162 matches
-
tăiere cu ferăstrăul pe două fețe principale ex 4418 -Tâmplărie și dulgherie de clădiri din lemn Prelucrare în care toate materialele folosite sunt clasificate într-o poziție tarifară alta decât cea a produsului. Totuși, panourile celulare din lemn, șindrila și șițele pot fi folosite -Bordurate și formate Bordurare sau formare ex 4421 Șipci de splint; cuiere din lemn sau cuie pentru încălțăminte Prelucrare din lemn de la orice poziție tarifară cu excepția lemnului tras din poziția tarifară 4409 ex Capitolul 45 Plută și
jrc4151as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89315_a_90102]
-
Hristos Învățător” și „Arhanghelul Mihail”. Lipsit de enoriași vechiul lăcaș nu mai este astăzi în cult. Potrivit străvechiului obicei, alături de biserică, în partea sud-estică, se află turnul-clopotniță de lemn, de formă pătrată. Este dispus pe două nivele, cu acoperișul în șiță, cu pante repezi.
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
pe patru stâlpi din lemn, vopsiți în culoarea maro. Tencuiala și zugrăveala sunt ulterioare construcției propriu-zise. Pridvorul nu depășește cu mult 1 m lățime și este pardosit cu scândură de brad. Acoperișul de tablă este pus peste cel vechi de șiță. Construcția este solidă, după cum arată tălpile din lemn de stejar, groase de 40 de cm și îmbinările de la colțuri. Pe peretele exterior dinspre sud se află un tablou din 1891, înfățișând unul dintre neamurile importante ale satului, pe nume Șalapa
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
factură bizantină, poate fi atribuită lui Simion zugravul ot Bălgrad. Lăcașul de cult are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Silueta sa se distinge prin armonia proporțiilor și prin accentuata înălțime a acoperișului, cu învelitoare de șiță. În decursul vremii, construcției i s-au adus înnoiri, cu prilejul lucrărilor de reparație. Dintre acestea se numără, supraînălțarea pereților, și respectiv, desfacerea bolților originare și înlocuirea lor prin tavane drepte. Modificarea a avut loc înainte de 1694, sau în acel
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
a fost acoperită inițial cu învelitoare de plumb, dar aceasta a fost furată în urma invaziilor care au avut loc în Moldova în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Astfel, acoperișul a fost refăcut de mai multe ori din șiță (șindrilă lungă și îngustă confecționată din brad sau fag). Cu prilejul lucrărilor de restaurare conduse de Romstorfer, acoperișul a fost realizat între anii 1904-1910 din țiglă smălțuită și colorată. În interiorul bisericii se intră printr-un pridvoraș adăugat pe latura nordică
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
năvălirile turcilor și tătarilor erau foarte dese, locuința sub pământ, bordeiul. Bordeiul, este o construcție cu dimensiuni reduse, care se poate efectua repede, săpând pământul. El poate avea formă paralelipipedică sau rotundă și este acoperit cu paie, cu nuiele sau șiță, materii prime la îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici acoperite cu membrană din vezică de bou, pentru a păstra căldura sau cu șiță de lemn. În perioadele mai blânde istoric, bordeiul prezintă o anexă laterală săpată în pământ care
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pământul. El poate avea formă paralelipipedică sau rotundă și este acoperit cu paie, cu nuiele sau șiță, materii prime la îndemână. Are o singură cameră, ferestrele mici acoperite cu membrană din vezică de bou, pentru a păstra căldura sau cu șiță de lemn. În perioadele mai blânde istoric, bordeiul prezintă o anexă laterală săpată în pământ care preia rolul de cămară sau cameră pentru depozitarea alimentelor. Vatra este construită în mijlocul încăperii din piatră, pământ și din lut și are dublu rol
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
tavan drept. Peste pronaos, turnul-clopotniță se remarcă prin dimensiunile neobișnuite ale elementelor de perete, care au avut ca efect pierderea stabilității. Îmbinările pereților - în stilul tradițional românesc (coadă de rândunică, spre exemplu, ½ lemn cu prag simplu etc), precum și învelitoarea din șiță produc o impresie estetică deosebită. Din fericire, s-au luat măsuri nu doar pentru consolidarea edificiului de lemn, ci și pentru revenirea la forma originală: modificarea siluetei turnului și a fleșei, reconstituirea bolților și peretului între pronaos și naos, reconstrucția
