47 matches
-
Hălăucești, Heleșteni, Hârlău, Holboca, Horlești, Ipatele, Lespezi, Lețcani, Lungani, Mădârjac, Mircești, Mironeasa, Miroslovești, Mogoșești, Mogoșești-Siret, Moșna, Motca, Movileni, Oțeleni, Pașcani, Plugari, Podu Iloaiei, Popești, Popricani, Prisăcani, Probota, Răchițeni, Răducăneni, Rediu, Românești, Roșcani, Ruginoasa, Scânteia, Scheia, Schitu Ducă, Scobinți, Sinești, Șipote, Șirețel, Stolniceni-Prăjescu, Strunga, Tansa, Târgu Frumos, Tătăruși, Țibana, Țibănești, Țigănași, Todirești, Tomești, Trifești, Tutora, Ungheni, Valea Lupului, Valea Seaca, Victoria, Vânători, Vlădeni, Voinești 3.1.4. Pentru benzen (C(6)H(6)) Județul Cluj - municipiul Cluj-Napoca și localitatea Dej Județul Dolj
ORDIN nr. 1.271 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul aglomerării Bucureşti şi din judeţele Cluj, Dolj şi Iaşi în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204257_a_205586]
-
Hălăucești, Heleșteni, Hârlău, Holboca, Horlești, Ipatele, Lespezi, Lețcani, Lungani, Mădârjac, Mircești, Mironeasa, Miroslovești, Mogoșești, Mogoșești-Siret, Moșna, Motca, Movileni, Oțeleni, Pașcani, Plugari, Podu Iloaiei, Popești, Popricani, Prisăcani, Probota, Răchițeni, Răducăneni, Rediu, Românești, Roșcani, Ruginoasa, Scânteia, Scheia, Schitu Ducă, Scobinți, Sinești, Șipote, Șirețel, Stolniceni-Prăjescu, Strunga, Tansa, Târgu Frumos, Tătăruși, Țibana, Țibănești, Țigănași, Todirești, Tomești, Trifești, Tutora, Ungheni, Valea Lupului, Valea Seaca, Victoria, Vânători, Vlădeni, Voinești 3.3.2. Pentru dioxid de azot (NO(2)) Județul Cluj - municipiul Cluj-Napoca și localitățile: Aghireșu, Aiton, Aluniș
ORDIN nr. 1.271 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul aglomerării Bucureşti şi din judeţele Cluj, Dolj şi Iaşi în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204257_a_205586]
-
Gropnița, Grozești, Hălăucești, Heleșteni, Hârlău, Horlești, Ipatele, Lespezi, Lețcani, Lungani, Mădârjac, Mircești, Mironeasa, Miroslovești, Mogoșești, Mogoșești-Siret, Moșna, Motca, Movileni, Oțeleni, Pașcani, Plugari, Podu Iloaiei, Popești, Popricani, Prisăcani, Probota, Răchițeni, Răducăneni, Românești, Roșcani, Ruginoasa, Scânteia, Scheia, Schitu Ducă, Scobinți, Sinești, Șipote, Șirețel, Stolniceni-Prăjescu, Strunga, Tansa, Târgu Frumos, Tătăruși, Țibana, Țibănești, Țigănași, Todirești, Tomești, Trifești, Tutora, Ungheni, Valea Lupului, Valea Seaca, Victoria, Vânători, Vlădeni, Voinești 3.3.3. Pentru plumb (Pb) Aglomerarea București - municipiul București și localitățile: Afumați, Balotești, Bragadiru, Chiajna, Chitila, Dobroești
ORDIN nr. 1.271 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul aglomerării Bucureşti şi din judeţele Cluj, Dolj şi Iaşi în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204257_a_205586]
-
Heleșteni, Hârlău, Holboca, Horlești, Ipatele, Lespezi, Lețcani, Lungani, Mădârjac, Mircești, Mironeasa, Miroslova, Miroslovești, Mogoșești, Mogoșești-Siret, Moșna, Moțca, Movileni, Oțeleni, Pașcani, Plugari, Podu Iloaiei, Popești, Popricani, Prisăcani, Probota, Răchițeni, Răducăneni, Rediu, Românești, Roșcani, Ruginoasa, Scânteia, Scheia, Schitu Ducă, Scobinți, Sinești, Șipote, Șirețel, Stolniceni-Prăjescu, Strunga, Tansa, Târgu Frumos, Tătăruși, Țibana, Țibănești, Țigănași, Todirești, Tomești, Trifești, Tutora, Ungheni, Valea Lupului, Valea Seaca, Victoria, Vânători, Vlădeni, Voinești 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO) Aglomerarea București - localitățile: Afumați, Balotești, Bragadiru, Chiajna, Chitila, Dobroești, Glina
ORDIN nr. 1.271 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul aglomerării Bucureşti şi din judeţele Cluj, Dolj şi Iaşi în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204257_a_205586]
-
Heleșteni, Hârlău, Holboca, Horlești, Ipatele, Lespezi, Lețcani, Lungani, Mădârjac, Mircești, Mironeasa, Miroslova, Miroslovești, Mogoșești, Mogoșești-Siret, Moșna, Moțca, Movileni, Oțeleni, Pașcani, Plugari, Podu Iloaiei, Popești, Popricani, Prisăcani, Probota, Răchițeni, Răducăneni, Rediu, Românești, Roșcani, Ruginoasa, Scânteia, Scheia, Schitu Ducă, Scobinți, Sinești, Șipote, Șirețel, Stolniceni-Prăjescu, Strunga, Tansa, Târgu Frumos, Tătăruși, Țibana, Țibănești, Țigănași, Todirești, Tomești, Trifești, Tutora, Ungheni, Valea Lupului, Valea Seaca, Victoria, Vânători, Vlădeni, Voinești 3.3.5. Pentru benzen (C(6)H(6)) Aglomerarea București - municipiul București și localitățile: Afumați, Balotești, Bragadiru
