210 matches
-
alternativ cu : asirianism, kurdism, faraonism (naționalism egiptean care susține originile non-arabe ale acestei țări), fenicianism, naționalismul sirian. În anul 2002, Ariel I. Ahram evidențiază într-un articol un înțeles modern și similar al termenului "shu‘ubiyya", care se împotrivește musulmanilor șiiți din Irak și, în general, islamului șiit. Prin intermediul acestui curent, arabii încearcă, la rândul lor, să îi convingă pe persani de supremația lor culturală, care constă, mai exact, în moștenirea beduina. Viziunea lui Al-Jahiz referitoare la "Shu‘ubiyya" este expusă
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
29.6% din populație, din care numeroși sunt, în special, din fosta Germanie de Est și zone metropolitane majore. Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunniți și aleviți din Turcia, dar există și un număr restrâns de șiiți. 1.7% din populația totală a țării se declară creștini ortodocși; sârbii și grecii fiind cei mai numeroși. Germania este a treia țară din Europa, cu cea mai numeroasă populație evreiască (după Franța și Regatul Unit). În 2004, mulți evrei
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
religioase, corespunzătoare ordinelor monahale din creștinismul medieval”, adăugând și că ,Ibn ͑Arabī, exponent al curentul iluminist (͑išrăqī) sau pseudo-empedoclean, neoplatonic și panteist întemeiat de Ibn Masarra și ben-Gabirȍl, a conturat cadrul general al filosofiei speculative sufite” . Suhrawardī, ,acest șiit convinsʼʼ își revendică o filiație care se regăsește în teologia persană preislamică Acesteia i se adaugă o serie de ideologii epistemologice care evidențiază tradiția greacă, în special manifestările lui Empedocle, ale lui Pitagora și mai ales cele aparținând lui Platon
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
putere de veto în Parlamentul libanez. În plus, a fost format Guvernul de Uniune Națională, în care organizația deține un minister și controlează 11 dintre cele 30 de locuri. Hezbollah primește susținere financiară de la Iran, Siria și din donații de la șiiți libanezi sau din restul lumii. Forța sa militară a crescut de asemenea foarte mult în ultimii ani. În ciuda unei declarații a ONU din iunie 2008, care certifica retragerea israeliană din toate teritoriile libaneze, în august 2008, cabinetul libanez a aprobat
Hezbollah () [Corola-website/Science/314558_a_315887]
-
rasiale separate, bazate pe o multitudine de invazii, războaie, imperii și migrații ale populației. Cele mai multe popoare turcice sunt musulmane sunnite. Dar mulți oameni din estul Turciei sunt aleviți și cea mai mare parte a locuitorilor Iranului și Azerbaijanului sunt musulmani șiiți. Ciuvașii din Rusia și găgăuzii din Republica Moldova sunt în mare parte creștini. Unele popoare turcice (în mod special în regiunile autonome rusești Altai, Hakas, și Tiva) sunt adepți ai șamanismului. Șamanismul a fost religia predominantă a diverselor ramuri turcice până prin
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
sufismului, sintagma "awliyii' Allah" trece în "walfyu Allah," apoi în simplul "wali." Cu aceasta, treptat, ”fiind recipientul protectoratului special divin, "wali" devine adjunctul venerat însărcinat cu protecția credincioșilor” și apare o relație de tip maestru-discipol în care maestrul (, , imam (la șiiți) etc.), considerat cu o anumita realizare spirituală și stare de sfințenie, devine un canal de transmitere autorizat ("mawlâ)". ”Ascetul nu ajunge la Dumnezeu decât prin intermediul gnosticilor, titulari ai unei permisiuni speciale de inițiere” spune , fondator al , care a apărut la
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
O popor, Dumnezeu este Domnul meu, iar eu sunt domnul celor credincioși. Sunt mai vrednic de credincioși decât ei de ei înșiși. Oricui am fost stăpân ("mawlă"), Ali să-i fie stăpân” ("man kuntu mawlăhu fa-ʿAlī mawlăh") a condus (pe șiiți) la ideea că Ali este succesorul spiritual de drept, Ali este "wali". Versetul coranic 5:55 citat mai sus este văzut, de asemenea, de către , and ca indicându-l pe . Conceptul "'awliya' All"ă"hi," la șiiți, este restrâns doar la
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
mawlăh") a condus (pe șiiți) la ideea că Ali este succesorul spiritual de drept, Ali este "wali". Versetul coranic 5:55 citat mai sus este văzut, de asemenea, de către , and ca indicându-l pe . Conceptul "'awliya' All"ă"hi," la șiiți, este restrâns doar la (). Conducerea spirituală ("wilaya") implică transformarea potențialelor în acțiune și îi face pe credincioși să ajungă la o apropiere de Dumnezeu, de aceea (în viziunea șiită) există o dovadă în fiecare epocă. "" posedă o anumită putere creativă
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
