42 matches
-
îi păstrez în amintire, pe un cer de sânge, și de flăcări, și de smoală, într-o noapte cu tristețe fără leac. „Să-i ardem o țuică”, îmi propuse Ferdinand Sinidis, pălmuindu-mă cu surâsul său ironic. Țuica era o șliboviță poloneză de esență concentrată. El înghiți, totuși, dintr-odată conținutul unui pahar plin. După aceea îi pieri surâsul, deveni neliniștit, plescăi din limbă și începu să vorbească răstit, întunecat de o cumplită supărare: ...Și mai cu seamă dintr-o râie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lumină discretă. Noi, cei trei muzicieni de ocazie, aveam rareori parte de o pauză. Abia mult după miezul nopții, când ultimii oaspeți plecaseră, ne umpleam burta cu gulaș de Szeged. Eu fumam cu măsură, dar beam prea mult: tescovină și șliboviță, oferite de dame ce țipau strident. O afacere gălăgioasă, ale cărei prețuri deprinseseră cățăratul de la așa-zisul miracol economic. Mă duceam la fund. Academia nu mă mai vedea decât rareori. Fiecare noapte înghițea ziua care venea. Vorbărie goală. Respirație duhnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pîinea, mămăliga, fasolea, ceapa, usturoiul, ardeii și varza. La acestea se adăugau produsele livezilor și grădinilor din preajmă, în care intrau diverse legume și fructe ca mere, pere, piersici, cireșe și prune. Din prune, care erau deosebit de prețuite, se făcea șliboviță, un fel de coniac tare. Carnea era relativ rar inclusă în alimentație din cauză că era scumpă. Toți creșteau păsări de curte (găini, rațe și gîște), vaci, capre, porci și oi; oile erau pentru lînă și carne. Familia obișnuită cumpăra foarte puține
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
-s chiar așa de sus cum credeau. Gîfîiau ca două foci obosite.... Dinspre vest se ridică un nor negru ca smoala. Tinerii nu iau în seamă norișorul și se așează pe un pietroi, să mai tragă cîte un gît de șliboviță. Nici n-au tras bine două duște mai acătării, că diavolul de nor cuprinde zarea. Se umflă ca naiba și îi astupă totul cu întuneric. La început cad bile de gheață unde și unde. Apoi bilele devin boambe care îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
usturoi 10 348 Cartofi 10 350 Legume uscate 10 352-353 Conserve de legume 10 362 Borhot uscat de sfecla 10 365-369 Plante medicinale 10 389-393 Fructe proaspete 10 431 Extract de malț 10 436-437 Alcooluri și licheururi 10 439 Țuică, șlibovița și alte rachiuri nedenumite 10 443 Bere 10 445 Drojdie de bere și alcool 10 449-460 Zahăr și zaharicale 10 555-558 Frânghii și șfori 10 645 Spițe de lemn 10 651 Funduri și rezemători de scaune 10 655-659 Mobile 10
ACORD DE PLATI ROMÂNO-ENGLEZ din 2 decembrie 1938 prevind dispoziţiuni în vederea inlesnirii plăţilor între România şi Regatul Unit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142107_a_143436]
-
Patronii turci sunt amabili, porțiile uriașe, nostalgia clienților, maximă. Magazine: Magazinele balkano-central-europene. Murături, castraveți, varză acră ca la Oborul bucureștean. Contribuția polono-ungură se manifestă prin șiraguri de cârnați afumați și șunci expuse savant, astfel încât să atragă magnetic privirile potențialilor clienți. Șliboviță, vodci diverse, bere "etnică", vinuri puzderie. Marca sârbească "Țarul Lazăr" (eticheta masivă, cu chipul-icoană al țarului martir pus la treabă de către marketing) este însoțit de perechea sa de viața, Țarina Marița. Vinuri roșii, grele de culori, puternice ca poporul sârb
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
În spațiul românesc fabricarea și consumarea rachiului făcut din grâne (porumb, grâu, secară). Astfel, În secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale (horilcă, vutcă, secărică), În dauna rachiului făcut din prune (țuică, șliboviță) și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
saltea, o gr)mad) de manuscrise cu urme de cești de cafea. N-ar strică puțin) c)ldur), Ins) acest lucru nu e neap)rât necesar, ne vom Inc)lzi cu votc). Votca israelian) este foarte bun). La fel si șlibovița, rachiul și țuică - chiar și aquavitul este aici b)ubil. Dennis desface cutiile de sardele, scoate brânză, chiflele și sticlele. Hârtiile și c)rțile nu sunt luate de pe mas), ci doar Împinse puțin deoparte, și Începem s) mânc)m și
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
răni infectate la mâini și la picioare, privind orizontul printre cizmele vechililor locali și ale unuia care „lucra” la facultatea noastră. Nopțile dormeam înghesuiți în paturile de sus, căci la cele de jos ajungeau apa și noroiul. Ne încălzeam cu șliboviță la lumânări de seu și adormeam ca brutele pe cărțile cărate cu noi pentru lucrarea de diplomă. Dacă am fi fost cu o câtime mai clarvăzărori asupra viitorului proxim, le-am fi ars pe toate încă de atunci. Și acolo
