51 matches
-
dans coreografat geometric), iar altele "sarugaku nō" (un fel de spectacole umoristice care includeau la început și tot felul de acrobații). Ambele stiluri foloseau măști care își aveau originea în teatrul antic japonez "gigaku". Muzica era inspirată din dansurile rituale șintoiste "kagura", liturghia budistă ("shōmyō"), meloddi populare din secolul al X-lea ("imayō") și muzică de petrecere din secolul al XIII-lea ("enkyoku"). Dansul lor era influențat de către muzica de dans din secolul al VII-lea (bugaku), din dansul dramatic din
Nō () [Corola-website/Science/317379_a_318708]
-
omoară Taurul primordial, îl corupe pe omul primordial; Gayomart, se azvârle în focul sacru, dând naștere fumului. În mitologia japoneză, mitul genezei este văzut ca un ritual erotic, iubirea fiind singura capabilă de a crea lumea. Primii zei din panteonul șintoist au creat la începuturile timpului două divinități: una masculină, Izanagi, și una feminină, Izanami, și le-a însărcinat cu crearea lumii. Pentru a săvârși aceasta, ei le-au dat o naginată (un fel de suliță) fermecată. Stând pe podul dintre
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
valorilor japoneze în școli, folosirea exclusivă a limbii japoneze în toate domeniile publice, eliminarea predării și a folosirii limbii coreene în învățământul obligatoriu) cât și pe plan religios (obligația elevilor și a funcționarilor de stat de a participa la ceremonii șintoiste. După 1937 a început desființarea tuturor organizațiilor coreene și formarea unor noi organizații de masă controlate direct de către autoritățiile coloniale. Voluntari coreeni au fost acceptați în armata japoneză începând cu 1938, în 1939 toți coreenii au fost obligați să-și
Coreea în perioada ocupației japoneze () [Corola-website/Science/315256_a_316585]
-
bine organizat și a tradiției înfloritoare în artă și arhitectură, caracteristici de care credința autohtonă japoneză, șintoismul, ducea lipsă. Superioritatea netă a budismului nu a exclus o simbioză cu religia tradițională, ci dimpotrivă, Buddha a devenit în scurt un zeu șintoist ("kami"). Budismul japonez a marcat istoria budismului internațional prin diverse școli tradiționale, cele mai importante fiind probabil cele două din perioada Kamakura (1185-1333) și anume școala Pământului Pur, promulgată de Genshin și artriculată de unii călugări ca Hōnen, care insistă
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
de imigranți. Principalele religii din Japonia sunt budismul și șintoismul. Totuși, majoritatea japonezilor nu sunt adepții unei singure religii, ci încorporează în viața lor de zi cu zi caracteristici din ambele religii, într-un proces numit sincretism. Învățăturile budiste și șintoiste sunt adânc încorporate în viața zilnică din Japonia, deși japonezii pot să nu își dea seama de acest lucru. În general, este dificil pentru cei necunoscători să separe religia „adevărată” japoneză de superstițiile și ritualurile de zi cu zi, iar
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
care se bucură de succes chiar și pe plan internațional. Postul de televiziune NHK, produce filme și seriale istorice, care poartă denumirea de "Taiga drama". Postul de televiziune Animax este dedicat copiilor și tineretului. Încă din perioada preistorică, la ceremonii șintoiste, au avut loc meciuri de sumo, ca întreceri de forță, iar începând cu secolul al VIII-lea, erau ținute ca parte a ceremoniilor de la palatul imperial japonez. De la începutul erei Edo, sumō este un sport profesionist. În perioada Heian (794-1185
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
-și legitima pretențiile la tron ei au comandat poeților de curte să scrie mai multe colecții de poeme în care pretindeau că au moștenit puterea direct de la zeița soarelui Amaterasu (care a rămas încă cea mai venerată zeița a panteonului șintoist), cu medierea nepotului ei Ninigi lui Jimmu Tenno, despre care se afirma că este unul dintre strămoșii familiei imperiale japoneze. Acest mit propagandistic a fost preluat de istoricii din secolul al XIX lea și a devenit un pilon fundamental al
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
spini și cu mâner lung din fier) . În tradiția folclorică se spune că onii poartă ghinion și aduc distrugere și boală și sunt înzestrați cu puteri supranaturale ca de exemplu faptul că pot poseda oamenii . De aceea există multe ceremoni șintoiste și budiste împotriva acestor oni , ceremoni ca aruncarea boabelor de soia la pragul ușilor .