ORDIN nr. 1.271 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul aglomerării Bucureşti şi din judeţele Cluj, Dolj şi Iaşi în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204257_a_205586]
-
Heleșteni, Hârlău, Holboca, Horlești, Ipatele, Lespezi, Lețcani, Lungani, Mădârjac, Mircești, Mironeasa, Miroslova, Miroslovești, Mogoșești, Mogoșești-Siret, Moșna, Moțca, Movileni, Oțeleni, Pașcani, Plugari, Podu Iloaiei, Popești, Popricani, Prisăcani, Probota, Răchițeni, Răducăneni, Rediu, Românești, Roșcani, Ruginoasa, Scânteia, Scheia, Schitu Ducă, Scobinți, Sinești, Șipote, Șirețel, Stolniceni-Prăjescu, Strunga, Tansa, Târgu Frumos, Tătăruși, Țibana, Țibănești, Țigănași, Todirești, Tomești, Trifești, Tutora, Ungheni, Valea Lupului, Valea Seaca, Victoria, Vânători, Vlădeni, Voinești -----
ORDIN nr. 1.271 din 14 octombrie 2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul aglomerării Bucureşti şi din judeţele Cluj, Dolj şi Iaşi în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204257_a_205586]
-
Mărului Poiana-Deleni Poiana-Schitu Ducă Poieni Popești Potăngeni Prisăcani Probota Răchiteni �� Rădeni Răducăneni Războieni-Tăbănești Rediu-Brăiești �� Rediu-Ruginoasa Rediu-Scănteia Românești Rotăria Rusenii Noi Ruși Satu Nou-Belcești Satu Nou-Prisăcani �� Satu Nou-Schitu Ducă Satu Nou-Șcheia Săcărești Scânteia Schitu Ducă Schitu Stavnic Scobălțeni Scoposeni Sculeni Sinești Șirețel Slobozia-Ciurea Slobozia-Deleni Slobozia-Schitu Ducă Slobozia-Voinești Soci Soloneț Spineni Spinoasă Sprânceană Stâncă Stănca-Comarna Sticlăria Stroești Suhuleț Șcheia- Alexandru Ioan Cuza Șcheia-Șcheia Șendreni Șerbești Șipotei Tabăra Tamița Tansa Tansa-Belcești Tătăruși Tăutești Tibănești Todirești Totoești Traian Trifești Tudor Vladimirescu Tufeștii de Sus Țibana
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Buda, Bursuc-Deal, Bursuc-Vale, Dumbrava, Heci și Lespezi (reședința). Comună se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile Șiretului, acolo unde acesta primește apele afluentului sau Șirețelul. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de , Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Hălăucești, Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord în județul Suceava de
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
de Săbăoani (unde se termină în DN2), și spre nord în județul Suceava de Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Din acest drum, la Lespezi se ramifică șoseaua județeană DJ281, care duce spre est la Șirețel, Scobinți, Ceplenița, Cotnari, Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28). Tot din DJ208, la Lespezi se mai ramifica și șoseaua județeană DJ208N, care duce spre sud-est la Vânători și Todirești; iar la Heci se ramifică șoseaua județeană
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la județul
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
în "Dumbrava". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de la marginea de sud a satului Dumbrava, la confluenta Șirețelul cu Șiretul, pe malul drept al Șirețelului, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca română), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al X-lea, secolele al
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
la județul Iași. Singurul obiectiv din comuna Lespezi inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de la marginea de sud a satului Dumbrava, la confluenta Șirețelul cu Șiretul, pe malul drept al Șirețelului, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca română), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al X-lea, secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
albia râului Siret, al cărui curs a fost deviat pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ulterior în valea părăsita a Șiretului vântul a depus praf și nisip, iar treptat, prin intermediul izvoarelor apă a umplut gaură și astfel a luat naștere Șirețelul, actualul parau Leica. Dar Maluri mai are însă și o altă caracteristică specială: este un sat situat la limita dintre fostele provincii istorice Moldova și Țara Româească. Unul dintre cele mai importante momente din istoriei acestui sat poate fi considerat
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
