90 matches
-
uriașă: ca un alt "pedagog de școală nouă", aflat în fața rîndurilor de inepuizabile, potențiale, victime ale sarcasmului auctorial. Cu cît autoritatea este mai vie, cu atît ...fascinația victimei este mai puternică. De ce nu se dezechilibrează, însă, lumea robită a maestrului șfichiuitor? Răspunsul este la îndemînă. Dezastrul persecuției "victimei" este reprodus în varii situații care ne arată o categorie consistentă de personaje preluînd rolul persecutorului (chiar dacă temporar, pentru că integrat nu de puține ori schemei comice a ...retroversiei, fatalei viceversa...). Unele dintre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
tânăr în anii de care vorbesc, fiindcă nu împlinise patru zeci de ani) luau repede formele prieteniei. Paul Georgescu nu arbora aere profesorale sau de șef de grupare, era familiar și co loc vial, admitea să fie contrazis, replicând însă șfichiuitor, ce-i drept, în termeni a căror causticitate câteodată rănea. Reputat pentru maliția, pentru sarcasmele sale, pentru plăcerea de-a inventa, atât amicilor, cât și inamicilor, porecle stârnitoare de râs, care făceau ocolul lumii literare, rău de gură, deschis cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
zilei la probleme înalt existențiale, astfel zicând, confruntându-ne experiențele intelectuale, lecturile, gusturile, curioși unii de alții, de ceea ce știam și de cum gândeam. Amândoi noii mei prieteni mă cuceriseră prin apetența pentru umor, Modest ilustrându-se prin promptitudinea remarcilor tăioase, șfichiuitoare, prin „întreruperile“ malițioase care-l descumpăneau o clipă pe preopinent, iar Matei prin felul înșelător, perfid în care mima gravitatea, seriosul, când el de fapt glumea. Admiram la Modest suplețea gândirii și iuțeala reacțiilor, iar la Matei logica impecabilă și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
curaj; ea însăși e descurajată și fără nicio speranță. Caută să mai ia ore la Institut, în urma făgăduielii lui Cirinelli(?). La ședința de duminecă a venit și Mircea Damian, care m’a întrebat dacă vrei un carnet de ziaristă. Era șfichiuitor cu d-na Post[elnicu]: au fost și Irène și Gaby și faimoasa „vară“ a Sandei, care rămânând la urmă ne-a stricat posibilele eventuale clipe de intimitate. Nu am primit scrisoarea ta cu „mutarea“. Scrie-mi ce vârstă au
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pânză țesută de un ac de foc care sărea sprințar de colo-colo, mânuit de un croitor nevăzut. își ridică anevoie privirea înspre cer, dar nici acolo nu vedea decât aceeași țesătură compactă din inele de stropi. Ploaia nefi rească și șfichiuitoare nu părea să mai contenească. Așa plouase și în ziua aceea, de după aniversarea Georgianei, când am fost la un examen... Ba nu, la o olimpiadă, își aminti Clara, văzând pe neașteptate în minte o bancă la geam într-o sală
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vieții de zi cu zi. Îl irita „rahatul subconștientului” și prefera inteligența directă, sau chiar lucrurile spuse cu cruzime de la obraz, interpretărilor amicale, Învăluite, muiate În convențional și liberalism. În strada rece și Însorită, Battle - cu fața boțită de gerul șfichiuitor - m‑a Întrebat: - Abe primește musafiri zilele astea? - De ce nu? E Întotdeauna bucuros să te vadă. - Nu m‑am exprimat bineă Știu că e Întotdeauna politicos cu Mary și cu mine. Mary era o femeiușcă durdulie, vioaie, scundă și zâmbitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
al unui somn de piatră; figurile exemplare ale istoriei sale sunt simple ficțiuni apotropaice, „însuflețitori de fantasme”, iar propria țară o corabie ce se scufundă, un „pământ sleit pe care nu mai cresc decât bălăriile”. Metaforele nihiliste și formulările memorabile, șfichiuitoare asemenea unui bici de profet („Românii respiră eșecul prin toți porii”; „România trece prin istorie ca o Cenușăreasă”), se cheamă una pe alta și se succed într-un ritm aproape sufocant, reușind să creeze o senzație de vertij, de rău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
