44 matches
-
-mi critic niciodată prietenele, sunt prietenele mele, și orice-ar fi, orice-ar face, eu țin la ele ! Dar adevărul este adevăr ! Bărbații Clemenței și-au luat într-o zi valizele, și n-a mai rămas decât bietul Țuțu la șmotru ! Sună telefonul, Ivona tresare, se stăpânește să nu alerge, merge cu pași măsurați. — Vezi, dacă e Niki, spune-i să vină direct la biserică ! Și ce-i cu fotografia asta de pe masă ? Cine spui că e ? Profesorul Mironescu ? Tot am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a gata. Ceea ce ne mântuie e al nostru, ceea ce mă bântuie e numai al meu. — Pe mine nu mă bântuie decât frica, cugetă Ologu. Mi-e frică de polițiști, că mă pun să spăl pe jos la secție. Nu de șmotru mi-e frică, da’ îmi iau cârjele și trebuie să mă tărâsc ca o râmă, ba, mai rău, cu balele alea pe care le lasă în urmă cârpa udă, parcă aș fi un melc fără cochilie. P-ormă, mi-e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uita rapid, rapid [și spunea]: ce-i cu pata asta aici? Poc! De ce lipsește foaia asta? Poc! Tu știi ce bătaie luam!? Ai pus [caietul] pe oala cu slănină? Nu puteai să te speli pe mâini mai întâi? Era un șmotru!" (O.I.). Ritualul se încetățenise ca atare, deși era aplicat cu mai puțină asiduitate în mediul urban. În școala profesională următoarea etapă în traseul clasic al unui elev venit "de la țară" erau pedagogi special însărcinați cu păstrarea ordinii și a curățeniei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să lipsească, nimeni nu avea voie să greșească. Militarii de rând plăteau cea mai mică greșeală cu cea mai simplă pedeapsă: planton schimbul doi, schimb de onoare, pentru că aveau posibilitatea să doarmă în rate, iar în timpul plantonului erau trimiși la șmotru la Statul Major, la bucătărie la curățat ceapă sau, în cel mai fericit caz, la curățat cartofi pentru a doua zi. Toți militarii, chiar și cei analfabeți, ofițerii și subofițerii trebuiau să aibă conspectate la zi temele de la învățământul politic
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la care eram supuși, fiind practic la cheremul gradaților, care-și răzbunau propriile chinuri îndurate în școala regimentară pe spinarea bieților recruți - măsurarea dormitorului cu bățul de chibrit, spălarea veceurilor de zeci de ori, chiar dacă erau curate ca în farmacie, șmotru pe săli și în dormitoare până-și vedeau gradații musteața în luciul parchetului sau cimentului, instrucție până la epuizare cu tot armamentul și echipamentul de război, cu masca pe figură pe minus 30 de grade, salturi - “momente vesele”, cum le numeau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scarpin ca lumea la găoază. Pantalonii sunt uzi de transpirație și sunt nevoit să iau niște hârtie igienică și s-o pun Între pielea mea și materialul ud ca să Încerc să-i usuc n morții măsii. Dup-aia Înapoi la șmotru. Îmi studiez hârtiile de pe birou, apoi mă uit În jur la colegii mei care habar n-au de nimic. Niciodată, absolut niciodată n-am văzut o asemenea adunătură pestriță de bulangii inutili adunați sub un singur acoperiș. Mda, asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Drepți! Fleanca! La gaz cu tine!“. Amintiri dintr-o experiență despre care noi nu voiam să credem c-a fost adevărată. Vocabularul nostru se compunea din fragmente din germana infanteriștilor, pe care o imitam: „Câini strâmbi ce sunteți! Pișăcioșilor! Ce șmotru aș face io cu voi!“. La început, americanii râdeau de luptele noastre verbale. Cei cărora le spălam vasele erau GIs albi. Ceilalți GIs, cei din compania de alături, erau înjurați de ei ca niggers. Tinerii evrei și cu noi auzeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Euharistic ie pentru mandea dă sfântă și neuitată pomenire. Cum spuneați matale data cealantă și, pe zău meu, vorba nu v-a plutit oblic pă apa sâmbetei, tre să se facă soare În incognită. Iete-te, fachirii și yoghinii, cu șmotru lor de băgat și aruncat aer din bojogi și câte toate iordanele, știe o grindină dă lucruri. Io, ca și catolic, m-am lăsat dă centru spiritist Onoarea și Patria, da am băgat la creieri că druzii sunt tagmă dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tragedia care o să-i pună capăt la zile și să facă scrum o tradițională reședință din zona dă Vest, da dăduse dovadă de obișnuitu-i sprit. Cauza dă motiv a văpăii cicloape urma să fie lămurită. Io nu mă spariu dă șmotru, da d-atunci nu m-am mai dus nici la zear, nici la Lucrări, și sunt cu coraju la pământ. După două zile, m-a vizitat un domn potop dă amabilos și m-a Întrebat de cum am luat parte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
făcuse visător; m-am prins c-o lăsase mai moale, pencă Îi iera teamă, nu?, că, de-i dădea ăle cuvenite, mai mulți avea să ne facem stol fără somație chiar În noaptea aia, profitând dă somnu greu dă după șmotru. Limardo a rămas cu buza umflată, iar bețivanu cu victoria morală care ne-a bucurat pă toți, de nu ne mai Încăpem În pele. Ipso facto, am mirosit pungășia: bancu nu iera dă târlan, că donșoara sora lu Fainberg s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
