779 matches
-
șipot căutând cu atenție cărarea, ca nu cumva să devieze calea spre imaș și din întâmplare să nimerească peste vreo cornută care nu știe decât să dea cu capul indiferent cine-i iese în cale. În sfârșit a ajuns la șipot, a pus ulciorul la umplut, a luat o gură bună de apă, și-a umplut pumnul ținut căuș la capătul țevii, a dat cu apă pe față, pe cap, pe mâini până la umeri pentru a nu mai transpira. Până să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
colocatarii lor iar spiritele pădurii trăind într-o armonie aparte. Magnolia s-a născut o visătoare și indiferent ce făcea, totul dar absolut totul, pentru ea nu era altceva decât un vis. În timp ce ulciorul se umplea cu apă vie, la șipot s-a întâmplat ceva asemănător. În jurul Magnoliei era o larmă deosebită, dar ea nu auzea nimic, pentru că visa cu ochii deschiși. Prin urmare era absorbită de zgomotul pe care-l auzea și care venea dinspre pădure. Iar cu mintea vrăjită
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lume mirifică care nu poate egala pe aceea de afară, care este frumoasă dar uneori este dezastruoasă. Într-un târziu s-a trezit din visare, și o prepeliță care s-a adăpostit la umbra unui brusture crescut în iarbă deasupra șipotului i-a grăit fetei: -Știu că zânele se ocupă de ceva, nu trândăvesc ziua în amiaza mare. -Dar eu nu sunt zână, răspunse Magnolia prietenoasă. -Ascultă, pe mine nu mă duci cu una cu două, nu știu ce cauți prin partea locului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
prima/ și adormita muțenie/ mi l-am ținut drept în pumni/ fierbinte și crescut cheag/ de lan verde auriu/ Drept ca spinarea strămoșului/ în tihna taciturnă/ pe lavița pictată/ în liniștea ușor pășind/ a muierilor harnice/ spre biserica senină/ între șipot și țintirism./ Cuvântul l-am simțit cum crește/ din sfâșierea uscată/ a ierbii sub coasă/ din prelingerea metalică/ a laptelui proaspăt în găleată/ din vorba domoală/ așezată în praful uliței/ din ploaia topind/ noi semințe germinate/ Iar astăzi/ cu ochii
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
închisoarea comunistă de la Sighet - regretata Colette Axentie a trebuit să ducă cu sine acest dosar "foarte prost". Dată afară din somptuoasa casă părintească ce dădea cu o fațadă înspre parcul Cișmigiu și cu o alta se întindea pe strada învecinată Șipotul fântânilor, trăind în anii comunismului din venituri modice, a supraviețuit însă anilor grei cu multă grație, precum au făcut-o numeroși membri ai aceleiași clase sociale. Cele două scrisori prezentate în acest cadru aduc o mărturie a atmosferei artistice care
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
Numirile sunt dacice și nu rusnece: Cernăuți, Craiova, Brăila. Mănăstiri cu denumiri slave: Vorona (în Moldova), Cernica (în Muntenia), Dobrovățul. Numiri grecești: Agapia, Agatonul, Stavropoles. Numirile râurilor și orașelor sunt dace: Bistrița, Siretul, Prutul. Numele satelor sunt românești: Frasinul, Ulmul, Șipotul, Sulița. Bucovina, asemenea Daciei întregi...” Am mai semnalat, cândva, în scrierile mele, faptul că după ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, astăzi în viață - profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu, pe care l-am și
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Simion de la Fruntești) și din alte sate răzășești. în documentul datat 5 iulie 1689 se arată cum cei mai sus menționați au vândut jupânului Machidon din Lărgășeni „o bucată de moșie de la Bucovina din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul, de la Șipotul Boțului în gios spre Dunavățî(text imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul numit Sălașele (probabil acolo erau bordeiele țiganilor robi, adăposturi pentru animale și pentru argații văcari), dar precizează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sălașu