Oni () [Corola-website/Science/329358_a_330687]
-
a templului a fost "Hieizan" ("Hieizan-ji"), adică „Templul Muntelui Hiei”. Denumirea actuală a templului provine de la "Era Enryaku" (782 -- 806), perioada de domnie a împăratului Kammu. se traduce ca „calendar prelungit”. Muntele Hiei a fost locul de venerare a zeităților șintoiste (kami) Ōmiwa Myōjin și , și sanctuarele ("jinja") dedicate acestor kami au existat înainte de apariția mănăstirii. Un astfel de sanctuar este . Conform cronicii japoneze Kojiki (sec. VIII), în anul 7 al domniei împăratului Suijin, altarul shitoist de pe vîrful muntelui Hie (Hiei
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
Civilizația chineză, încă și mai mult timp (unde, "arta" nefiind o funcție diferențiată a vieții sociale, nu se simțea nevoia de a conserva "operele de artă" și unde copiile aveau aceeași valoare ca originalul). Japonia, și în prezent, unde templele șintoiste sunt reconstruite periodic fără a pierde nimic din aură. Indicele de autonomizare a formelor plastice este eminamente variabil. Știe oricine că e imposibil să înțelegi producția estetică a unui grup uman fără s-o plasezi în mijlocul celorlalte aspecte din viața
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe ea”. A juxtapune fără a exclude, În pofida contradicțiilor aparente, nu deranjează deloc, fiindcă, În definitiv, totul e o chestiune de moment și de context. Japonezii se pot căsători la biserică, pentru că e șic, să repete ceremonia Într-un templu șintoist și să oficieze o Înmormântare după riturile budiste fără să simtă o confuzie de credințe... „Adoptarea sistemului de credințe european face totul de neînțeles În Japonia, unde lucrurile trebuie sesizate din altă perspectivă.” În spatele formelor, atitudinilor și dispozițiilor, se află
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și Bhagavad Gita stăteau pe același raft cu cărți de mitologie greacă, scandinavă și africană. De Paști și de Crăciun, mama mă ducea la biserică, așa cum mă ducea și la templul budhist, la festivalul chinezesc de Anul Nou, la altarul șintoist și la cimitirele vechi din Hawaii" (p. 212). Prin urmare, putem spera la o politică externă și la o diplomație americană bazate pe cunoașterea și acceptarea alterității religioase. Toate acestea sunt semne bune ale salvării visului american, atât de prețuit
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
zilnică pentru unii școlari chinezi, iar cursurile de confucianism sunt reintroduse în universități.” XIII.6. Șintoismul una dintre țările fascinante ale lumii care Îmbină admirabil tradiția cu (post)modernitatea este Japonia. Prin urmare, „nu este deloc surprinzător că ritua lurile șintoiste sunt practicate până în ziua de azi”. Dar ele nu sunt nici pe departe singurele ritualuri religioase practicate de japonezi. în Japonia contemporană există patru mari religii: budismul, confucianismul, creștinismul (după 1549), respectiv șintoismul. Asumarea profundă la nivel social a trei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
contemporană există patru mari religii: budismul, confucianismul, creștinismul (după 1549), respectiv șintoismul. Asumarea profundă la nivel social a trei dintre cele patru religii este ilustrată și de un celebru proverb nipon: „Japonezul trăiește ca un confucianist, se căsătorește ca un șintoist și moare ca un budist”. cuvântul shintō înseamnă „calea (to, în chineză dao) urmată de kami, divinitățile tutelare ale tuturor lucrurilor”. XIII.7. Spiritele kami Tot ce este creat are ca model hierogamia cosmică, ancestrală, scrie Mircea Eliade. Rezultă, printre
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lor nu este marcat decât atunci când se celebrează rituri în onoarea lor.” Din punct de vedere sociologic, știm că „fiecare grup uman structurat poseda propriul său kami”. Cu timpul, după unificarea imperiului, se impune dominanța unui kami al Împăratului. Sanctuarul șintoist „este lăcașul unui kami legat de un colț anume de natură: un munte, o pădure, o cascadă”. XIII.8. Șintoismul în viața socială Japonezul modern „respectă prohibițiile geomantice (de exemplu, intrarea într-o casă nu trebuie să fie niciodată orientată
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cât se poate de onorabilă a șintoismului în Japonia contemporană. Evident, această prețuire nu mai atinge cotele impresionante de dinaintea anului 1945. De ce? Pentru că atunci șintoismul era axat pe cultul imperial și avea în centrul său sanctuarul de la ise. Acum, religia șintoistă „a încetat să mai fie obiect de studiu în școlile de stat, iar respectarea practicilor șintoiste a devenit opțională”. Cu toate acestea, șintoismul continuă să se bucure de un respect social apreciabil. Contribuie din plin la (re)construcția identității sociale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cotele impresionante de dinaintea anului 1945. De ce? Pentru că atunci șintoismul era axat pe cultul imperial și avea în centrul său sanctuarul de la ise. Acum, religia șintoistă „a încetat să mai fie obiect de studiu în școlile de