cristalizarea sub forma unui stat libanez independent, unde creștinii se bucurau de supremație, și, de asemenea, de faptul că era singura țară arabă cu un conducător nemusulman. Este estimat că maroniții sunt acum a treia comunitate ca mărime (22%), după șiiți ( 30%) și sunniți (27%). Odată cu instalarea autorității otomane în lumea arabă în secolul VI, maroniții au început să se folosească de legăturile cu puterile occidentale pentru a asigura protejarea împotriva implementării sistemului dhimmi. Anumiți factori au permis maronitilor să scape
Comunitatea maronită din Liban () [Corola-website/Science/331980_a_333309]
-
un război continuu împotriva terorismului, cu organizația Al-Qaeda în fruntea căreia se afla Osama ben Laden, cea mai periculoasă grupare teroristă, precum și cu altele precum Ansar al-Sunna. Î Irak au loc zilnic atentate si răpiri, sunt confruntări între sunniți si șiiți, nu se poate pune capăt atacurilor. Irakul este format din 18 provincii (""muhafazat"", singular - ""muhafazah""): Irakul este pe locul trei în lume ca rezerve de petrol și pe locul zece ca rezerve de gaz, dar are nevoie de investiții de
Irak () [Corola-website/Science/296842_a_298171]
-
a fondat un stat independent; cruciații nu au intrat în contact cu niciunul dintre aceste grupuri decât după cruciadă. Hașașinii au câștigat de asemena importanță în problemele siriene. Egiptul și o mare parte a Palestinei erau controlate de fatimizii arabi șiiți, al căror imperiu se micșorase semnificativ de la sosirea selgiucizilor; Alexius I i-a sfătuit pe cruciați să se alieze cu aceștia împotriva dușmanului selgiucid comun. Fatimizii, conduși în acea perioadă de califul al-Musta'li (deși puterea se afla de fapt
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
important al Meccăi, ce a primit un caracter sfânt pentru musulmani, datorită rezultatelor bune ale pelerinilor nenumărați ce au trecut prin pelerinajul spre Mecca. Administrația otomană a introdus un sistem ce a condus la coexistență pașnică. Fiecare minoritate etno-religioasă - musulmani șiiți arabi, musulmani sunniți arabi, ortodocși sirieni aramei, ortodocși greci, creștini maroniți, creștini asirieni, armeni, kurzi și evrei - constituia millet. Liderii religioși ai fiecărei comunități au administrat drepturile de stare și au executat anumite funcții civile de asemenea. În 1831, Ibrahim
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
refugiaților sirieni. Majoritatea arabilor argentinieni sunt de origine libaneză sau siriană. Musulmanii sunniți constituie în jur de 74% din populația Siriei, iar arabii sunniți constituie 59-60% din populație, iar cei mai mulți kurzi (9%) și turkmeni (3%) sunt sunniți, pe când 13% sunt șiiți (alaviți, isnașariți și ismailiți). 10% din populație sunt creștini (majoritatea ortodocși antiohieni, restul fiind greco-catolici, membri ai Bisericii Asiriene a Estului, ortodocși armeni, protestanți și ale denominațiuni), iar 3% sunt druzi. Druzii numără în jur de 500.000 de persoane
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
m). Munții Zagros se întind pe întreg teritoriul Azerbaidjanului iranian, de la nord până la sud. Zona este „bogată” în vulcani. Fluviile principale sunt Araks, la nord, Kîzîl Uzen la est, și Jaghatu. Populația este compusă în mare parte de azeri, musulmani șiiți, vorbitori de azeră. Mai sunt kurzi și armeni, însă în număr redus. Kurzii sunt suniți, iar armenii - creștini. Agricultura este principala activitate a populației, teritoriile cele mai fertile aflându-se în împrejurimile lacului Urmia. Industria, concentrată în principal la Tabriz
Azerbaidjan (Iran) () [Corola-website/Science/304344_a_305673]
-
Liderul acestei mișcării este fostul profesor al Universității din Tebriz, Mahmud Ali Cehreqanlî. Avem de-a face cu un paradox: Iranul fundamentalist a sprijinit cu toate mijloace posibile Armenia creștină în conflictul cu Azerbaidjanul. Deși azerii, ca și iranienii, sunt șiiți și musulmani. Explicația este de natură politică si are rădăcini istorice. Teheranul nu a fost deloc încântat de perspectiva unui Azerbaidjan puternic, centru de atracție pentru provinciile azere din Iran. Iată de ce Teheranul s-a văzut obligat să colaboreze cu
Azerbaidjan (Iran) () [Corola-website/Science/304344_a_305673]
-
Iran și a treia cea mai mare din lume după moscheile din Mecca și Medina. De asemenea, este unul dintre cele mai sfinte locuri ale musulmanilor șiiți. Importanța ei se datorează faptului că aici este îngropat Ali al-Ridha , considerat de șiiți ca fiind al optulea imam. Tot aici se află și mormântul lui Harun al-Rashid, celebrul calif din Bagdad ce apare în multe povești din O mie și una de nopți. În anul 818 imamul Ridha a fost otrăvit de către califul
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]
-
multe povești din O mie și una de nopți. În anul 818 imamul Ridha a fost otrăvit de către califul Al-Ma'mun și îngropat în lângă mormântul lui Harun al-Rashid din orașul Mashhad. După acest eveniment, musulmanii, mai ales cei șiiți, au început să meargă în pelerinaj la mormântul său. La sfârșitul secolului al IX-lea, peste mormântul său a fost construit un altar și un dom, iar în jurul mormântului au fost construite mai multe clădiri și bazaruri. În anul 993