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
-o nici-o școală.”" În ultimii ani, biserica a beneficiat de lucrări de restaurare. Finalizate în anul 2009, acestea au făcut ca biserica să își recapete frumusețea de odinioară. În cadrul acestor lucrări, acoperișul de tablă a fost înlocuit cu unul de șiță, structura turnului supraînălțat a fost refăcută, tencuiala bisericii a fost reparată și zugrăvită într-o nuanță de albastru iar de pe stâlpii pridvorului a fost îndepărtat materialul care le acoperea frumoasele decorații sculptate. Biserica a fost sființită în data de 26
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
m, deasupra purtând turnul-clopotniță, ai cărui stâlpi de susținere sunt independenți de spațiul în care se află. Cu ocazia altor lucrări de reparație, probabil concomitent cu cele de le biserica de lemn alăturată, printr-o proastă inspirație, vechea învelitoare din șiță a fost înlocuită cu țiglă, necesitând întărirea pereților absidei cu stâlpi de susținere. În anii 1995-2000, pridvorul cât și turnul-clopotniță sunt reconstruiți cu zidărie de cărămidă, lucrare care a afectat și mai mult valoarea arhitecturală a monumentului, denaturându-i aspectul
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
aceluiași stil baroc se regăsesc și la turnul clopotniței, ridicat deasupra pronaosului, cu un foișor viguros, dar bine echilibrat și fleșa înaltă și suplă, realizată din succesiunea de bulbi, cu învelitoarea din tablă zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată”, alcătuit din bârne masive de stejar, având în mijloc o masă formată dintr-o piatră de moară. Icoana de hram, „Buna Vestire”, este opera lui Constantin Zugravul. este amplasată
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
arhitecturii ecleziastice (poate chiar prezența unor meșteri constructori) din Banatul învecinat. Accesul la interior se făcea printr-o singură ușă, amplasată pe latura vestică. Informații referitoare la prezența vreunor fragmente picturale nu s-au păstrat. La acoperiș s-a păstrat șița clasică. Lăcașul, supus unei ample reparații în anul 1910 (urmată de slujba de sfințire), fusese ctitorit în prima jumatate a secolului al XVIII-lea; conscripțiile anilor 1733, 1750 și 1805, precum și harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) îi confirmă vechimea.
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
construită din lemn, cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială. Este acoperită cu șiță. Inscripții: ,la Proscomidie pomelnicul popii Nicolae Sălișteanu: Nicolae ereu (preot), Maria erita (preoteasă), Maria, Gheorghe...”. Pe icoanele Sfânta Paraschiva și Sfântul Gheorghe se află inscripția de donatori „Ștefan, Călina, Mihuța, Stana”.
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
S-a sfințit astăzi 1 iulie 1979 de către P.S. Episcop Vicar Gherasim Piteșteanu".” Biserica este monument istoric, construită în formă de corabie, compusă din altar, naos, pronaos și pridvor, cu o turlă închisă, așezată pe naos și pridvor, acoperită cu șiță. Corpul bisericii în suprafață de 67 mp (L = 15 m, l = 4,60 m), este din lemn și cărămidă, așezat pe o temelie din bolovani de râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
în laterale zid tencuit. Accesul în pridvor se face pe o scară cu patru trepte, din piatră cu liant de ciment și nisip, având borduri laterale. În partea de sud-vest a bisericii se află clopotnița, construcție din zid acoperită cu șiță (P+1), cu suprafața construită la sol de 16 mp (S desf = 19mp), care adăpostește clopotul vechi care are marcat pe el anul 1888, și cancelaria parohială. La nord de biserică, este construit din lemn de brad un praznicar, cu
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
realizată la sfârșitul sec. al XIX-lea. S-a adăugat pronaosul și tinda și a fost pictată din nou de un pictor local, Ion Pașoiu. Între anii 1971-1972 s-au făcut reparații capitale la temelie și acoperită din nou cu șiță, iar între anii 1975-1976 s-au efectuat lucrări de introducere a luminii electrice, îndepărtarea tencuielilor degradate, retencuirea pereților și pictura din nou în anul 1979, executată de pictorul Ion Anghel din Curtea de Argeș." Aici au slujit următorii preoți parohi: Nicolae Ștefănescu
