594 matches
-
O să triești măicuță, nu te văita dumneata, o încurajă Pandelică. „ia uite la baborniță, vrea să ne treacă pe la cap cu ciobul de tămâie!... Ce o să-i spună Didinei?!... nu pot să-mi dau seama. E tare-a dracului de șireată, dar dacă mă ajută să-mi cadă la pat fetica... n-am s-o uit așa curând”. - Ce trebuie să facem? - Naie, te știu de când erai cu puțulica-n țărână, dar aș vrea să mă asculți și să nu cârtești, altfel
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
-urile” postate la margine de drum riscă o întâlnire la modul serios, dar totuși, la tot pasul am întâlnit panouri cu anunțuri care ne preveneau să fim precauți. Nu fără motiv, căci urșii sunt cel puțin la fel de vigilenți și de șireți ca oamenii, având un simț olfactiv foarte fin. Produse care miros bine, cum ar fi o geantă de piele, săpun sau gel de duș sunt considerate de unii dintre ei drept snak, perfect comestibil. Farmecul naturii din Parcul Yosemite se
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1496291635.html [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
se ivească nenorociri și mai mari, consecință a combinațiilor care se supun douăzeci și cinci de milioane de oameni unui singur “ ... Așa cum s-a întâmplat în timpul criminalilor de Dej și Ceaușescu. Uneori, Chamfort adaugă acestor constatări nelipsite de sarcasm, afectarea unei bucurii șirete: “văzând ce se petrece în lume, cel mai mizantrop dintre oameni va sfârși prin a se înveseli, iar Heraclit prin a muri de râs “ ... Maximile și cugetările lui Chamfort denotă multă prospețime, vioiciune și înălțime de vederi: ele sunt prezentate
CHAMFORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_moralist_francez_uitat_chamfort.html [Corola-blog/BlogPost/375130_a_376459]
-
muritorii își scaldă privirea, cu instinctele la pândă pe necuprinsa pânză-a mării caldă, ce țărmul cu dorințe îl inundă. Matrozi bărboși ce stau în carturi strajă își leagă strâns trupul lângă catarg, și ascultă-n voie cântecul de vrajă, șireata nadă-a știmelor din larg. Descind pe clasicul pământ elen precum Ulise, infidel și tandru și-n tainica tăcere din Eden nasc vise-n umbra florilor de leandru. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Clasic țărm elen / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN
CLASIC ȚĂRM ELEN de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465309237.html [Corola-blog/BlogPost/379322_a_380651]
-
urmărilor ei. Să săruți o fată, al dracului păcat!!! De neiertat! Și nici o spovedanie, nici”cădelnițat de popă”nu-l poate dezlega. Frumoase versuri! Luna personificată vine când nu vrei și pleacă tot așa; un pic rea, mai degrabă curioasă, șireată, ” Vine, pleacă;” ne luminează răsfoind timpul, dar ”se coboară, iarba-mi calcă”. Asta-mi place. O și văd călcând pe vârfuri, să nu-și ude tălpile cu rouă pământeană. E ,,Luceferița”întruchipată. Și... Luna își pune mâna streașină la ochi
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
o-nfioară, Iar gândul e clipă ce zboară și ea... Așteaptă s-apară dar nu apărea Un om de-aici să-l vadă pe-afară Să-i spuie durerea născută-n fecioară, Să-i spună ce vrea! Apare târziu o umbră șireată Cu cap păduratec și-n oase o bâtă, Cu trup hiperbolic - în el îs o sută - Se-ndreaptă-acum grăbit către fată Și-ntreabă vântul de unde-i lăsată, S-o facă văzută ! O trece cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1438360885.html [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
mă drăgostesc cu draga, Să-mi dea iar cum îmi mai dete Buze dulci mai dulci ca fraga Noaptea-ntreagă pe-ndelete. Și mi-i drag și dor de dragu-i Dornică să se despulpe Când nu trec nici bine pragu-i, Și șireată ca o vulpe În culcușu-i să mă bagu-i. Drăgostit, cu drag degrabă Să-i dau buzele-mi dulcege Și cu inima mea slabă S-o-nțeleg, se înțelege, Că mi-i dragă, ba mă-ntreabă. Și în dezmierdări prelunge S-
ȘI MI-I DRAG DE DRAGOBETE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1456408945.html [Corola-blog/BlogPost/373384_a_374713]
-
raport detaliat la șeful său ierarhic. Maiorul luă act de raport și, având în vedere gravitatea faptelor, îl înaintă inspectorului-șef al securității statului. Colonelul își frecă mâinile bucuros, pentru că abia aștepta o asemenea ocazie, ca să fie avansat general, însă șiret și abil, nu trecu peste factorul politic de decizie. Așa că, în dimineața următoare, se prezentă la primul-secretar al județului pentru a dezbate chestiunea și să inițieze, chipurile împreună, cele mai adecvate măsuri față de acest caz deosebit de complex. Primul-secretar era însă
