50 matches
-
nemuritori. * - Ce se aude, Erina? E o bătălie aici, aproape... O simt până În podul palmei, de parcă m-aș bate chiar eu... Erina privi În depărtare, apoi În jurul lor. - Așa e... E o bătălie, pe dealurile Ilișeștilor... Dar În fața noastră, pe șleahul Sucevei și pe poteci, se strecoară o armată Întreagă de turci... Căpitanul se gândi câteva clipe, Încercând să refacă, din fragmentele de informații pe care le avea, tabloul acelui Început de zi. Rătăciseră zile Întregi spre Bradu Strâmb, apoi, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
urmând un drum vechi de pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra, tăind de-a curmezișul făgetul pe la Podu de Lut, vei ies, după o poștă de cale, de partea cealaltă a codrilor, pe valea Șiretului, la șleahul mare al Sucevei. Jos, pește copacii Zagaviei, se ghicește Târgu Răreșoaiei,Hîrlăul, care se înalță astăzi peste vremuri de legendă și ziduri de cetate, ... drumul mare, spre Iași, isi înfrățește calea cu apă Bahluiului, șerpuind când pe un mal, când
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
nu ne înduram să-l cheltuim pentru a cumpăra ceva de-ale gurii. Aveam în traistă o bucată de malai sau câteva turte din făină integrală, coapte pe plită, pe care le îmbucam la scurtul popas făcut la fântâna de pe șleahul Teișoarei unde ne potoleam setea și ne răcoream obrajii cu apa ei binefăcătoare. Venirea în vacanțe a copiilor de țărani școliți la oraș era prilej de bucurie pentru familie. Apărea un om în plus la treburile gospodărești și la cele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Înălțimii Voastre pentru obijduirea și de istov sărăcire ce ni să pricinuiește cu încărcarea la plata banilor birului a celor morți și fugiți, adică șasă morți și patru fugiți, care acești nu se află nicăini și, al doilea, sântem în șleahul cel mare, fiind și stanții în satul nostru ținem moscali mai în toate zilele cu cele trebuincioasă alimentării și povezile ce le purtăm precum și doi radavoi, unul străjăr pământesc - 300 lei pe an, și unul a isprăvniciei - 600 lei pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Semnele Morse, adică telegraful, cu o comunicare cifrată dar la distanțe mari și foarte mari. Și pe vremea lui Ștefan al nostru erau semnele transmise de plăieși, paznici la focurile mari și mici, cu cornuri și buciume și cai de șleah... Dar, telegraful "a făcut" războaie ! Telefonul: Mare invenție (comparabilă cu praful de pușcă). S-a impus mai greu din cauza costurilor mari ale liniilor și centralelor dar comunicarea directă a însemnat un mare pas înainte pentru omenire. Toată viața și sentimentele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
unei părți din Republica Moldova. A fost un timp când teritoriul dintre Nistru și Bug (40 mii km2) și mai departe spre est, a fost colonizat de românii din Moldova, Țara Românească și Ardeal, când drumurile comerciale de acolo erau numite „șleahul moldovenesc”. Soldații din Moldva apărau și păzeau drumurile și cetățile genoveze de la Marea Neagră, era cu mult înainte de secolul al XVII-lea, când în zonă își fac apariția rușii. Se poate spune că cei care au dat un sens economic și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la 300 fălci pământ în care intră tot cu aproximație 23 fălci pădure, 200 fălci pământ arabil, ear restul fânaț și imași; pe moșie se află o casă compusă din două odăi acoperită cu șindrilă ce servește de crâșma pe șleahul Dorohoiului și două eazuri cu pește; în vatra satului se află casa de locuință cu păreții de vălătuci acoperită cu șindrilă, compusă din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de sfecla din regiune. Prin partea de asfințit a satului, trece drumul Sculeni-Fălesti și satul se mărginește cu satul Călugăr. În componență comunei se mai află două sate: Sărată Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
mărginește cu satul Călugăr. În componență comunei se mai află două sate: Sărată Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
