81 matches
-
adevărații moștenitori ai oguzilor. Războaiele împotriva safavizilor. La începutul sec. XVI, șahul Ismail proclama șiismul că religie oficială a statului sau și încerca să îl extindă. Problemă otomanilor era acea că în Anatolia tot mai mulți musulmani se coverteau la șiism. Începând cu Selim I, sultanii vor cere șeyh ul-Islam ca să legitimieze declanșarea ostilităților împotriva unui grup de musulmani, respectiv a Iranului șahilor safavizi. Somația este primul pas către pace, fiind considerată djihad-ul cel mai merituos, deoarece războiul era dus cu
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
ai Academiei, dintre care destui n-au nici măcar un articol științific publicat într-o revistă de specialitate internațională, în timp ce mulți alții nu-s deloc citați. Majoritatea musulmanilor sunt sunniți (85-90%) iar o largă minoritate sunt alevi (10-15%), o comunitate în cadrul Șiismului, comunitate ce numără 7-11 milioane de persoane. În țară sunt și câțiva practicanți ai sufi. Cea mai înaltă autoritate religioasă islamică este Președinția Cultelor (în ) care interpretează școala de drept Hanafi și este responsabilă pentru reglementarea funcționării celor de moschei
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
comunității, conform primilor teologi sunniți. De asemenea, prin imam se mai înțelege că este cel care îi conduce pe credincioșii musulmani la rugăciune. Se poate spune că imamul este sinonim cu noțiunea de „calif”. Cuvântul imam are două înțelesuri în șiismul duodeciman. Primul este acela de conducător, îi conduce pe ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca fiind unul dintre cei doisprezece succesori ai Profetului. Pentru a înțelege sensul aparte al cuvântului
Imam () [Corola-website/Science/318227_a_319556]
-
ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca fiind unul dintre cei doisprezece succesori ai Profetului. Pentru a înțelege sensul aparte al cuvântului imam, este necesar să se știe diferența fundamental între șiism și sunnism. Profetul Muhammad a avut trei roluri importante, și anume: el a fost cel cel prin intermediul căruia Dumnezeu a revelat Coranul . Totodată, el a fost cel care a pus în aplicare shari’a. Al treilea rol important al lui
Imam () [Corola-website/Science/318227_a_319556]
-
cincilea Imam. La Medina, el îi învața pe oameni. Unul dintre învățații săi a fost Abu Hanifa, fondatorul uneia dintre cele patru școli de jurisprudență. De la Ja’far s-au păstrat cele mai multe tradiții. Importanta sa este atât de mare pentru șiismul duodeciman, încât una dintre școli a fost denumită Scoala Ja’fari. Musa a trăit în perioada lui Al Mansur și Harun Al Rashid și este fiul celui de-al șaselea Imam. Și-a petrecut și marea parte a vieții la
Imam () [Corola-website/Science/318227_a_319556]
-
față de „tradiția strămoșilor”. „"Sunna" este veșmântul de deasupra și cel de dedesubt; la ei toate lucrurile trebuie să fie îndreptate spre "qibla", din respect pentru ea.” Șiiții duodecimani („cu doisprezece imami") formează, din punct de vedere numeric, principala ramură a șiismului. Religia oficială a Iranului încă din timpul dinastiei safavide, șiismul duodeciman este majoritar în Irak (55-65% din populație), numărând și importante comunități în Liban și Pakistan. Spre deosebire de ismaeliți și de zaydiți, șiiții duodecimani cred că al doisprezecelea imam de la Muḥammad
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
de dedesubt; la ei toate lucrurile trebuie să fie îndreptate spre "qibla", din respect pentru ea.” Șiiții duodecimani („cu doisprezece imami") formează, din punct de vedere numeric, principala ramură a șiismului. Religia oficială a Iranului încă din timpul dinastiei safavide, șiismul duodeciman este majoritar în Irak (55-65% din populație), numărând și importante comunități în Liban și Pakistan. Spre deosebire de ismaeliți și de zaydiți, șiiții duodecimani cred că al doisprezecelea imam de la Muḥammad și ʽAlī (ambii aflându-se pe un plan de egalitate
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
ultimul conducător abbasid și a distrus Bagdadul din temelii). Familia abbasizilor a luat puterea declarându-se apărătoarea unei anumite forme de legitimitate familială și religioasă, fără însă a fi adoptat și ideile, uneori heterodoxe, profesate de partizanii lor, adepți ai șiismului. Califatul nu a avut niciodată o armată mare, bine organizată și cu instrucție sistematică. Gărzile califale erau aproape singurele trupe regulate, formînd nucleul în jurul căruia gravitau comandanții locali, în funcție de tribul sau provincia din care proveneau recruții. Armata regulată "(gund)" sau
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
