166 matches
-
tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Bălășești 29 GALAȚI Comună Movileni Școala Gimnazială „Alexei Mateevici”, Com. Movileni 30 GALAȚI Comună Fârțănești Școala Gimnazială Nr. 1, Com. Fârțănești 31 GALAȚI Comună Frumușița Școala Gimnazială „Petru Rareș”, Com. Frumușița 32 GALAȚI Comună Frumușița Școala Gimnazială Nr. 1, Com.Frumușița 33 GALAȚI Comună Cuza Vodă Școala Gimnazială „Elena Doamna”, Com. Cuza Vodă 34 GALAȚI Comună Măstăcani Școala Gimnazială „Gheorghe Poalelungi”, Com. Măstăcani 35 GALAȚI Comună Schela Școala Gimnazială „Lascăr Catargiu”, Com. Schela 36 GALAȚI Comună Oancea Școala Gimnazială „Vasile Șeicaru
ORDIN nr. 3.840/81/2024 () [Corola-llms4eu/Law/279485]
-
tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
știu ce-a mai răspuns mama, ea a luat hotărârea să stea pe loc, să mai vadă încotro bate vântul, până atunci să ne urcăm pe casă și să aruncăm apă cu căldările și donițele, să îmbibăm țolăraia ca să salvăm șița, care ar fi ars prima, era chiar o provocare pentru o întețeală a incendiului, că stătea să se întindă cu repeziciune în tot satul. Când m-am urcat în podul casei, primul lucru pe care l-am avut în vedere
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
erau din piatră sau cărămidă, 0,5% erau din piatră și pământ, 2,2% erau din chirpici sau pământ și 85,8% din lemn. În același an, 22,7% din locuințe aveau acoperiș de țiglă și 77,3% acoperiș de șiță (Stahl, 2005: 40). Așadar, în trecut, materialul tradițional de construcție preferat era lemnul, însă începând cu perioada comunistă casele au început să fie construite din cărămidă. Acoperișurile tradiționale erau din șiță (un tip de șindrilă mai lungă și mai îngustă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aveau acoperiș de țiglă și 77,3% acoperiș de șiță (Stahl, 2005: 40). Așadar, în trecut, materialul tradițional de construcție preferat era lemnul, însă începând cu perioada comunistă casele au început să fie construite din cărămidă. Acoperișurile tradiționale erau din șiță (un tip de șindrilă mai lungă și mai îngustă). Astăzi, acoperișurile sunt majoritatea din țiglă. Alte elemente de tradiționalitate în construcția caselor de aici sunt podmolul (tipul specific de prispă joasă, de pământ) și privariul, asemănător unui balcon, ca element
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai târziu ocupă funcția de medic-șef la Clinica de Neurologie a Spitalului „Sfânta Treime”din Iași. Încă din studenție publică versuri, proză, eseuri și reportaje în „Cronica”, „Ateneu”, „Vatra”, „Steaua”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Semnează și cu pseudonimele Petre Șiță, Octavian Laurențiu și Dan Bogdan Anghel. Prima carte, Sideralia, îi apare în 1979. Pentru P. poezia nu înseamnă neapărat imagine, ci încercare de determinare aproape matematică a unor spații invizibile, bănuite, sustrase percepției senzoriale. Se permanentizează astfel ideea de construcție
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
duși în cimitir. Și viața pare un cerc al seninătății, trasat pe pământul sub care se odihnesc strămoșii: „Îmi tot îngrop călcâiul în reavănul ogrăzii,/Întârzii pe colnice, sub brațe de troiță/ Mi-adorm prin țarini drumul, îmi zboară ochii - șiță -/ Și-mi sparg singurătatea de lespedea nămiezii”. Poezia târzie, aflată la o distanță de câteva decenii față de primele cărți, aduce o schimbare a registrului. Autorul abandonează versul cu prozodie canonică în favoarea celui liber, rezultatul fiind însă pierderea timbrului propriu. Saltul
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
Glasul se ridică clocotitor: — Iar averea să-ți fie confiscată de fisc? Face o pauză ca să mărească efectul. — Mai bine chiar, am să i-o dau lui Scribonius Libo drept des păgubire! Fulcinius se prăbușește cu fața la pământ. Cu ultimele rămă șițe de rațiune, își zice că a fost atras înadins în această cursă. Probabil Libo a pus de mult ochii pe grădinile lui din Roma, pe vilele de la Alba și Tusculum... S-au înțeles între ei, iar el s a lăsat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
prin buzunare până găsi un chibrit, aprinse binișor fânul, așteptă nițel să ardă cu flacără și pe urmă îl aruncă sub automobil, pe băltoaca ce se scursese între timp. O flacără albăstruie învălui deodată mașina, se ridică până la acoperișul de șițe, se prelinse în podurile cu fân de alături. În câteva clipe acareturile erau cuprinse într-un nor uriaș de fum din care țâșneau limbi galbene în răsuciri neliniștite. ― Foc!... Foc! izbucniră oamenii cu o bucurie sălbatică. ― Uiuiu, cum îmi încălzește