Roșu - Pârâul Roșu) se află satul Valea Boțului care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și folosirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arătoase, au defrișat lunca în care s-au așezat, după nume, rudenii și locul de origine 36: familiile venite din Udești, Pârhăuți și Todirești (Chetroasa) s-au așezat în dreapta pârâului, pe deal, într-o poiană care s-a numit apoi „Șipotul lui Ghica” (Boghean) și dealul „Sub pietre”. Familiile așezate aici erau: Boghian, Tabarcea, Hodoroabă, Vraciu, Trandafir (Ciubotaru), Teleagă, Pintilescu, 80 Ignătescu, Nuțu și altele. După cum spune bătrânul Costică Vasile Luca Bârgăuanu, grupul de case unde locuiau cei din Pârhăuți s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei (Cucu) și-au întemeiat gospodării bejenarii veniți din Udești și din alte sate: Pintilescu, Călin, Ignătescu (zis Ciulină), Tabarcea, Bucșa, Iacobeanu (zis Ștefan cel Mare), Abureanu, Vraciu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hură, fiul lui Serghie Hură, în vârstă de 82 de ani, ceea ce înseamnă că s-a născut în 1784, anul venirii bejenarilor bucovineni în comuna Filipeni. Familia Gurău, posibil din Cașvana, s-a așezat pe terenul începând de la Hură până la Șipotele lui Gurău, în hotar cu cei din familia Bădăluță. Urmașii gurăienilor au cumpărat pământ în stânga pârâului Dunavăț, începând de la Luca Bârgăoanu, unde era „Poarta șărnii”, înspre nord, de la răzeșii din Mărăști și, lâng ei, au venit unii din familia Căținaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Pavăl și Tiron din Hilipești și au vîndut a sa driaptă ocină și moșii de urică di la moș[i] di la bătrîni, o bucat[ă] di moșii din Bucovina, din hotarul Runcului, di la Dorog Ungurianul, di la Șipotul Boțului în jos spre Dunaviciu, a patra [parte] Dunavicilor, pînă cînd s-a cumpărat cu hotar[ul] Fruntiștii, undi să numiști Sălașăli, cu un vad de moa[ă] căți doa hotară supt [lipsă] Du[na]vicilor, au cumpărat pămînt di
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înfrățire, pătrunderea lor oarbă!... - Când, când, interioarele mări vor izbuti Ca ele să se-mbine, ca ele să se soarbă? Când învelită-n caldul sărut, te vei topi? O, spune-mi: deși drumul e astăzi sulf și zgură, Din depărtatul șipot îmi va fi dat să beau? - Și-om prelungi povestea, ce-n lumea lor obscură Imaginile noastre de umbră, începeau?... DRIADA I Eu îl priveam prin geamul vărgat de lujeri, vara, Ori scris de colții iernii cu sterpe flori de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
flori - scriitori adunați la masa tăcerii Mențiune - Virginia Popescu zori de zi în parc - câte limbi străine se aud pe ramuri! Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu nu mă sperie anii - doar că nu mai știu ...și câte luni? Mențiune - Valeria Tamaș șipotul apei - de sub vechile ziduri, ca o lacrimă ... Etapa 80 - 1 VI 2009 Locul I - Ana Bezem noaptea peste sat - în curtea părăsită un măr și luna Locul II - Ioan Marinescu-Puiu Bunic cu pipă - copilașul și el își suge un deget
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
ÎNFLORIT CIREȘUL UITÂND SĂ ÎNFRUNZEASCĂ Astă toamnă cireșul ce l-am numit al nostru și-a scuturat toate cuvintele, frunză cu frunză, apus cu apus. Acum, de după lună, oile albe cobor prin fluier de stână să ne bea ecoul din șipotul spus pe izvor. Cireșul nostru, ce știe de tace? Dar și noi tăcem - mână în mână... Și câte-aș avea ca să-ți spun, că nu ne-am văzut de un dor! Un nor își trage la mal, printre sălcii, lotca
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
de vioară, pe-ascuns, ca prin ningaiuri lupul. Din cerul altui mi se face seară. Lasă, perdeaua întunericului trasă, ori tot mai crezi c-o să mai vină cineva să-ți împrumute trupul? La cumpăna fântânii - nespoveditele ape de seară nici șipotului și nici vranei! Oare am fost vreodată, în alt drum, lui Dumnezeu vioară și bordei, sau poate numai spinii mei, lipsiți de trandafiri, Te sărutară până la sângele coroanei ca-n psalmul de acum? PETRU - N-am prins nimic cu mreaja
