63 matches
-
Tache, și reclamă unde vrei! Acum, lasă-mă în pace, că am treabă! S-a mai burzuluit Tache, dar Mărășteanu l-a dat afară din curte, cu toate amenințările lui: --Am să te dau în judecată, hoțule! Să-nfunzi pușcăria, șmechere! În aceiași zi, Mărășteanu a plecat cu camioneta la Galați. Când l-a văzut Dora, a și sărit cu gura pe el: --Ce, mă, te-ai săturat de curvele alea? Ți-ai adus aminte că mai ai nevastă și copii
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
în prezent, putem ilustra un tablou politic demn de milă. Dacă tot suntem numiți "mămăligari", probabil că și țara noastră este privită ca o mare mămăligă pe care se bat tot felul de haimanale să o apuce. Haimanaua cea mai șmechera va păcăli mămăligarii care au depus eforturipentru a crea o mămăligă mare și o va înhață, chiar de sub nasul celor care au reușit s-o fiărba. Dacă nu se va simți în stare, va mai chema câteva haimanale, vor împărți
LA MAMALIGA MARE, VIN MULTE HAIMANALE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353164_a_354493]
-
înseamnă) cân’ spui io săsaieti, e adica la o chestie cu ștaif, unde vine oameni dă tot felu’ și te trezești că stai ca proasta-n ciomag cu gura dășchisă, că nu-nțelegi ce spune lumea, ș-atunci bagi una șmecheră, ca să vază ăia că, deși ești cocă dă lovele, le ai și cu cultura, așa că hai, să vă spui tot io, c-o știu dă la un meseriaș pă care l-am făcut la table, ieri la hotel Mariot. Fii
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
bucătăreasă ? - Tata ! - Andrei ! Gătește? Oltea nu mai putea de mirare ! Nu te cred ! - Mihaela așteaptă să vină el de la muncă, să gătească ! - Nu prea seamănă a basarabeancă, acelea gătesc. - O fi vreo răsfățată, una la părinți... - Mai degrabă e o șmecheră.. De ce să-și strice ea maniciura, când are bărbat...Bravo ei ! spuse Oltea. Trebuia și tu, Ancuțo, să-l fi educat așa... - Mamă, eu am vrut cum e mai bine... - Nu mai găsește una ca tine, să-l iubească orbește
MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. FRAGMENT de NINA GONŢA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340288_a_341617]
-
mă opresc asupra uneia periferice, colaterale dacă vreți. Ei bine, nu avem de ce ne teme - Big Data n-a ajuns încă atât de departe pe cât ne temeam. Adică America, cât e ea de America, încă n-are softuri atât de șmechere încât, citind miliarde și miliarde de date pe care le lasă consumatorii-alegători, contribuabilii-alegători, cititorii-alegători, să-ți dai seama care votează cu Trump și care nu ( votează, adică pune efectiv ștampila în acel very moment). Dacă ar ști asta, n-ar
americanii, cu Trump, noi, cu Big data la găleata și Y combinator pe graham () [Corola-blog/BlogPost/338597_a_339926]
-
pentru chipsuri. Stop-cadru eficient pentru Sile. Îl fluieră prietenește chemându-l: - Băă! Vino mă tâmpitule încoa'!... - Hai, d-le! - veni el timid și fără încredere. Ce-am făcut?... Dacă vreți mă leg la ochi ... Nu mă mai uit ... - Vino măi, șmechere! Ai fost pe fix la prima cheie, nene! Te pupă tata pentru gest și uite!... Ia și tu de-o bere! - îl recompensă Sile cu o bacnotă pe spectatorul clandestin. Ba chiar, plusă. Na! Ia-ți și o pungă de
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
mai calde. În fața lor se ridica, maiestuos, un gard mare, construit din trunchiuri de brazi înalți. O amazoană-soldat le zări din timp și le deschise poarta greoaie chiar înainte ca cele două tinere să ajungă în fața ei. Talestri îi făcu șmecheră cu ochiul prietenei ei și amândouă începură să chicotească la vederea amazoanei-soldat. Aceasta era îmbrăcată cu o rochie din piele maronie bătută cu zale și părea să nu aibă niciun sân. Avea un corp robust, plin de mușchi. Aela nu
LAGĂRUL AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341557_a_342886]
-
vin singurel? A rămas în urmă la lift, eu am urcat scările, am viteză și ea nu se poate ține de mine! Dar știi ceva nenea Gabi, mie mi-a cam fost dor de tine! Ție nu ți-a fost? - Șmechere! Cum să nu-mi fie dor de o bucățică cum ești tu? Ia vino aici să stăm de vorbă, până ajunge mami, așa ca între doctori! - Normal, doar sunt asistentul tău și o să mă fac doctor, nu mai este mult
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