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405003037.html [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
în alb cu scânteieri de diamant. De cu ziuă, bunicul și prietenul lui, au pregătit capcana pentru lupi. De fapt, au folosit resturile de carne din noaptea precedentă, pentru a atrage haita. Toată noaptea au stat la pândă, dar lupul șiret a ocolit locul periculos îndrumându-și haita pe alt colnic. A doua zi, cei doi vânători, au pus la cale altă strategie, folosind o metodă veche în ademenire a haitei la locul de vânătoare. Au luat câte o oală de
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_partea_i_floarea_carbune_1355995076.html [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
salveze prin rafinamentul culturii, A.E. Baconski, tot înclinând spre anumite rafinamente dar compensându-le de-a dreptul cu gogomănii poetice și, bine înțeles, malefic animat de teribilul instinct al parvenirii prin tranșee absconse și canale subterane, Mihai Beniuc cu șireata mândrie rurală că e superior tuturor fiindcă știe „șapte limbi și rusește”. Aceștia, plus exemplul de mai înainte al lui Sadoveanu și Cezar Petrescu, precum și al unora mai proști, care se arătau dispuși la lingușeli, dar nu știau s-o
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDEL DE TOAMNĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În frunza toamnei reci se oglindește luna, Privindu-se șireată în pojghița de gheață. Că-i frig sau a fost cald, acum îi e totuna, Cu gene luminoase străluce sus măreață. Ieri, bulgării de beznă-i ascundeau cununa, Acum și-arată dinții, zâmbește larg, semeață. În frunza toamnei reci se
RONDEL DE TOAMNĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1476631168.html [Corola-blog/BlogPost/376982_a_378311]
-
Că-i frig sau a fost cald, acum îi e totuna, Cu gene luminoase străluce sus măreață. Ieri, bulgării de beznă-i ascundeau cununa, Acum și-arată dinții, zâmbește larg, semeață. În frunza toamnei reci se oglindește luna, Privindu-se șireată în pojghița de gheață. Om trist, ce uiți mereu că viața-i numai una, Când pâcla grea coboară și-n lumea ta e ceață, Privește către lună, din zâmbetu-i învață! O frunte-nnorată nu va goni furtuna... În frunza toamnei
RONDEL DE TOAMNĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1476631168.html [Corola-blog/BlogPost/376982_a_378311]
-
p. 79 Cronică de Liliana-Corina Glogojeanu-Boia Oglindă creatorului -Salonul Național de Grafică a U.A.P., Ediția a II-a /p. 81 Cronică: Marian Nencescu; selecție și prezentare: George Gh. Ionescu Pagina celor mari pentru cei mici / p. 87 Ileana cea șireata, de Ioan Slavici /p. 87 Universalia - Mihai Eminescu - poezie /p. 92 Sumar /p. 93 Picturile și grafică din acest număr aparțin următorilor pictori: Peter Paul Rubens Mihai Cătrună Marcelo La Neve Leonid Afremov Jean-Antoine Watteau Kees van Dongen Andre Kohn
A APĂRUT NR. 6 (58), 2016 AL REVISTEI NOMEN ARTIS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1466118133.html [Corola-blog/BlogPost/373556_a_374885]
-
fost cam moale, inima-i ajunge în gâtlej făcându-l să chiuie întretăiat, iar picioarele, de atâta mers de-andăratelea, prind a-și aminti de câți ani îl slujesc și-ar vrea un răgaz de odihnă. Se oprește. -Adică sunteți mai șireți ca mine? le strigă moșul lupilor. Vreți să mă sleiesc, să nu mai pot mânui toporișca, să vă îmbuibați din mânzoc fără trudă, fără luptă? Că nu oasele mele le vreți voi! S-au oprit și lupii. Nu dau semne
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
S-o desfaci la cingătoare Și s-o bagi în scăldătoare, S-o gătești de sărbătoare! Măi băiete, Dragobete, Cât de drag le-ai fost la fete! Mulți poeți le-au scris sonete, Că-s frumoase și discrete, Minunate, dar șirete, Câte-n ele zac, secrete!... Am uitat, ai verighete? http://www.trilulilu.ro/muzica-ambientala/mai-baiete-dragobete-de-george-safir-recita-stefan Referință Bibliografică: Măi băiete Dragobete / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mai_baiete_dragobete_george_safir_1361520747.html [Corola-blog/BlogPost/341304_a_342633]
-
avut-o, acesta era de mult tăiat căci bunul renume al unei femei e mai important decât titlul de tetrarh. Nu crezi? Botezătorul ne-a făcut rău amândurora. Irod își dădu seama că eșuase în tentativa sa. Irodiada fusese destul de șireată în răspuns. Tetrarhul însă nu renunță la intenția sa de a o supăra. -Dacă e cineva care îmi vrea răul, apoi acela este iubitul tău frate, Irod Agrippa care mi-a cheltuit sume uriașe pe niște prostii pe când a fost