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
putea să strâng în pumni Sahara, Atât de tare, s-o prefac în stâncă, Și-acolo unde-i bolta mai adâncă Să o ridic și-apoi să îi iau scara, Dezlănțuind în albii însetate Izvoarele curgându-și apa vie, Din șipote, scântei de feerie, Aș împleti la gâtu-ți nestemate, Iar din culori ce triluri se coboară, Un pat aș ridica viselor tale Cu așternut și perne de petale Din baobabii-n floare, prima oară, Unde pe seară, sub aceeași Lună, Am
҉ VIS ҉ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361202_a_362531]
-
se simte în văzduh. Pe imașuri stau oile, îngrămădite unele în altele, ca să-și facă umbră. Ciobanii, tolăniți și ei pe iarbă, la umbră, îngână o doină din fluier. Este un tablou idilic, cum este zugrăvit și în poezie: „La șipot vine copilița, Cu păr desprins, cu umeri goi, Își umple până-n ochi cofița Și fuge repede-napoi. Din ce în ce, căldura crește Și toate ramurile tac Prin aer molcom rătăcește Mireasma florilor de mac”. Se lasă seara peste Domnești
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
tău ín variațiuni nemaiauzite. Fiecare pas ne apropie fiecare íntindere de mână ne cuprinde și dorul a curs tot ín plăsmuiri ínalte, frisoane ale timpului dăltuind în noi forma celuilalt ce o vom păstra de acum ín fiece secundă-respirație-incantație a șipotului viață ce ne definește. Referință Bibliografică: Pirueta / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1445, Anul IV, 15 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PIRUETA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367877_a_369206]
-
poteci mi-a pus abrupte stânci. Deseori vedeam cât e de-amarnic zbuciumul din luptele pe brânci. Dar acum în urma mea sunt norii. Ceru-ntreg e un azur imens. Împlinirea îmi inundă porii și mă simt nucleu mustind de sens. Șipotele lacrimilor mele au secat demult și-n locul lor își trimite undele spre stele cel mai pur și răcoros izvor. Anatol Covali Referință Bibliografică: Vine... Alter ego / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1599, Anul V, 18 mai
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
și dens - nu- i știu zării, larg, hotarul dar mi-i ochiul nesațul - trec prin lume că hornarul că și sufletul lui Ștrul - si de-o bate-n geam zefirul, pe la ceasul din amurg, m-oi petrece că delirul unui șipot...cât mai curg ? Referință Bibliografica: ELOGIU CURGERII / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ELOGIU CURGERII de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367339_a_368668]
-
flori - scriitori adunați la masa tăcerii Mențiune - Virginia Popescu zori de zi în parc - câte limbi străine se aud pe ramuri! Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu nu mă sperie anii - doar că nu mai știu ...și câte luni? Mențiune - Valeria Tamâș șipotul apei - de sub vechile ziduri, ca o lacrima ... Etapă 80 - 1 VI 2009 Locul I - Ana Bezem noaptea peste sat - în curtea părăsita un măr și luna Locul ÎI - Ioan Marinescu-Puiu Bunic cu pipa - copilașul și el își suge un deget
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
dascălul de țară, limba - fagure de miere. // Satul, datina-nțeleaptă și respectul ce-i de dat / Fiecăruia în parte, de la slugă la-mpărat, / Brazda reavănă întoarsă, ce e dragostea de țară, / Coada sapei, ce e munca și dulceața ei amară. // Șipotul cu apă rece, o iubire dezmierdată, / Bolta nopții-n roi de stele, jurămintele de fată, / Casa veche, amintirea timpului de început, / Țintirimul, ce-i vecia clipei scurse pe pământ” (Învățat-am). Poeme sapiențiale, cu parfum de învățătură sfântă și de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]