stat, iar respectarea practicilor șintoiste a devenit opțională”. Cu toate acestea, șintoismul continuă să se bucure de un respect social apreciabil. Contribuie din plin la (re)construcția identității sociale a japonezilor contemporani. Capitolul XIV Biserica Scientologică XIV.1. Ce este scientologia? Scientologia este numele unei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de învățare a roții medicinei”. Cursurile conțin și ceva șamanism, alături de arte marțiale, dansul soarelui, tehnici militare specifice infanteriștilor Americani și învățătură de tip castaneda. acest neoșamanism combină ritualuri orientale de control și ritmare a respirației cu dansuri frenetice, practici șintoiste de servire a ceaiului și muzică contemporană. În concluzie, șamanismul actual de tip comercial este cu totul altceva decât ceea ce „făcea, în anii ’50, aldous Huxley grație mescalinei”. cum se explică sociologic succesul acestor practici neoșamanice? conform antropologului francez claude
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cultura de masă nu este creația postmodernității, ci visul secret al oricărei religii mesianice. Creștinismul pare să fi operat o sinteză aparte între ispitele nomade ale dominației (reflectate în experiența Imperiului Bizantin) și somnolența genei sedentare (exprimată, bunăoară, de cultul șintoist al strămoșilor). În zorii și după-amiaza modernității românești, membrii școlii ardelene, valahe sau moldovenești au înțeles foarte bine că templul (devenit bibliotecă sau academie) are un renume fals atunci când nu comunică un mesaj străzii. Este bine să reținem acest detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și Altarele shintoiste Deși fascinată, în aceeași măsură, de templele budiste ca și de altarele shintoiste, mi-a sărit în ochi diferența dintre ele. Adică dintre bogăția de ornamente a templelor budiste și simplitatea altarelor shintoiste. Intrând într-un altar șintoist constați că nu există statui ale zeităților sau alte obiecte de adorație precum sunt în templele budiste. Într-un sanctuar se află numai o oglindă care te surprinde, inițial; o oglindă foarte simplă...La fel de simplă ca existența însăși. Prezența acestei
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
inițial; o oglindă foarte simplă...La fel de simplă ca existența însăși. Prezența acestei oglinzi este ușor de explicat: „ea simbolizează sufletul omenesc care, atunci când este perfect liniștit și curat, reflectă adevărata imagine a Dumnezeirii. Dacă cineva se înclină într-un templu șintoist, vede imaginea sa proprie reflectată pe suprafața lucitoare a acestei oglinzi și actul închinării este echivalent vechii scrieri de pe frontispiciul templului de la Delfi: „Cunoaște-te pe tine însuți!” ( Inazo Nitobe) Templele budiste sunt foarte frumoase și beneficiază de o arhitectură
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Soarelui Răsare au adoptat de la chinezi și coreeni tehnicile primare de modelare a hârtiei prin operații succesive de pliere astfel încât să rezulte reprezentări de ființe sau obiecte. Această nouă tehnică artizanală a devenit parte integrantă a ritualurilor legate de cultul șintoist, specific japonez, și a primit chiar și un nume: „origami“. Acesta este, la rândul său, alcătuit din alte două cuvinte: „ori“, care înseamnă a îndoi, și „gami“, care înseamnă hârtie. Autorii care au cercetat originile artei de modelare a hârtiei
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
artei de modelare a hârtiei nu au stabilit o cronologie certă, spune György. Se pare că în secolul IV d. Hr. japonezii foloseau diferite forme din hârtie ca reprezentări simbolice ale unor obiecte rituale sau ca ofrande aduse unor zeități șintoiste. Asemenea simboluri („gohei“) erau atârnate în Marele Sanctuar Imperial din peninsula Ise (Kotai Jingu) sau de ramurile arborilor „sakaki“ (Cleyerica ochnacea). „Ele au fost confecționate mai întâi din stofă, apoi din hârtie albă. Totuși, în anumite împrejurări, se foloseau în
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
foarte înțelept și că trăiește o mie de ani, că aduce noroc și fericire pentru oameni. Fetele tinere, spune György, au început să plieze și să înșire pe sforicele câte o mie de cocori („sembazuru“) și să le ofere zeilor șintoiști („kami“) în perioada Edo (1603-1868). Pe unele gravuri din secolul al XVIII-lea pot fi văzute kimono-uri decorate cu aceste figuri de origami. Se crede că un șirag sembazuru aduce pacea și fericirea în casa unde este atârnat, deoarece fiecare
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
vineri. Nu mai fuseseră prin părțile astea de patruzeci de ani, așa că a rămas ca pe data de 21 să facem turul Tokio-ului. Pentru că le place sumo, au zis că vor să vadă neapărat Sala de Sumo și templul șintoist Yasukuni. «Astăzi sunt extrem de ocupat, însă mâine o să vă plimb toată ziua.» Le-am spus asta și am plecat la serviciu. Din păcate, lucrul acesta nu s-a mai întâmplat. Metroul s-a oprit în stație la Kodemmachō și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]