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
când începe simfonia elitrelor, a lăcustelor, cosașilor, greierilor, într o fierbinte tăcere asurzitoare. Pur și simplu, închizi ochii și aștepți să-ți iei zborul. Să vă mai spun de divin-odihnitorul susur nocturn al ploilor prin burlane și pe acoperișul de șiță, brusc intersectat de împieptoșarea sonoră a cocoșilor la trei noaptea? De ritmica tocatului lemnelor, evantaiul lătrăturilor câinilor, plus mieunatul pisicilor, cotcodăcitul găinilor și grohăitul porcului la ora mesei? De huruitul boabelor de porumb, sau al nucilor, în sac, ruginitul scârțâit
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mâini lacome, fețe încordate și pânditoare, ochi cu priviri scormonitoare și mai ales o veselie iute stârnită. După ce dădură un ocol, bătrânul spuse: - Hai mai într-o parte, să nu s-arate vreun păgubaș! S-au tras către hanul de șiță, unde se înghesuia toată mulțimea de negustori. In fața cârciumii cu ziduri vechi, mâncate de igrasie, era un acoperiș lung, de frunze uscate de plop, rămase de cu vară, sub care, la mese înalte și lustruite din lemn de brad
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se ocupă de înțelesurile, simbolurile și semnele din viața noastră: semantica și semiotica. Am men ționat mai sus gestul de a oferi o floare; în general, gestul de a oferi ceva unei persoane pe care o prețuiești este o rămă șiță a ofrandei practicate în timpurile vechi. Gestul de a oferi este în strânsă legătură cu cel de a sacrifica, adică de a renunța la ceva prețios pentru tine. Adesea, atunci când își dă seama că un băiat a renunțat la ceva
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de la infinit, cum îl numea el, îmi debita felurite fraze, indicând pe unul sau pe altul dintre trecători[...]: Ia uită-te la cel de colo, nici nu se poate ține în poziție verticală, pare că ar avea o îmbrăcăminte de șiță. "[...], "Ăstuia i-ar sta bine dacă și-ar prinde părul cu piepteni de baga și ar purta o rochie făcută din macat""7. Din aceeași sursă, respectiv cele câteva pagini de amintiri ale surorii sale, deducem că membrii familiei lui
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ianuarie 2007. „Asta cu Capitala Culturală e doar o poveste!“, au spus unii dând din mână a lehamite, în timp ce alții se extaziau - „Minunat!“ - sau țineau discursuri pompoase. Oriunde a fost acțiune, a apărut neîntârziat reacțiunea. Dincolo de tot vârtejul comentariilor, Sibiul șița văzut de program: 600 de evenimente au avut deja loc, iar ultimele luni din an vor aduce încă o dată pe atâtea. În plin miez al programului, „Suplimentul de cultură“ face o radiografie, cu plusuri și minusuri. Dosar realizat de Veronica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
început rămân încremenită, apoi încerc să alung din minte imaginea unor trupușoare sfârâind pe un grătar și sper că un puști de cinci ani nțare prea multă imaginație... Cel mai mult mă uimește însă Suzette. E cea mai mică. Tocmai șița privit frații pârlinduțse pe toate părțile, precum carnea de mici. Și nu varsă vreo lacrimă, nici nu amuțește de groază. Cuvintele sună cumplit din gura unui copil de opt ani, chiar dacă îi aduc scăparea: „Vă înșelați. Eu sunt mai puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
scursura de pe fundul văii, metabolismul asociat cu minerale, electricitate, chemări, asta să fie soluția? intrăm pe Regionala CFR Iași, încă 150 km de Carpați cu filtru, altă Ilvă, de Mijloc poate, hramul bisericii Sfinții Petru și Pavel pe peretele pridvorului, șița pe case stilizare în regim de munte, gările piatră, mărfar după mărfar, drumurile pietriș, curți, livezi, șoseaua de beton, tunel, cariera de piatră Poiana Ilvei, Carpații avanpremiera oicumenei totale, prilej de campare și amenajare la orice nivel, adevărat capăt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Someș-Unelte, scaun cu șapca roșie de muncitor ori paznic, învîrte pe colț clădirea goală, sar imobilele ecleziastice, industria sigură a tradiției, modernă și imuabilă lumea lor căci, prin greu păcat, ele înseși sînt lume! biserica lăturalnică oaie cu lîna de șiță, roasă în pavilioane-tip CFR la malul rîului, "Transwagon Hamburg" inscripție de circulație, gară. Ora 11,45, în personalul Cluj-Napoca Bistrița, în stația Cluj, inadaptarea la propria noastră supraîndemînare să o numim transport, nepregătiți nici pentru hiperîndemînarea controlul ei, trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