smoala, coboară până-n fundul pământului". Ca într-un scenariu de Lovecraft, porțile iadului se deschid pe pământ, în timp ce damnații sunt identificați sinecdotic, într-o enumerație bestială care i-ar face mare plăcere unui Umberto Eco: "aripi pieloase de liliac, cozi șfichiuitoare, ciocuri coroiate, piepturi gheboase, coarne de taur și de berbec și de țap și de muflon și de viperă cu corn și de dragon se iscară dintr-o mocirlă de urlete". Lupta poate începe, într-o cadență a ofensivei și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Caragiale (și actualitatea lui Caragiale), apt să veștejească "puterea aceea parșivă", alienantă și corupătoare a vieții ca moft, "viață prin ziar" funciar falsificată sub incidența iradiațiilor tembelizante ale discursului public (...)", este mesajul de fond al eseului foșnind de alerte, șfichiuitoare aluzii și somptuoase ironii pe un foarte serios fondal de citate și Note, însuflețite de aceeași plăcere a textului. Suprasensul eseului este nesuferința autorului față de trecutul, prezentul și viitorul politicianism, ca și intenția de a supralicita polemica antiliberală a ziaristului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe deplin satisfăcută prin atingere cu tragicomicul. Alături de arta paradoxului și sublimarea aforistică din primele trei capitole, Elogiul impotenței (maestoso) dă la iveală, stilistic vorbind, oralitatea speculativă, polisemia termenilor și dublul registru al argumentării, grav și totodată ironic, prefăcut și șfichiuitor, îngândurat și persiflant. Înrudit în spirit cu cartea de Elogii este volumul de versuri ridicate la puterea eseului, Tratat despre iubire (versuri) (Editura Cartea Românească, 2003, 160 pagini), prevăzut cu un referat pozitiv (Între Adam și Eva) al lui Gheorghe
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vreo carte de ,political science" precum a lui Tony Judt. Am păstrat titlul original, pentru că deocamdată n-am găsit o formulă care să redea în mod acceptabil conținutul original: Postbelism nu înseamnă în românește nimic, După război nu redă sunetul șfichiuitor al originalului, iar celelalte formule care-mi trec prin minte sunt încă mai departe de intenția autorului. Considerat de ani buni cel mai important istoric american (de fapt, englez) specializat în istoria Europei, Tony Judt a avut o traiectorie intelectuală
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
europene), doctrinarul se situa pe o poziție centrista în cadrul mișcării prin conlucrarea dintre centriști și unele elemente ponderate din extremă stînga. Gherea se delimită de oportunismul dreptei și dezavua factorul violență în revoluție. Aserțiunile gheriste sînt denunțate de Aderca, ironizate șfichiuitor (socotite glume, nostimade, poante). Construcția doctrinarului îi pare lui Aderca șubredă, deci ușor de dărîmat (ăCocostîrcul cu baze obiective și afluențe socialiste nu înaintează pentru că stă într-un singur picioră). O socotea, în parte cu îndreptățire, minata de iluzii. Tînărul
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
și ținându-ne de mână/ să ne rătăcim prin târg/ când dau rodiile-n pârg/ ca un acrobat și-o zână" (De mână). Cu aceeași dexteritate, poetul se manifestă în registrul argotic și în cel intelectualizat, în versuri polemice, dure, șfichiuitoare sau în poeme pline de gingășii masculine. Chiar scrisorile către Brumaru, diseminate în mod controlat în sumarul volumului, încep fastidios, pentru a căpăta apoi ceva din naturalețea discursivă și confesivă a magistrului. În ele, O. Nimigean abordează direct și discută
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
poate să o facă! - a faptului că cele două concerte se completează reciproc sub aspectul imaginii, definind împreună una dintre cele mai captivante și mai emblematice personalități ale artei ruse moderne de secol XX. Căci între lirismul consistent și sarcasmul șfichiuitor, între fermitatea brutală a afirmărilor și duioșia comunicării, se conturează o lume populată în egală măsură de visul oniric al lui Chagall sau dramele de tragică viziune ale lui Bulgakov, de avatarurile regimului sovietic de care Prokofiev, personal, a profitat
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
o fulgerare de secundă. "Vin arhistratizii", șopti el sufocat. M-am ridicat. Mașa a gemut ușor. Și-a tras și mai mult paltonul peste ea. Am ieșit pe platforma dintre vagoane. Am aprins o țigară. Prin crăpăturile burdufului țâșneau fulgi șfichiuitori. Mirosea a urină. Am stat până m-a pătruns bine de tot frigul. Caimacamul adormise și el. M-am întors la locul meu. Mașa se ghemuise, cu genunchii strânși. }inea ghiveciul acela lângă capul ei. Se învelise cu paltonul meu
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
își aduc aminte de „Soldatul Švek“, principala sa operă, imediat ce aud numele lui Jaroslav Hašek. Acum, prin „Efectul muzicii asupra animalelor“, autorul își demonstrează o impresionantă forță creatoare. Opera sa înțelege omul la nivel universal și-l străpunge cu suliți șfichiuitoare, hilar-ironice. Jaroslav Hašek: Efectul muzicii asupra animalelor, Editura Paralela 45, 2004. Preț: 99 000 lei.