de "Khalifat Allah"-locțiitorii lui Allah, ai căror teologi erau reticenți. Au organizat administrația, Moawiya atrăgând elitele provinciale și tolerând formele tradiționale, rezervând funcții pentru arabii kuraișiti. De asemenea, au apărut schismele ce au marcat islamul de-a lungul secolelor. Șiismul, ca doctrină, afirmă succesiunea la califat pe linie directă a urmașilor profetului, ce proveneau din Fatima, fiica acestuia, și Ali, ginerele său. Singurii califi legitimi erau fii lui Ali, Hasan și Husein, născuți la Fatima. Unii musulmani credeau că Mahomed
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
unui marș prin deșert, Husayn și 72 de membri ai familiei sale sunt înconjurați de trupele lui Yazid, fiind înfometați și uciși. Tragedia de la Karbala din dată 10 octombrie 680 marchează uciderea familiei nepotului profetului, al-Husayn, eveniment care a inițiat șiismul și este comemorat de șiiți în cadrul festivalului Ashura, cu piese de teatru și procesiuni de autoflagerare. Locurile pustii din Siria și Iordania erau zone proprice de odihnă sau spații de agricultură. În 674-678 trupele islamice avansează pe teritoriul bizantin și
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
un general fatimid din Egipt , de origine kurdă (turco-iraniană) , reușește ca în anul 1171 să cucerească Cairo și să-i înlăture pa Fatimizii șiți . Înființează Dinastia Ayyubizilor și se proclamă "Sultan al Egiptului" , înființând și Sultanatul Ayyubid . Deasemenea Saladin , înlocuiește șiismul cu sunnismul și transformă Moscheea șiită Al-Azhar din Cairo , care era centru al misionarismului șiit , într-o școală de teologie islamică sunnită . După organizarea administrativă a Sultanatului Ayyubid , Saladin începe un Jihad împotriva statelor cruciate din Siria și Palestina , și
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
numele moscheei. În fiecare an se estimează un număr de aproape 120 de milioane de musulmani ce vin să viziteze moscheea. Împreună cu moscheile din Mecca, Medina, Karbala și Ierusalim, moscheea imamului Ali face parte din cele cinci locuri sfinte ale șiismului.
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
eul său individual lui Dumnezeu. Cu toate acestea, majoritatea musulmanilor îl considera pe sufi, un musulman pios, respectat chiar dacă nu toate convingerile și practicile sale sunt înțelese pe deplin. Se poate pune întrebarea dacă există vreo legătură între sufism și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a șiiților pentru misticism. Cu toate că este vorba de relații foarte complexe, se poate răspunde afirmativ la întrebare, în măsura în care interpretarea mai esoteric a Revelației în șiism este apropiată de cea a misticilor. S-
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
dacă există vreo legătură între sufism și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a șiiților pentru misticism. Cu toate că este vorba de relații foarte complexe, se poate răspunde afirmativ la întrebare, în măsura în care interpretarea mai esoteric a Revelației în șiism este apropiată de cea a misticilor. S-a vorbit, pe de altă parte, despre înclinația pentru sufism existent în anumite zone ale teritoriului islamului, pornindu-se și de la faptul că în regiunile respective islamul a pătruns la început sub forma
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
ceilalți frați au ridicat pretenții la revendicarea dreptului la succesiune, drept care nu le-a fost acordat în timpul vieții lui Ja'far as-Sadiq. După moartea acestuia, trei dintre ceilalți fii și-au cerut dreptul simultan, fapt care a dus la divizarea șiismului în șase grupuri, două dintre ele fiind identificate ca secte ismailite timpurii. Majoritatea comunității șiite l-a recunoscut pe fratele cel mai în vârstă al lui Isma'il, 'Abd Allah al-Afțaḥ, ca fiind noul lor imam, aceștia au devenit cunoscuți
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Egipt. Hoja și buhurii sunt de obicei implicați în afaceri și finanțe. Au tendința de a evita politica, dar susțin educația și bursele. Institutul de Studii Ismailite din Londra a fost fondat în 1977 de Aga Khan , cu scopul cercetării șiismului. Ambele comunități au susținut proiecte despre conservarea moștenirii arhitecturale islamice adaptând-o pentru a îndeplini nevoile comunităților musulmane de azi. Au contribuit semnificativ, de asemenea, la cauze umanitare. Hoja este grupul majoritar condus de Aga Khan (Muhammad Șah Ibn Aga
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Mișcarea karmațiană reprezintă una dintre școlile șiite, fiind fondată de Ḥamdăn Qarmaț. Șiismul este o ramură a islamului predominantă în Iran (95%), in Azerbaidjan (85%) și Irak (65%), reprezentând 10-20% din numărul total de musulmani. Șiiții (ar.: "شيعة علي, šī‘at ‘Ali", partidul lui ‘Ali) sunt urmașii partizanilor lui "’Ali", văr și ginere
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