totu pă nou pretenar, că am defilat pă peron c-un creon care avusesem grijă să-l ciupesc dân sucursala serioasă beton, ba bine că nu, a Dughenii dă terfeloage Europa. O lună juma, socotind cu ochi fantastic, a durat șmotru ăla pă șpalte, care ie, cum se zice pă vulgărește, școala cea mai cea, ca să te freci cu rudimentile pă bune dân pontuația și otografia dă castel. De la A. Alcorta am glisat la Pedagogia socială dă Raquel Camaña, da m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să lăsa cu nuntă, o să-i deie cerimonia pă mână, fără să-i pretandă reduceri dân buget. O sârmă rapidă lu rusnacu a complectat truda dă dimineață. Lu Fonseca și lu mandea ne-a dat otomobilu oficeal, să urmărim atenti șmotru la ăi doi fanfaroni. Ne-am Întâlnitără În ușă. Fingermann, ăl mai Îngrijat dă olocaust, a pus personal deștu pă sunerie. Dă cum a crăpat donșoara, Monsenioru a pus picioru În fisură ș-a binecuvântat ogeacu. Am dat buzna năuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fină. Certificat de fidelitate Soțul, fără doar și poate, E curat, dovada-i clară, Scrisă cu dexteritate, De...amanta secretară! Negociere la pețit Spune tatăl: „Ți-aș da fata, Dar nu ai făcut armata.” Mama replică: ”Mai bine, Doar un șmotru... de la mine!” Regret În van, când număr primăveri, Regret ocazii ce-s pierdute, Căci frumusețile de ieri Sunt astăzi doar femei... trecute. Arhivarul Gândea bătrânul arhivar Privind o carte pe tejghea: Un exemplar la fel de rar, Ca o erecție de-a
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
țamblagiu Smardoi = deținut descurcăreț care are poziție avantajoasă în închisoare Specială = băutură (interzisă în pușcărie). Similar: Adio Mamă, aghiazmă, abureală, glicerină, ulei, drojdie, sodă, pimos, basamac, genocid, matrafox, moacă, penală, perfuzie Strîmb = neadevărat; mărturie falsă Șestache = a pîndi Șlongher = batistă Șmotru = corvoadă, muncă umilitoare, grea Șoaptă = denunț; semnifică turnătoria la cadre a unui eveniment din celulă. Similar: melodie ("băiatul compune melodii mari = denunță pe toată lumea"); cîntare, scuipat, vîndut Șpil = șmecherie, pont, aranjament. De origine germană: spiel = joc. Similar: clenci, tîlc Ștangă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
liberat. Dar pentru că mă apăra trebuia să-i spăl ciorapii, să-i dau din mîncarea mea și din pachetele primite de acasă". B.E., de 19 ani, arestat pentru furt: "La carantină are loc botezul. Acolo primești de toate: bătăi, palme, șmotru, bastîr, capace, mistrii, spagheman, spurcarea în gură sau în fund. Cine se opune lor capătă respect. Dar pentru asta îți trebuie forță. Cine pică de fraier așa rămîne tot timpul în pîrnaie". Înțelegînd încă de la început că ajutorul cadrelor nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nou luat la întrebări pentru că uitase să precizeze un nume în autodenunț; și-a recunoscut vina, dar nu a scăpat de bătăi, fiind trecut din nou prin tot procesul, timp de câteva zile și nopți fiind torturat doar el: bătăi, șmotru, fandări, sărituri ca broasca, statul într-un picior, mâncatul din troacă pe burtă cu mâinile la spate etc. Pe 8 iunie 1950 a fost transferat din Pitești la Gherla, unde știa că va trebui să acționeze de partea agresorilor. A
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Cum crezi că Ateneul ar putea interveni pentru a atrage atenția asupra atmosferei nesănătoase de la Convorbiri? Firește, geniul de Bălăiță se va opune, fiind și colaborator. Criticile mele se vor desfășura și de aproape, și de mai departe. De exemplu, șmotrul dat lui Al. George , singurul care a fost elogiat la cacofonica rubrică convorbistă „critica criticii”. Și în România literară urmează să apară ceva (articolul din ianuarie este primul dintr-o serie). Cred că lucrul cel mai bun pe care-l
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu 3 te-ai pricopsit". Se zice că armata te educă și dacă mai faci și ceva arest e super. Așa e! Arestul a fost "pe bune", cu dormitul pe o platforma de scânduri, fără saltea, sculatul la 5 dimineața, șmotru la curățat w.c.-urile, măturat prin curtea cazărmii etc. Cum am luat viața întotdeauna cu umor și optimism, cele trei zile, petrecute în compania unui "distins" coleg, au trecut repede, lăsând în urmă încrustat cu un cui pe teracota sobei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai primejdioase. COTIDIANUL trage un perdaf purtătorului de cuvînt al armatei, Alexandru Stoenescu, deoarece la o zi după întoarcerea minerilor acasă, acesta a declarat că armata a format baraje în calea unei acțiuni sărite din toate balamalele legii. Autorul acestui șmotru jurnalistic e chiar Ion Cristoiu, directorul ziarului, nu vreun gazetar în goana după succes cu orice preț pripășit în ograda lui Ion Rațiu. Scrie Ion Cristoiu, în editorialul sau din nr. 217 al ziarului, numărătoare începută de cînd el a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]