Agenda2004-16-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282326_a_283655]
-
categoric reușit, e diminuat de cel trivial, popular, al unor intrigi de cartier, apoi autorul nu se mișcă liber în zonele conceptelor, iar în jurnal, "prea stăruie în preocupări legate de reclama cărților, de audiență, de răsfăț" (p. 320). Observații șfichiuitoare primește și C. Țoiu, pen-tru romanul Căderea în lume, unde dezgustul față de comunism este asociat figurii unei străine, o evreică, mod neîndemânatic și nefericit de a spune că ascensiunea ideologiei de tristă amintire nu a aparținut pământenilor. "Diabolizarea străinului" provine
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
ai juca snooker cu o sfoară“, este o perlă semnată de George Burns, din rezervorul hazului planetar. La fel ca în „Antologie de vorbe de duh“, Des MacHale a găsit și în „Om pansiv, om parșiv“ dreapta cumpănă între ironia șfichiuitoare și boroboață, între cristalul scânteietor și umorul fără voie. Antologator meticulos, irlandezul din Cork sondează domenii diverse - de la muzică la știință și de la sport la politică - pentru un răsfăț care începe pe primul rând și se termină pe cea din
Agenda2006-13-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284915_a_286244]
-
e cu totul înșelătoare. Memoria lui Dorin e asemenea unui imens burete, capabilă să rețină, clasifice și judece absolut tot ceea ce privirea aparent dezinteresată captează. Cu trecerea anilor, trăsăturile au dobândit un aer vag oriental, de Buddha mefient și nedrept, șfichiuitor în vorbă, dar mereu gata de reîmpăcări. Furiile lui Dorin sunt devastatoare, asemeni unui izbuc eliberat dintre coastele unor munți gigantici. Cu atât mai călduroase - și deconcertante - sunt revenirile sale. Felul în care știe să pună în evidență calitățile adversarului
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
de fapt era el însuși tînăr în anii de care vorbesc, fiindcă nu împlinise 40 de ani) luau repede formele prieteniei. Nu arbora aere profesorale sau de șef de grupare, era familiar și colocvial, admitea să fie contrazis, replicînd însă șfichiuitor, ce e drept, în termeni a căror causticitate cîteodată rănea. Reputat pentru maliția, pentru sarcasmele sale, pentru plăcerea de a inventa, atît amicilor cît și inamicilor, porecle stîrnitoare de rîs, ce făceau ocolul lumii literare, rău de gură, deschis cu
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
Sorescu era bine: vocea lirică se străduia măcar "să pună întrebări"! Deschideți televizorul și urmăriți așa-numitele "dezbateri", "talk-show"-uri și veți vedea în ce măsură întrebarea a fost înlocuită de flegma violentă, de procesul de intenție, de răfuiala grosolană și injuria șfichiuitoare. Moderatorul, omul care, prin definiție, ar trebui, prin întrebări meșteșugite, să aducă toate vocile în spațiul dezbaterii, a fost înlocuit de măciucari primitivi, de grobieni însetați de sânge, de profesioniști ai păruielii. Întrebarea deschide porțile universului, răspunsul poate să le
Care e cea mai stranie întrebare care vi s-a pus vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7309_a_8634]
-
de altă parte, a forțat - până peste limita rezistenței - momentele cu tempouri rapide ale finalului; a modificat natura stenică a dansului luminos de întremătoare expresie din partea a patra a lucrării, moment ce a capătat de această dată un caracter sarcastic, șfichiuitor, aspect ce depășește programul psihologic al lucrării. Este un experiment personal care se poate face cu o orchestră de rang profesionist. Tinerilor care învață comportamentul cântului în ansamblu li se oferă certitudini și mai puțin situații-limită de supraviețuire.
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
îți recunoști cuibul ce ți-a fost casă? O, frunza mea, mai sperioasă ca o cinteză! De ce te-ai zbate tu, mătasea mea sfioasă? O, nu te teme, melodie-concrescență! Unde ar mai fi să plecăm, ce-i de făcut? Ah, șfichiuitorul, mortalul adverb "aici" - Nu pricepe cutremurul cu ce-a concrescut. Vara 1917 Locțiitoarea Eu trăiesc cu fotografia ta, cea care hohotește, Căreia încheieturile și mădularele-i trosnesc, Cea care-și frânge mâinile și nu mă părăsește, La care tot vin
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
ferește-te ca de ciumă să te expui mult la soare”. Plin de afecțiune față de fratele său, Emil Cioran este mai degrabă rece cu cei mai mulți dintre contemporani, când nu e mobilizat de antipatii față de unii. Atunci e caustic, chiar veninos, șfichiuitor și suspectarea de mizantropie nu ne apare chiar fără nicio bază. Îl supără vizitele, mai ales ale românilor, printre altele și pentru faptul că îl forțează să vorbească românește („Sunt iarăși invadat de compatrioți. E un chin să vorbești de
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
reacțiile au avut stridența celor de acum. Se vede că am atins (fără să-mi dau seama) un domeniu interzis. În România ești aplaudat câtă vreme îi critici pe "ceilalți", dar când ajungi la "ai tăi", ți-o iei scurt, șfichiuitor, peste bot. Așa am pățit și cu articolul Bărbierii regelui Midas, din numărul 25 al României literare. Nu m-a iertat nimeni - de la colegii de la Orizont și universitate, la prieteni, rude și vagi cunoscuți. Ba chiar și redacția care-mi
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]