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]
-
ani, insă importantă deoarece a reușit să demonstreze valoarea statului musulman. În timpul celui de-al doilea calif, Umăr ibn al-Khattab (634-644), arabii au cucerit teritorii precum Siria, Palestina, Egipt însă tot în această perioadă au apărut conflictele între sunniți și șiiți. Șiții îl susțineau pe Ali, ginerele lui Mohamed, dar el a fost ucis și s-a format o nouă dinastie, dinastia Omeiazilor care a fost fondată de Moawijia I în anul 661 până în anul 680. Acesta și-a stabilit capitala
Expansiunea musulmană () [Corola-website/Science/320218_a_321547]
-
condamnă." În octombrie 2011 o rezoluție a trecut prin Parlamentul European în care Egiptul este acuzat de persecutarea populației creștine a țării. Până la mijlocul lui 2012 10,000 de creștini au părăsit țara. Vezi și: Consolidarea puterii în mâinile islamiștilor șiiți în Iraq de la alungarea regimului lui Sadam Husein a fost în detrimentul comunităților creștine din Iraq. Divergențele între facțiunile islamice din Iraq s-au finalizat cel mai adesea cu violențe împotriva creștinilor. Ca urmare au avut loc refugieri ale creștinilor din
Anticreștinism () [Corola-website/Science/327709_a_329038]
-
zi devenind o reală provocare. Începând cu 2008, situația de securitate s-a ameliorat în Baghdad și Basra, în timp ce în Mosul a izbucnit un nou val de violențe, unele îndreptate împotriva creștinilor, iar altele fiind rezultatul tensiunilor dintre sunniți și șiiți. În scopul înființării unui stat federal, după 2003, guvernarea Irakului a fost delegată către trei autorități regionale - cea sudică, a cărei conducere era asigurată de șiiții majoritari (55%), cea nordică, sub "leadership" kurd (21%) și cea arabă sunnită (18.5
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
și cea arabă sunnită (18.5%), localizată în vestul țării. Acest plan includea edificarea unei provincii creștine în zona platoului Ninive (Mosul). Divizarea bazată pe criterii sectare și etnice a determinat, în consecință, emergența tensiunilor între musulmanii sunniți și cei șiiți, precum și între arabi și kurzi, care, ulterior, s-au manifestat ca mișcări de insurgență, inițial organizate de membri ai Partidului Baath, iar ulterior continuate de arabii sunniți, care refuzau să accepte că au fost înlăturați de la conducerea statului. În pofida faptului
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
de rasă sau religie -, până la căderea regimului Saddam Hussein, creștinii din Irak nu s-au confruntat cu persecuții majore. Dincolo de violențele care au afectat, după 2003, societatea irakiană în ansamblul său, creștinii irakieni au fost supuși atacurilor musulmanilor sunniți și șiiți radicali, precum și intimidării din partea kurzilor, existând inclusiv percepții conform cărora se viza eliminarea prezenței creștine din Irak, în vederea întemeierii unui stat islamic. Activitățile anticreștine au inclus : După 2003, distribuitorii de alcool, coafezele, proprietarii de cinema, muzicienii și comercianții de instrumente
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
un punct de cotitură în istoria Iranului. Procesul de convertire a început după ce această dinastie a preluat puterea în 1501. Rezultatul acelei acțiuni este vizibil în prezent, atât Iranul cât și Azerbaijanul fiind statele cu cel mai mare procent de șiiți dintre statele care au ca islamul ca religie de stat. Ismail I a ajuns liderul dinastiei Safevide în 1494, iar ascensiunea sa către un imperiu a început în 1501, când a cucerit o mare parte din Azerbaidjan și Tabrizul, acolo
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
o mare măsură, astfel încât aceștia au putut continua să scrie și să publice, creându-se astfel o școală literară aparte - sabq-i Hindi - care a avut mare influență asupra evoluției ulterioare a culturii din India islamică. Obiectivele religioase cu importanță pentru șiiți au devenit centre de pelerinaj recunoscute pe plan internațional și protejate ca atare. Astfel, Najaf și Karbala au fost țințe principale pe lista cuceririlor făcute de safevizi. În schimb, obiectivele cu relevanță pentru sunniți nu au avut parte de același
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
acestui trib. În încercarea de a menține vechile principii democratice ale islamului, kharigiții puritani au însângerat primele trei secole ale islamului . Însuși ‘Alī a fost asasinat de un kharigit. Kharigiții sunt condamnați atât de istoricii sunniți, cât și de cei șiiți, care îi consideră primii și cei mai violenți schismatici. Astăzi reprezintă 3-4% din totalul musulmanilor , și nu mai există decât în Algeria, Libia și Oman (unde reprezintă aproximativ 75% din populație ), de unde au ajuns și în Zanzibar, mici facțiuni kharigite
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]