărât să nu le soilesc, ca să nu-mi uit zodiile. La douășpe ziua am dat șfară În redacție și la Lucrările Sanitare că mă pleznise boleșnița. Atunci a intrat vecinu, voiajoru dân Brancato, și nu s-a Înduplecat până nu m-a dus În ogeac la el, să hlepăi o porțioaie dă tăițăi. Ce-i În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe Picot, s-așteaptă... la ce"? Cel puțin la documente din suta a X sau a XI sau la vreun manuscript din epoca lui Mircea cel Bătrân, căci, deja din vremea lui Vasile Lupu să fie, n-ar merita atâta șfara. Ei bine, manuscriptele d-lui Giuvara sânt unul din veacul trecut, altul o copie de cronici din veacul nostru, al nouăsprezecelea, și anume tot lucruri cunoscute și cari se găsesc la noi în țară, dar mai cu samă la anticuari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
două personaje implicate. B. Text literar din ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie, cap. II Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă 56ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
circulație, a căror motivare semantică internă s-a pierdut, astfel încât sunt scurtate prin omiterea unor cuvinte cu funcții sintactice diverse (de regulă complemente): a avea glagore "a avea minte, a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum înecăcios"); a fi sărac lipit sau a fi lipit pământului "a fi foarte sărac" < a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omiterea unor cuvinte cu funcții sintactice diverse (de regulă complemente): a avea glagore "a avea minte, a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum înecăcios"); a fi sărac lipit sau a fi lipit pământului "a fi foarte sărac" < a fi [sărac] lipit [pământului] "idem"; prin acest tip de condensare, gradul de expresivitate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
regulă complemente): a avea glagore "a avea minte, a fi înțelept" < a avea glagore [în cap] "idem"; a da șfară "a da de știre, a anunța, a răspândi o veste" < a da șfară (sau sfară, sfoară) [în țară] "idem" (sfară ~ șfară "miros greu și fum înecăcios"); a fi sărac lipit sau a fi lipit pământului "a fi foarte sărac" < a fi [sărac] lipit [pământului] "idem"; prin acest tip de condensare, gradul de expresivitate a frazeologismului sporește 113; unele proverbe de tip
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
noștri la ceas de sărbătoare. Deschid o paranteză. Pentru cine a uitat, pe când eram școlari, la întrebarea ce este propoziția trebuia să răspundem o gândire spusă sau scrisă. Deși în asemenea momente se cade să faci mare tărăboi, să dai șfară în țară, să aștepți urări, felicitări, imbolduri, noi am stat cuminți în căsuța noastră. Singurul care a aflat ce punem la cale a fost „Suplimentul“1 și bineînțeles scriitorii aflați mereu aproape la propriu și la figurat (cei din Timișoara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte iapa acasă când era cu chef e achitat. 28 Fevruarie 926. Zavod campament pescăresc în Dobrogea. Bordei în pământ, cârlige care stau întinse la soare, ca să li se usuce șferile. cuhar = bucatar Vataman de păscari 3 Mart. Cum duce acasă iapa Balana pe moșneagul cel bețiv din punct de vedere al iepei. Ea, împreună cu personagiul și personagiile animale ale gospodăriei sunt personajul principal. S-ar putea descrie astfel, din punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poți să știi?... Că prea n-are habar de moarte când s-avântă cu spada. Parcă poți ști cine-i cu adevărat "Năzdrăvanu' Moldovei"? Să ni-l ție Dumnezău! După Lipnic, se fudulește Gheorghiță, m-o procopsit Vodă c-o șfară de țarină, întărită cu hrisov și pecete domnească, să n-o clintească nimenea, și urmă, solemn, îngroșându-și vocea: "Gheorghiță Amarandei! Pentru vitejie! Să-ți fie ocină dreaptă! Ție și urmașilor tăi, în vecii vecilor!" Și, când m-o strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pășesc cu grijă să nu calce vreun mort, moldovan au turc. Vorbesc toți odată, cu aprindere, cu patimă, retrăind bătălia: Priceput-ai cum i-o amăgit? se prăpădește de râs Duma Vlaicului. I-o momit și i-o tras pe șfară cătinel-cătinel, unde-o pohtit Măria sa, la loc strâmt și cu mocirlă. Ce i-o fătat mintea "Năzdrăvanului"! zice logofătul Tăutu căzut în admirație. O pitit în mlaștină, în smârcurile Racovățului, dincolo de pod, o pitit sumedenie de buciumași și trâmbițași... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
neamul e neam și l-am descoperit prin ceața minții pe fratele nanei, Panaite, învățător și el, care după ce ne-a primit, ne-a și omenit. și din lingură și ață pe mămăligă, din mulțumesc și abac de covrigi pe șfară ne-am întors acasă să ocupăm două zile și-ncă una culcușul de învățători rătăcitori și fără de noroc dar plini de speranță. La sud spre est Toamna lui 1929. Bani pentru drum și pentru întreținere până la primul salariu - care salariu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mesteacăn. Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]