dat naștere mai multor lacuri, dintre care amintim "Coadă Gîrlei", lângă fosta baza mecanizata. Din vechea albie a Șiretului nu au mai rămas decât un șir de lacuri, care a ținut loc de hotar, după mutarea albiei din cea veche (Șirețel, Șiretul Vechi) într-o albie nouă pe langă Nămoloasa-Sat, la Huroaia. Este atestat documentar în anul 1704, printr-un document care atestă vânzarea unui teren, mai precis zece familii din Nănești, ținutul Putnei, vând lui Radu Dudescu, marele căpitan de
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
atestă vânzarea unui teren, mai precis zece familii din Nănești, ținutul Putnei, vând lui Radu Dudescu, marele căpitan de margine al Țării Românești, după cum urmează: „"Noi moșnenii din Nănești din Țară Moldovei vindem tot cotul cât este, de înconjura apă Șirețelului, care loc este din Țară Munteneasca, la Râmniceni".”("C. Constantinescu Mircești și Ion Dragomirescu, Contribuții cu privire la hotarul dintre Moldova și Țara Românească, de la întemeierea Principatelor și până la Unire, București, 1964, p.64"). Însă, în realitate, vechimea satului este și mai
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
bucăți de pămînt ars aminteau de o veche fabrică de cărămidă"", își amintește Lupu. Acesta a gestionat numeroase plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. În acest sector se află două izvoare de apă minerală: izvorul nr. 3, "Amfiteatru", si izvorul nr.
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
realîzînd cu mici pași reîntregirea neamului Românesc. Au fost semnate scrisorile de intenție: Măcărești - Cozmești, or. Cornești - Deleni, Boghenii Noi - Dobrovăț, Hîrcești - Erbiceni, Buciumeni - Grozești, Cetireni - Lespezi, Teșcureni - Mogoșești-Siret, Unțești - Moșna, Costuleni - Movileni, Florițoaia Veche - Plugari, Măgurele - Răchiteni, Rădenii Vechi - Șirețel, Condrătești - Sinești, Valea Mare - Tutora, Mănoilești - Victoria, Petrești - Voinești. După un an de la anexarea vremelnica a Basarabiei, vine ordinul mareșalului Ion Antonescu. Răfuiala dintre armatele române și cele sovietice se încheie cu alungarea ultimelor rămășițe a trupelor bolșevice dincolo de Nistru
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Râul Șirețel (în ) este un curs de apă din Ucraina, afluent al râului Șiretul Mic. Acest râu izvoraște dintr-o zona montană aflată în apropierea orașului Crasna (Krasnoilsk). În perioada interbelică, el separă satele Crasna Ilschi (la sud) și Crasna Putnei (la
Râul Sirețel, Siretul Mic () [Corola-website/Science/319166_a_320495]
-
Cernăuții de Transilvania, pe la Vatră Dornei, si de Galiția, pe la Stanislav (Ivano-Frankovsk). La sud se mărginește cu Pătrăuții de Jos, la nord - cu Budeniț și Pătrăuții de Sus, iar la sud - cu România de azi. Satul e situat pe râul Șirețel, afluent al Șiretului Mic, iar acesta - afluent al Șiretului. Satul, în trecut cu statut de comună, are în componență să cătunele Ursoaia, Miculici, Zamca, Pârlitura, Frăsiniș, Cotul de Sus, Cotul de Jos. Localitatea Igești a făcut parte încă de la înființare
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
urmare, aceștia își croiesc drum pe marginea luncii, respectiv pe zona cea mai joasă a sa. Afluenții merg astfel o distanta oarecare, prin lunca râului principal, pe direcție paralelă cu acestă (cursuri paralele). Asemenea exemple pot fi date la Siret (Șirețelul), la Buzău, la Olt, la Vedea. Alteori abaterea afluentului, în momentul când pătrunde în lunca colectorului, poate fi pricinuita de depunerea unui con de dejecție. Conurile din lunca sunt mult mai aplatizate decât cele ale torenților deoarece au fost depuse
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Botoșani (pe teritoriile administrative ale comunelor: Copalău, Corni, Coșula, Cristești, Curtești, Frumușica, Tudora, Vlădeni și Vorona și pe cel al orașului Flămânzi), în cea nord-vestică a județului Iași (pe teritoriul orașului Hârlău și pe cele ale comunelor Deleni, Lespezi și Șirețel) și în cea sud-estică a județului Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Dolhasca. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
de pămînt ars aminteau de o veche fabrică de cărămidă"". Prin urmare, Lupu a fost responsabil de numeroasele plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. De asemenea, Lupu a publicat (1988), altături de Mandache Leocov, Emilian Țopa, Ion Sarbu, Rodica Rugina și
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]