șefa. Un tăntălău ce se crede și el fante. Hi, hi, hi! O ținea morțiș că el nu bea și domnului George i-a venit ideea să-i dau wiscky din gura mea. --Și ție nu ți-o fi plăcut, șmechero! --Ce să-mi placă? Mi-a fost o silă...că-i puțea gura...o duhoare insupotabilă de îmi venea să vomit. Și, scârba dracului, ar fi vrut să bea numai din gura mea. Ca să scap de el l-am luat
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
pâna pe faleză și părea să mă urmărească cu valurile-i uriașe .Marea ce intrase în sufletul meu de copil și de atunci ea a ramas dragostea mea tainică. Constanța ce feeriie de lumini ,lampioanele-și trimiteau razele spre stradă ,șmechere -mi făceau parcă cu ochiul! Câtă frumusețe, magie curata! Spre deosebire de sătucul meu uitat de lume ,acolo pe strada Mihăileanu mă aștepta o lume de vis, mătușa și Liliana verișoara mea.Ea era cu patru ani mai mare ,frumoasă foc opusul
TAINICA MEA DRAGOSTE MAREA NEAGRĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376846_a_378175]
-
că tu mi le-ai făcut, băi! - Eu, șefu’? Nu se poate! Eu vă respect și execut orice... - Tu, agentule?... Mic, dar bun, afurisitule! Eu vreau să te păstrez permanent în grupa mea... Să știi că am făcut raport, băi, șmechere! continuă domnul Furtună cu voce prietenoasă, care făcu și mai mare liniște în mașină, ceilalți ascultând cu mare curiozitate. - Păi..., mi se pare normal, șef..., domnule agent-șef! Că doar îmi fac datoria corect și... - Da, dar... o faci așa
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
un obiect pe care franțuzoaica asta descreierată avea să-l lase pe unul dintre mormintele sătenilor. Și nu era ușor. Căci tot ce fusese propus putea să fie înlocuit cu un alt obiect asemănător: batic, piatră, monedă... Da, străina asta șmecheră ar fi putut foarte bine să vină în zori și să-și agațe broboada în timp ce toată lumea dormea. Nu, trebuia ales un obiect unic... A doua zi dimineața, o întreagă delegație găsise atârnată pe o cruce, în colțul cel mai umbros
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Of, și ce căcat? Tre’ să ne mai și distrăm. Da’ vorbești prea mult, oricum, spuse Al ieșind din bucătărie. Țeava retezată a puștii Îi umfla ușor sub talie pardesiul prea strâmt. Își netezi haina cu mâinile Înmănușate. — Numai bine, șmechere, Îi spuse lui George. Că tare mult noroc mai ai. — Asta așa e, spuse Max. Ar trebui să joci la curse, istețule. Apoi cei doi ieșiră. George Îi urmări prin vitrină cum traversară, trecând pe sub felinar. Cu pardesiurile alea strâmte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acea nuanță californiană a untului de alune. Hai salut, moșule, îmi spuse el, întinzându-mi mâna. Când ai venit? — Nu știu. Ieri. Îmi aruncă o privire critică. — Ai zburat cu un avion de linie? — Cu un charter. — Nu te zgârci, șmechere. Zboară cu cele mai bune, cu un Concorde. Astea de linie sunt criminale. Ai doar impresia că faci o economie. Nat? Dă-i prietenului meu un Rain King. Să-l treci doar prin gheață. Liniștește-te, moșule, arăți grozav. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
clare, întrebase, De ce de două ori?, la care domnul Vânător replicase cu disprețul ușor dat de secolele sale de bună educație: — O dată ca să vezi dacă-ți place. De două ori ca să vezi dac-ai avut dreptate. Ha-ha! a hohotit ursul. Șmechere de două ori! Răcnetul său eclipsase de-a binelea rictusul elegant al Vânătorului. Ursul se numea Peckenpaw. Cei din K îl știau drept „Cale-Bătută“ Peckenpaw. Spunea povești pe care nimeni nu le punea la îndoială: era prea masiv ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și, simțind că fata de serviciu e atentă la ce are să se petreacă, îi spuse arogant: ― Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul, exasperat, se vede, de fițele lui, îi răspunse scurt: ― Ia las-o mai moale, șmechere! Mult ai să mai faci pe nebunul cu noi? Și plecă, lăsîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat, că nu se aștepta la așa ieșire tocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost găzduiți la etajul I, câte doi sau
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