brădui, pantă lină, lustru la pantofi, la costum și la cravată roșu-carmin, să n-o ia vîntul, tălpile pe scuter, i-am dat cu var! scoteți-i din fierberea amestecurilor terestre, rohmani, inundațiile nu-i ating, nici incendiile, pereții de la iarbă, șiță și scîndură casele în șes, Gălănești peste stație case tip P+1, 2-3 familii, principiul semicolectiv englezesc, în loc de cărămidă roșie tencuiala albă, grădinița în față la șosea, mici copii, mari jucării, porumbiști pînă în prundul Sucevei, Vicovu de Jos defilează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
are stradă pe modulul Dorohoi, mai oriental în urbanism și în performanța incomparabilă, Rădăuțiul gospodărește cultură apuseană, Bogdan întemeietorul albului strălucitor, "Oficiul Național pentru Refugiați. Locația Rădăuți", îi țin în garnizoană, Sfîntul Gheorghe ucigînd balaurul peste lemn și acoperișul de șiță, căruță de Satu Mare, comuna apropiată, Așezămîntul de copii "Sfîntul Ierarh Leontie de la Rădăuți" vile în jurul bisericuței, oază incinta, Bădeuți inflație de parcelări, rămînem în Rădăuți prin călcare de extravilan, biserica albă intersecție cu arhitectura locală, biserica Milișăuți același viraj, clopotnița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
definiție, cît de echivalente schimburile! înserare prelungită cît să iasă din timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă și se vor mulse, halta Candreni km 117 în case bătrînești, căciula podurilor strivește pereții, una se ține, alta cu șița spartă, pîlc de vreme autonomă de muzeu, cel mai liniștit șes în muntele cel mai înfundat concepția Bucovina despre relief, e prea grasă, nu merge fără varză, pe urmă borăști cărăbuși, cărăbuși de mai! fata asta e soare, păi nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
40 civilizația șoselei, stejari "Pădure proprietate a statului", meri la Zamfirești, molizi/molifți, îngustă ca o șosea, Lintești pîrîul Cotmeana, "Țuică de prună altoită" Morărești, tabla bisericii la perdeaua munții! Dedulești "Sat Boss", anul 1945 casa de cărămidă, casa cu șiță pînză albastră munții, viaductul CFR Topolog nepus în funcțiune nici pînă azi, sol de luncă intrazonal/azonal, Burluși 10 piemont celulele stem de pădure, Valea Oltului pod cu orizont Uzinele sodice Govora, "Spune-i acoperișului pe nume: Bramac", B 24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Octavian nu sunt despre mase, ci despre indivizi, fiindcă „numai oile sunt mulțimi. Oamenii sunt ei înșiși, unul câte unul“. Mai mult povestitor decât analist, Tudor Octavian este un scriitor la un tiraj de mii de exemplare, un scriitor care șița creat un anumit tip de cititor, cititorul de proză scurtă, căruia îi servește zilnic, cu un umor de foarte bună calitate, câte o porție de realitate. Cititorul, pe care scriitorul de la ziar șițl cunoaște poate mai bine decât ceilalți scriitori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
viitor“, pe care îl fură un țigan șițl vinde la fier vechi. După ce țiganul fură și brațul stâng al statuii, „Primăria sța sesizat și ița comandat artistului patru mâini: două de pus în locul celor furate și două de rezervă. Sculptorul șița dat silința și, în numai trei săptămâni, cele patru mâini erau gata. Numai că, de bucurie sau de prea multă foame, a murit. Iar împuternicitul cu mâinile din partea contabilității ița înșurubat statuii două brațe stângi. Șurubul e șurub, nuți pasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
precizat că pe atunci „marfa serioasă“ însemna cuie, tablă, gaz, detergent la sac ori ciment - la care aveai drept numai dacă achiziționai și cărți de la raionul de librărie, ca sățși facă planul și bietul slujbaș de acolo... ) Firește, mama nu șița umplut buzunarele citinduțl pe Ștefan Bănulescu, însă așa cum am arătat mai sus a intrat el la mine în casă. Copil fiind, am încercat sățl citesc și țin minte că mța nedumerit nenea ăla care intra în carte după ce trimisese înainteți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]