acestor cuvinte, cărăușii au început să râdă, uitând pentru o clipă tristețea despărțirii... Cele două care - al lui moș Dumitru și al lui Pâcu - s-au pierdut pentru prima oară printre lanurile de porumb, urmând altă cale decât cea a șleahului... După o bucată de drum, bătrânii s-au oprit. Trăgându-și pălăriile pe ochi, au privit uitați de ei șirul carelor ce se depărtau în zare, până când Pâcu a rupt tăcerea: De ce taci ca mutul de la manutanță, Dumitre? Da’ ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de organizare a construcției și întreținerii drumurilor: Construcția și întreținerea tuturor drumurilor să fie lăsate în sarcina Ministerului Treburilor Dinăuntru", limitându-se munca obligatorie a populației pentru construcția șoselelor. Regulamentul Organic mai prevedea îndatorirea locuitorilor de a lucra "la întocmirea șleahurilor, adică a drumurilor pe care sunt așezate poștele și a podurilor de pe dânsele, după măsurarea în stânjeni, pe fiștecare sat, după numărul oamenilor". La data punerii în aplicare a Regulamentului Organic, 1 ianuarie 1832, poșta din Fălticeni pare să fi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
răcești gura degeaba. Pe aiștia nu-i poți da jos decât cu pușca. Cu vorba nici gând... Uite-te la mine. Eu îs mai breaz? Am noroc de ciomagul ista din mână, că altfel... Au pornit călcând anevoie prin colbul șleahului... Pășeau în tăcere. Țăndări de gânduri - ca niște străfulgerări - îi treceau prin minte lui Costăchel... „Săracul Filip... O rămas pentru vecie acolo în pustietatea ceea. N-o avut parte măcar de o lumânare la căpătâi. Și câți ca el!... Liftele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
om tânăr, ce știi? Îți pui cușma pe-o ureche și te duci fluierând, ca vântul... Noi știm mai multe... noi suntem oameni de altădată... Petrișor își întoarse ochii spre ușa uriașă a hanului. Mogoș Ungurul nu se mai vedea; șleahul se potolea, și el se trăsese în întunericul lui. Iar în bătătură, sub plopii subțiri, la focurile care se zbăteau în întuneric, oamenii tăcură. Stăteau pe coaste și focul le rumenea fețele. Erau oameni nelămuriți, și fețe nelămurite; și Petrișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ce trecea și prin nord-vestul Botoșanilor, continuând spre zona Dersca-Herța-Dorohoi folosind vadurile Prutului, ori făcând legături cu Șefenia (sat cumpărat de căpitanul Isac de la popa Mateiu) și Halici, sau Corlățeni Herța Tețina (azi Cernăuți) făcând legătura cu Polonia. Calea ”Marele Șleah” lega Moldova cu Transilvania cu trecerea Carpaților, iar alt drum de la Botoșani Ștefănești, cam 60 km, trecând Prutul spre Soroca pe Nistru. Drumurile în principat au fost consolidate cu piatră și poduri, sub domnitorul Mihail Sturdza, care făcea legătura dintre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce trecea și prin nord-vestul Botoșanilor, continuând spre zona Dersca-Herța-Dorohoi folosind vadurile Prutului, ori făcând legături cu Șefenia (sat cumpărat de căpitanul Isac de la popa Mateiu) și Halici, sau Corlățeni Herța Tețina (azi Cernăuți) făcând legătura cu Polonia. Calea ”Marele Șleah” lega Moldova cu Transilvania cu trecerea Carpaților, iar alt drum de la Botoșani Ștefănești, cam 60 km, trecând Prutul spre Soroca pe Nistru. Drumurile în principat au fost consolidate cu piatră și poduri, sub domnitorul Mihail Sturdza, care făcea legătura dintre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
asta. Să mai așteptăm. - Ceva nu e bine? Dar când a fost bine totul, căpitane? Când am plecat noi fără primejdie dinăuntru sau dinafară? Spuneai că oamenii tăi au descoperit trădătorul. Că el se va afla la conacul Brăneștilor, lângă șleahul Galaților, aproape de malul Dunării. Că un drum al alaiului domnesc pentru scaunele de judecată de la Dunăre e un prilej bun pentru prinderea lui. Și acum, când totul e pus la cale, vrei să amânăm plecarea? Căpitanul Oană tăcu. Știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
spuse, la fel de Încet, Lacrămă. Cei cincizeci se Încolonară și ieșiră pe poartă. Spahiii care Înconjuraseră conacul făcură și ei un culoar de trecere. Apărătorii trecură printre ei Într-o liniște apăsătoare, iar ajunși la loc larg porniră la galop spre șleahul Galaților. - Conacul nu se mai vede... spuse Simion. Eu mai departe nu merg! - Ordinul căpitanului a fost limpede! spuse Lacrămă. Măria sa poate fi În primejdie! Iar acolo, la Brănești, sunt vreo două mii de războinici! Nu le puteam ține piept În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