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
venit substanțială pentru anumiți producători de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor; ... h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireșe (sau kirsch), rachiu de prune (șlibovița, turț, horinca etc.), de corcodușe, de piersici, de mere, de căise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe; ... i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palinca, cu condiția ca la obținerea
NORMA din 24 iunie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
venit substanțială pentru anumiți producători de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor; ... h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireșe (sau kirsch), rachiu de prune (șlibovița, turț, horinca etc.), de corcodușe, de piersici, de mere, de căise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe; ... i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palinca, cu condiția ca la obținerea
NORMA din 12 mai 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
venit substanțială pentru anumiți producători de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor; ... h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireșe (sau kirsch), rachiu de prune (șlibovița, turț, horinca etc.), de corcodușe, de piersici, de mere, de căise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe; ... i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palinca, cu condiția ca la obținerea
NORME din 10 aprilie 2003 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151538_a_152867]
-
de Valea Vinului - de Fenes Țuică bătrână - de Pitești - de Dealu Mare - de Porolissum - Turnul lui Ștefan Țuică superioară - de Argeș - de Zalău - de Silvania Țuică selecționată - Maramuresana - de Bihor - Muresana - Horinca de Maramureș - Horinca de Camarzana - Horinca de Seini - Șlibovița de Maramureș - Ardeleneasca de Bistrița - Turț de Oas - Turț de Maramureș Rachiu de fructe - Palinca de Bihor - Palinca de Zalău - Palinca de Ardeal - Palinca de Maramureș - Palinca de Valea Vinului - Palinca de Mediesu Aurit - Palinca de Camarzana - Palinca de Oas
ORDIN nr. 334 din 14 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru băuturile alcoolice distilate din vin, din subproduse rezultate la fabricarea vinului şi din fructe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150090_a_151419]
-
din struguri proaspeți, aromatizate cu plante sau substanțe aromatice 360 hl 390 hl 420 hl Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic sub 80 %; rachiuri, lichioruri si alte băuturi spirtoase: 60 hl 65 hl 70 hl − − − − Rachiu obținut din prune (Șliboviță) Țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate), cigarillo și țigarete, din tutun sau din înlocuitori de tutun 30 t 32,5 t 35 t − Țigarete conținând tutun − Altele Alte tutunuri si înlocuitori de tutun prelucrate; tutunuri "omogenizate" sau "reconstituite
22005A0128_02-ro () [Corola-website/Law/293311_a_294640]
-
aici au fost marcați cu semnul "O" (Oravicabánya). Oravița a jucat un rol însemnat nu numai în industria mineritului, dar și în relațiile comerciale primind medalii și aprecieri la expozițiile industiale și comerciale organizate în diferite centre din străinătate. Astfel"șlibovița de munte și portul românesc expuse la Philadelphia au plăcut unui comerciant din New-York, încât acesta a cumpărat toate obiectele expuse, făcând o comandă mai mare pentu șliboviță" . Acest fapt demonstrează că Oravița se făcuse cunoscută în străinătate. Tradiția mineritului
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
la expozițiile industiale și comerciale organizate în diferite centre din străinătate. Astfel"șlibovița de munte și portul românesc expuse la Philadelphia au plăcut unui comerciant din New-York, încât acesta a cumpărat toate obiectele expuse, făcând o comandă mai mare pentu șliboviță" . Acest fapt demonstrează că Oravița se făcuse cunoscută în străinătate. Tradiția mineritului a continuat în această zonă, cea mai veche întreprindere din oraș fiind I.M.B.(Întreprinderea Minieră Banat) care are o activitate redusă față de perioada când minele de la Ciudanovița și
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
și care încearcă să continue vechea tradiție de producere a berii: Štiřín, Chýně, Oslavany, Kácov. Turismul crește încet și în jurul regiunii Moravia de Sud, unde se produce vin începând cu Evul Mediu; circa 94% din podgoriile Cehiei sunt morave. În afară de șliboviță, bere și vin, cehii produc alte două băuturi alcoolice exclusiv cehe, Fernet Stock și Becherovka. Printre felurile de mâncare cehe se numără carnea de porc cu colțunași de pâine și varză călită "Vepřová, knedlík, zelí", mușchi de vită cu colțunași
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]