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1429947278.html [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
română” este incompletă fără sângele Ceaușeștilor), atunci măcar pentru împușcarea acestora într-o altă zi... Ulterior ne-am dat seama că răfuiala cu Ceaușeștii era doar vârful enormului aisberg economico-politic, propulsat de neprieteni și gheșeftari împotriva României. Da, pentru că cizmarul șiret și profund devotat țării sale, o calitate ce i-a fost recunoscută până și de cei mai înverșunați adversari, îndrăznise să viseze la independența economică a României, de unde și eforturile depuse pentru dezvoltarea învățământului de toate gradele și a cercetării
CÂND TRĂNCĂNEALA-I NESFÂRŞITĂ, VIAŢA VA FI MAI TRONCĂNITĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1491313566.html [Corola-blog/BlogPost/369358_a_370687]
-
de viață!. Tu vii pe o rază de soare, Topindu-te-n neguri și ceață!. Prea scurtă mereu, ai fost clipă Și repede-n Toamne mă duci, Îți sorb eu nectarul, în pripă, Prea multe să-mi dai, nu apuci. Șireată, din mers, arunci șoapte, Îmi spui că mereu te-am furat, Tu, dragă mi-ai fost și în noapte Și zorii când s-au revărsat. . . Bezmetic, de trei ani încoace, Te mân eu în USA muncind, Te-adun și. . .te
C L I P A de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/C_l_i_p_a_ionel_davidiuc_1339645513.html [Corola-blog/BlogPost/366196_a_367525]
-
cei trei demnitari din neamul mușatin, Roman iese mai bine în prim plan. Bun strateg și curajos pe câmpul de luptă, își alege aliații ținând cont de conjuncturile istorice și de interesele Moldovei. Horvath, trimisul lui Sigismund al Ungariei, e șiret și duplicitar și de aceea preferă alianța cu leșii care datorau Moldovei Pocuția, zălogită de Wladislaw când fusese împrumutat cu 3000 de ruble de arginți de fratele său Petru. Principele Kariatovici al Podoliei, rudă cu soția sa Anastasia, era un
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
o-nfioară, Iar gândul e clipă ce zboară și ea... Așteaptă s-apară dar nu apărea Un om de-aici să-l vadă pe-afară Să-i spuie durerea născută-n fecioara, Să-i spună ce vrea! Apare târziu o umbră șireata Cu cap păduratec și-n oase o bată, Cu trup hiperbolic - în el is o sută - Se-ndreaptă-acum grăbit către față Și-ntreabă vântul de unde-i lăsată, S-o facă văzută ! O trece cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
bietul urs. Fiind ultimul angajat, credea că el vorbise și îi influențase soțul să o alunge din casă. Umblând fără nicio țintă, iată că îi apare în cale tocmai Moș Martin. Acesta, ignorând-o, își văzu liniștit de drum. Cumătra șireată se opri în fața lui, prefăcându-se bucuroasă că îl vede, dar în minte își pregătise deja răzbunarea: - Să fii sănătos, Ursache, cum o mai duci? - Mulțumesc dumitale, cucoană, ce să spun, nu chiar pe roze! Uitase, sărmanul, ce cătrănită rămăsese
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1495905869.html [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
PORTRET DE AUTOR Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017 Toate Articolele Autorului ELENA FARAGO NU-I NIMENI, nu-i așa? Ca să asculte CUCU. Doar CĂȚELUȘUL ȘCHIOP Care-și făcea de lucru, Privind la RÂNDUNICA ȘIREATA, ce-și făcea, Un cuib de lut și paie Chiar sub fereastra mea. Iar MICUL VÂNĂTOR, MOTANUL PEDEPSIT, Privea la CLOȘCA cea cu pui Și la DOI FRAȚI CUMINȚI. De PEDEAPSA MÂȚEI toți știam. Chiar și UN PORUMBEL Ce rotocoale
PORTRET DE AUTOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1490792392.html [Corola-blog/BlogPost/374495_a_375824]
-
unei vechi colaboratoare și prețuite realizatoare, Carmen Fulger, după ce tot ea, cu ani în urmă, îmi «testase» abilitățile actoricești. Atunci era vorba de o amuzantă montare, «Pînza Penelopei» se chema, parcă, iar eu cred că eram Ulysses, iar Doina Ghițescu șireata Circe... Am prins gust pentru această joacă serioasă, asa că am acceptat acum să devin inspector școlar, convins și de faptul că titlul, « Cheia sol», ca și subiectul, sunt legate de muzică. Mai ales că în câteva episoade am evoluat
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427796875.html [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
faptele trăite din poezia „Frumoasă și jună”: „Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi, Cu părul tău moale tu viața mi-o legi- O știi și te faci că nu o înțelegi! Șireată și dulce- copil vinovat- De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochi-ți profunzi, Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi” De acum poezia lui va deveni un fel de „Cântare
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]