repede... te duci la Murgești. Îi spui tatălui meu că e vorba de viața lui Cosmin. Iei toată herghelia. - Iau toată... - Ce nu Înțelegi? Nu vorbesc românește? - Ba da, domniță... - Iei toată herghelia, cu Încă patru slujitori, și cobori pe șleahul Galaților. Ne Întâlnim de azi În patru zile la Cetatea Albă. Cu haine și merinde de drum. Și bani. Spune-i tatălui meu că am nevoie de bani pentru o călătorie. - O călătorie... - Dincolo de Dunăre. Atât să-i spui. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
putea fi deosebită de ceilalți căpitani, căpitanul Petru Ilaș, comisul Groza, comisul Ilea Huru, spătarul Albu și spătarul Mihail. În jurul lor veghea o gardă de o sută de Apărători, În vreme ce alții se aflau la adăpostul pădurii, așteptând ordinele. Departe, pe șleahul Tecucilor, se vedea deja avangarda turcească avansând cu prudență. Păreau a fi peste cincizeci de mii de achingii și spahii. În urma lor soseau primele regimente de ieniceri, Înaintând rar, În ritmul tobelor. Din câte spuneau iscoadele, armata sultanului se Întindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Înțeleagă, Alexandru. Asta voiai să spui, nu? - Oarecum... - Observ că nu ești doar un pictor de viitor, ci și un lingvist eminent. - Eminent, nu. Poate... iminent. Cum e și atacul spahiilor asupra micii cavalerii moldovene. Pe dealul care cobora spre șleahul Sucevei, detașamentul călăreților moldoveni atacase coloana spahiilor și, Înainte ca aceștia să organizeze apărarea, se retrăseseră. Fără să stea pe gânduri, turcii porniră În urmărire. După un galop de aproape o mie de pași, voievodul dădu semnal arcașilor. Dușmanii intraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nemuritori. * - Ce se aude, Erina? E o bătălie aici, aproape... O simt până În podul palmei, de parcă m-aș bate chiar eu... Erina privi În depărtare, apoi În jurul lor. - Așa e... E o bătălie, pe dealurile Ilișeștilor... Dar În fața noastră, pe șleahul Sucevei și pe poteci, se strecoară o armată Întreagă de turci... Căpitanul se gândi câteva clipe, Încercând să refacă, din fragmentele de informații pe care le avea, tabloul acelui Început de zi. Rătăciseră zile Întregi spre Bradu Strâmb, apoi, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care însemna de fapt și declanșarea festivităților. Bulibașa, știind că poruncile sale sunt literă de lege și că nimeni nu va îndrăzni să încalce vreo cerință din mersul procesiunii, fuma liniștit în fața cortului său, cu ochii ațintiți către intrarea pe șleahul luncii, pentru a fi gata să-și întâmpine cum se cuvine invitatul de onoare. Pregătirile pentru nuntă începuseră cu câteva zile înainte. Primele ore ale dimineții, când urma să înceapă nunta, se dovediră a fi deosebit de febrile. Întreaga tabără fierbea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
omăt, până primăvara, târziu... Că ei nu făceau cărări, ca gospodarii. Călcau zăpezile, toată iarna, din drum și până în prag, ca neoamenii, lăsând soarele, să le desfunde casa și curtea de nămeți... Nicanor rămase pe gânduri, la marginea drumului, privind șleahul cenușiu, ca un ștergar murdar, cum se alungește pe sub căruța lui Petrea Păun, trăgând-o către depărtările înalte ale țarinei Baisei și către necunoscut. Petrea lui Păun, cugeta el, era tare norocos la grădinărie. Poate cel mai norocos chiabur din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sania năpădită de nămeți... Se afla tocmai în mijlocul troienelor! A sărit de pe sanie și a alergat în fața calului. „Stai, cî ti ajutî tata”... După o vreme, calea se arăta mai ușor de străbătut. Când s-au văzut ieșiți pe drumul Șleahului, murgul a pornit cu pas întins. Un roi de gânduri l-au năpădit pe bătrân: „Cred cî îi foami băietulu’. Vinim noi de-o jumătati di zî! Da’ ce-am pățât eu di am căzut pi sanii? Cred cî am
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care te întreabă: „Ce ai de vânzare?” - acum era scufundat în smoală. Mergeau pipăind parcă drumul... ― Todiriță băiete, ne va fi greu până ajungem la Crâșma din drum. Pe urmă a fi mai ușor, fiindcă am călcat de atâtea ori șleahul încât știm fiecare piatră... ― Cu răbdarea treci marea. Așa că nu avem alta de făcut decât să pășim înainte. ― Să vezi ce bucurie le facem celor de acasă când ne-or vedea... ― Așa cred și eu - a întărit Todiriță, cu jumătate
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]