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din zona deluroasă a Olteniei. Pisania modernă, pictată pe peretele de deasupra intrării în biserică, afirmă: "„Construită în anul 1847, reacoperită cu șiță în anii 1951 și 1978, refăcută temelia și pardoseala în anul 1975, toate cu cheltuiala enoriașilor bisericii. Paroh preot Ilie Scrieciu, anul 1981.”". Această pisanie surprinde o presupusă datare și câteva inițiative importante de a repara biserica pentru a-i
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
ptemvrie]”" și "„Popa Ioanu zug[ravu]; 1848 lu[na] s[ep]te[m]vr[i]e 2”". Structura originală a bisericii se păstrează în bune condiții. Stă pe o fundație de cărămidă, și este acoperită cu un acoperiș unic de șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, de formă pentagonală, prevăzut, deasupra pronaosului, cu un turn-clopotniță robust, cu foișor deschis și fleșă evazată. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor din scânduri. În 1983, tabla a luat locul șiței clasice. Cum interiorul este placat cu scânduri, nu se poate preciza dacă în vechime biserica a fost pictată sau doar împodobită cu xilogravuri. Sigur este doar faptul că în anul 1807 lăcașul a fost înzestrat cu o bogată colecție de
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
robust, cu foișor în console, mai târziu închis cu scândură, rămânând câte două ferestre pe fiecare latură, închise și cu obloane, iar fleșa înaltă, ascuțită, învelită în prezent cu tablă. Biserica a fost renovată de câteva ori, învelitoarea acoperișului, din șiță cândva, înlocuită cu țiglă, cadrele originale ale ușilor au fost înlocuite, ferestrele acoperite cu obloane, iar, de curând, pe peretele sudic, unde se află una din intrări (cealaltă aflată pe latura de vest), s-a adăugat un fel de șopron
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
de apă și a fumului, a fost neîntrecutul preot-zugrav Ioan din Deva. Diferit, ușile împărătești și câteva icoane poartă amprenta inconfundabilă a altor doi pictori, anume Ioan, poreclit „Urean cel Tânăr”, respectiv artistul anonim de la Certeju de Jos. Învelitoarea de șiță, reînnoită în anii 1969, 1990 și 2006, conferă lăcașului un farmec aparte. Conscripțiile anilor 1773, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, precum si harta iosefină (1769-1773) atestă lăcașul în funcțiune, confirmându-i astfel vechimea multiseculară.
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
cu baza pătrată. Biserica este compusă din trei încăperi, așezate în prelungire pe axa E-V: pronaos, naos și altar (de formă poligonală cu 5 laturi). Construcția are următoarele dimensiuni: L=10,54m ; l=4,97m și este învelită cu șiță. Biserica a fost pictată în 1812 de zugravul Nicolae din Lupșa Mare, pe cheltuiala satului (30 de florini). Pictura a fost lucrată în tempera pe un strat de preparație dat direct pe lemn. Interspațiile dintre grinzi sunt acoperite cu șipci
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
fost tăiată pe margini cu ferăstrăul pentru a încăpea în noua biserică, bucăți din catapeteasmă fiind montate în pridvor. În perioada 1930-1937, s-au efectuat lucrări de reparații la biserica de lemn. În 1968 a fost înlocuit acoperișul inițial de șiță cu unul din tabla, au fost căptușiți pereții de lemn ai clopotniței cu tablă și s-a tencuit biserica pe exterior. Pereții au fost văruiți în culoarea albă. În perioada 1995-2000, s-au efectuat o serie de reparații curente, fiind
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
la 2 m de pardoseală. Din această galerie se pătrunde în clopotniță, printr-o ușiță situată desupra ușii de acces în naos. Bolta naosului are o formă cilindrică și este realizată din lemn de stejar. Acoperișul bisericii era inițial din șiță, acesta fiind înlocuit în 1966 cu unul de tablă. Ușa actuală a bisericii este din tablă vopsită în culoarea albă.
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
la forma și dimensiunile inițiale, fragmentele existente fiind plombate cu materialul lemnos recuperat din piesele care urmau a fi înlocuite. Șirul de ocnițe de la partea superioară a fost completat pentru a avea continuitate. A fost realizată o învelitoare nouă din șiță de lemn de brad cu dimensiunile 60x80x0,5cm, bătută pe șipci de brad. Toate elementele componente din lemn au fost fixate numai în îmbinări clasice din lemn, fără piese metalice. Iconostasul de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Stolniceni-Prăjescu a fost
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]