bătuse nenorocitul. Bărbatul Marinei s-a parcat pe bancheta din fața mea și s-a aplecat peste masă. — Tu ești Nathan? m-a întrebat el. Nathan Glass, dobitocul? — Exact, am spus. Dar al doilea nume nu e Dobitocul, ci Joseph. — Bine, șmechere. Spune-mi de ce-ai făcut-o. — Ce? A băgat mâna în buzunar și a trântit colierul de masă. — Asta. — Era un cadou de ziua ei. — Pentru nevastă-mea. Da. Pentru nevastă-ta. Ce-i rău în asta? Marina mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
scoate banii, spune el. Nu vrei să-și piardă respectul față de tine, nu? — Da, îi ține isonul Lucy. Vrei să te iubesc, nu-i așa, unchiule Nat? Cam fără chef, scot portofelul și îi întind cei cincizeci de dolari. — Mare șmecheră ești, Lucy, mormăi. — Știu, mi-o întoarce ea, îndesând bancnotele în buzunar și blagoslovindu-mă cu unul din zâmbetele ei gigantice. Mama mi-a spus întotdeauna să am grijă de mine. Și înțelegerea e înțelegere, corect? Dacă te las să dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ceream încă o felie de pâine cu unt, ba chiar voiam să fac duș. La început o aduceam la disperare pe Gabi, menajera noastră. De la un timp, și-a dat seama de șiretlicurile mele. „Vezi să nu întârzii la examen, șmechere”, mă dojenea și îmi trăgea căciula în jos, pe frunte. Înainte să plece, tata mi-a dat o sărutare. Cea dintâi în America. Deocamdată el nu era atât de îndemânatic ca tații din filme și nici nu-i trecea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
E din ce În ce mai toamnă și pe aleile dintre dormitoare noaptea se instalează prea devreme. Iar știrea venirii CI-stului Încă nu și-a risipit amenințarea obscură. Mă Întorc de la sala de mese, cînd cineva mă strigă din ușa corpului de gardă. — Mă șmechere, ai fost ieri afară și nu treci pe la tovarășu’ veteran să dai ceva? Mă zgîiesc prin Întunericul chior, să văd a cui e silueta care abia se conturează. Nu am cum să nu fi auzit de Box, un tip ciolănos
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
trezești Într-o zi c-un pumn drept În nas - zice. Așa de grozav ești! Ei, noroc că-mi venea metroul, că altfel Îl pocneam pe loc, dar văzînd că-mi vine metroul i-am spus doar atît: — Ei, lasă, șmechere! Păcat că nu pot să mai stau, că-ți arătam eu ție, dar ne mai Întîlnim noi la cimitir, sper! Așa că i-am zis tipului cei voinic, care rămăsese tot timpul pironit locului. — Vino cu mine! - și cînd m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
repetați și voi acum. Fericiți, fericiți, fericiți, încercați și voi acum ... — Încetează, zise Stan. Gerard continuă: — Fericiți, fericiți, fericiți, fericiți, oh, baby, da, fericiți, fericiți ... — Gata! urlă Stan, trăgând mașina la marginea drumului. Coborî și trânti portiera. — Nu mă sperii, șmechere, spuse Gerard. Stan înjură și deschise ușa din spate. Gerard cânta din nou: — Am niște vești pentru tine, și vei afla că sunt adevărate, așa că va trebui să iei masa singur ... Nici o problemă, zise Stan. Pentru că tu ai zburat de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
spună o poveste și nu să ne vândă ceva. M-am uitat mereu la cutie în timp ce vorbea, auzeam doar căldura vocii lui și îi urmăream mâinile care mângâiau liniile obiectului. Meryt a început să-l tachineze: - Drept ce ne iei, șmechere? Crezi că suntem niște doamne din alea bogate deghizate în moașe? Cine altcineva decât un bogătan și-ar permite un lucru așa fin ca ăsta? Cine ar putea visa la un așa obiect de artă decât cel care se ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu forța ca să nu joace o versiune surpriză a scenei cu scosul ochiului din Regele Lear1. — Da, da, știu. Și chiar dacă n-ar fi fost, n-aș fi avut nimic de zis. Ascultă-mă pe mine, Hazel e o mare șmecheră. Vine și pleacă, zici că e o umbră, abia dacă bagi de seamă că e acolo majoritatea timpului. Părea îngândurat. — Mai că-mi venea să zic că poți să faci ce vrei din ea, dar nu e chiar adevărat. Pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
trage-o de limbă (am văzut că Marina ține la dumneata), să văd ce bani are. Dumneata ai putea s-o iei foarte bine, ca student ai în ea o comoară, fără nici un ban, pentru puțină țuică. Și pe urmă, șmechere, rămâi cu banii. Dar e vorba, are, sau nu are? Dumneata ce zici? - Niciodată, răspunse Felix, nu m-am gândit la asta, șichestia mi se pare inactuală, bineînțeles pentru cel interesat. Ar trebui să moară moș Costache, apoi ea, sunt
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]