at ‘Ali", partidul lui ‘Ali) sunt urmașii partizanilor lui "’Ali", văr și ginere al profetului Muhammad. El este totodată cel de-al patrulea calif bine-călăuzit (656-661) și primul imam șiit, reprezentând astfel legitimitatea casei Profetului (ar.: "أهل البيت , "Ahl al-bayt""). Șiismul are la bază învățăturile Coranului, precum și învățăturile profetului Muhammad atestate de "hadīth-uri" islamice (termen redat prin "tradiții") sau de alte cărți precum "Nahj al-Balagha" Una dintre instituțiile de bază ale șiismului este manifestarea credinței față de cel pe care comunitatea religioasă
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
astfel legitimitatea casei Profetului (ar.: "أهل البيت , "Ahl al-bayt""). Șiismul are la bază învățăturile Coranului, precum și învățăturile profetului Muhammad atestate de "hadīth-uri" islamice (termen redat prin "tradiții") sau de alte cărți precum "Nahj al-Balagha" Una dintre instituțiile de bază ale șiismului este manifestarea credinței față de cel pe care comunitatea religioasă îl consideră îndreptățit să dețină autoritatea legală ("wilăya"), respectiv un imam descendent al lui 'Ali. Imămatul (ar. "إمامة" ) reprezintă instituția șiită spirituală și politică, transmisă prin desemnare divină de la profet, trecând
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
al-Husayn ai cărui descendenți sunt cei mai venerați. Dogma imamului a devenit astfel o componentă esențială a credinței șiite. Chiar și astăzi este principala deosebire între islamul șiit și cel sunnit, dar și între școlile ce s-au desprins din șiism: duodecimani (ar. "اثنا عشرية , Iṯna 'ašarīya"); septimani (sab'īya) sau ismailiți (ar. "الإسماعيلية , al-Ismăʿīliyya" )cu subsectele: karmații, asasinii, adepții lui Aga Khan și druzii; zaydiți. Se consideră că imamul nu a murit, ci se află temporar intr-o stare de
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
șūfī, se regăsesc o serie de elemente preislamice introduse de populațiile turcice influențate de diverse sisteme religioase precum șamanismul, maniheismul, budhhismul, creștinismul. În zona Balcanilor, doctrina ordinului prezintă concepții nestoriene și neoplatoniste. Unele grupuri Bektași promovau o formă foarte asemănătoare șiismului duodeciman, în special, începând cu secolul XVI, când se impune, în est, dinastia safavidă. Astfel Bektașī-i sunt adepți ai teoriei imamatului, venerându-i pe cei 12 imami, descendenți ai lui ‘Alī ibn Abī Țălib (ginerele Profetului) și ai Fatimei. Printre
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
musulmanului. S-a cristalizat astfel adevărul revelat care definește sunna, adică faptele, vorbele și aprobările tacite ale Profetului, un fel de cod autentic de acțiune aprobat de către profetul Muhammad. De-a lungul istoriei islamice, fiecare dintre ramurile islamice importante,sunism, șiism, și sufismul au căutat îndrumare și inspirație în hadith. Deși din punct de vedere canonic nu sunt egale Coranului, hadith-urile au exercitat o influență la fel de mare asupra dezvoltării gândirii islamice. În hadith Muhammad este cel care vorbește, iar în Coran
Hadith () [Corola-website/Science/329203_a_330532]
-
puternică fiind Safet Butka . Pe de altă parte, Baba Ali Tomori, un lider al mișcării Bektash, propune reformarea credinței islamice pentru ca aceasta să supraviețuiască în Europa. (...)soluția, pentru el, era promovarea versiunii Bektashi, non-sunită a islamului (într-un fel asimilată șiismului, dar cu o componentă mistică) , soluție luată în considerare de niște observatori străini încă din secolul XIX (observatori ca Dora d’Istria și Margaret Hasluck). Într-adevăr, pentru Baba Tomori era necesară întoarcerea la islamul original al Profetului, pe care
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
prin imam se mai înțelege că este cel care îi conduce pe creștinii musulmani la rugăciune. Se poate spune că imamul este sinonim cu noțiunea de ‘’calif’’. Majoritatea iranienilor siiți, în jur de 89&, aparțin comunității cunoscute sub numele de șiismul duodeciman, care cred în doisprezece conducători succesivi, imamii. Cuvântul imam are două înțelesuri în șiismul duodeciman. Primul este acela de conducător , îi conduce pe ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
rugăciune. Se poate spune că imamul este sinonim cu noțiunea de ‘’calif’’. Majoritatea iranienilor siiți, în jur de 89&, aparțin comunității cunoscute sub numele de șiismul duodeciman, care cred în doisprezece conducători succesivi, imamii. Cuvântul imam are două înțelesuri în șiismul duodeciman. Primul este acela de conducător , îi conduce pe ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca fiind unul dintre cei doisprezece succesori ai profetului. Pentru a înțelege sensul aparte al cuvântului
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]