80 matches
-
cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în Iași, pre Ulița Mare, lângă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu, a lui Cărăiman, locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle și temnița. --Ai uitat că alături de zidul Trei Sfetitelor se afla temnița domnească despre care vorbește “Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare?” --Nici pomeneală, sfințite. --Dacă-i așa, hai să intrăm în Catedrala Mitropolitană și să citim ce scrie pe marmura așezată de-a stânga ușii din pridvor. Citește tu, că ai privirea mai ageră. --“Noi, Carol I
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească aflăm din zapisul Saftei „giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până în giumătate de temniță, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vede, nu știu ce va fi Înțeles din ce-a văzut, că mă ia pe dată-n brațe, la țâțoancele-i adiind a pătrunjel, mă duce pe-un capăt de bancă și-mi pune-n poală o strachină cu două rânze și-un șoldan. Și un morcov fiert. Părăsesc banca, prea În calea femeilor, mă trag mai sub gard, ca să pot azvârli morcovul. Nu-mi place, fiert. Gazda vine spre mine, cu o aripă; o mută, suflând, dintr-o mână În alta, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai mulțămi nicăieri. Într-o dimineață, mi-am luat pușca și m-am dus de m-am pus la pândă în marginea unei lunci, cu gând să împușc un iepure. N-au trecut mult și am și văzut iepuri și șoldani ieșind pe {EminescuOpIX 512} toloacă, jucîndu-se, alergând, sărind, dar se învîrteau și apoi fugeau așa de iute încît n-apucam să chitesc. Deodată zăresc pe unul mai bătrân, cu părul sur, că iese cu pași rari din pădure și mi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
văd", zise el. -,. Cum? N-ai tot acel cimbru și trifoi? " - "Așa este, dar nu-s tot acele dobitoace. Când ai ști cu cine sânt silit să-mi petrec zilele! Vai mie! Nu mai sânt acum vitele din vremea mea. Șoldanii de azi ii vezi gingași și dezmierdați, căutând numai flori. Vor să se hrănească cu viorele și cu lăcrămioare în loc de frunză de curechi și de cartofe cu care noi ne mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sânt acum vitele din vremea mea. Șoldanii de azi ii vezi gingași și dezmierdați, căutând numai flori. Vor să se hrănească cu viorele și cu lăcrămioare în loc de frunză de curechi și de cartofe cu care noi ne mulțămeam. Acum vezi șoldani republicani, căței politici, măgari procopsiți care vorbesc numai franțuzește sau o românească din care eu nu-nțeleg o buche. Dacă ies din covrul meu și mă duc la vrun vecin să-mi petrec vremea, îl găsesc puind lumea la cale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum aplatizate ca urmare a lucrărilor agricole, cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe locul unde își au casele locuitorii Ion Busuioc și Nicolae Oancă, iar a lui Șoldan, pe Casadie, ambele acum aplatizate ca urmare a lucrărilor agricole, cât și a acțiunii factorilor naturali (ploile și vântul, îndeosebi). În planul/hartă întocmit de C. F. Robescu în 1893, mai întâlnim pe traseul acestui hotar denumirile: Valea Arcașului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alături de un castron încărcat ca o baniță cu brânzoaice scoase direct din cuptor ce răspândeau un miros atât de plăcut, încât salivau până și orătăniile din curte. Iepurii, erau vânați direct de pe combină în timpul recoltatului, tot de ei. Prea tineri, șoldanii bezmetici alergau speriați și, de spaimă, se încurcau ca proștii în fața matahalei ce le distrugea patrimoniu. Era suficient un retevei mai gros, o cheie franceză sau un simplu ciocan aruncat cu precizie și felul doi era asigurat. Se întâmpla ca
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
reprezentativ general 613. Reprezentarea curtenilor și slujitorilor se baza pe recunoașterea aportului militar direct. O relație documentară din 14 octombrie 1625 (Hîrlău)614, menționează un înscris drept mărturie la o judecată "de la Cristiian logofăt, Savin fost sulger, Pătrașcu Ciplan, Dumitrașcu Șoldan, Lupu, Ionașcu Preporjescu și de la alți mulți boieri și oșteni în fața lor", ceea ce sugerează că a fost obținut într-o adunare (sobor) anterioară, în care a fost reprezentat elementul ostășesc. În consecință, în secolul al XVII-lea "țara" indică deja
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
știu dacă îți spun o noutate, dar Gheorghe Duca voievod a fost un mare proprietar de vii. Prima dată când se pomenește despre el ca stăpân de vii este la <1659 (7168) decembrie 8 - 1661 (7169) mai 25> când „Vasile Șoldan, ce-au fostu jitnicearu, dă mărturie, pentru o vînzare de vie, care iaste la Vacota,... dumisale Ducăi vistiernicul”. Apoi la 14 aprilie 1663 (7171) „Ștefania, femeia lui Ifrim fost vătaf de aprozi” spune că „Am vîndut... trei fălci de vie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de pește acelor nepoți ai mitropolitului și le-am redat înapoi Mitropoliei”. Acum povestea îi limpede, dar nu te iert, ci ți-l aduc din nou pe Gheorghe Duca, în chip de vistiernic, cumpărând o vie la Vacota de la Vasile Șoldan, fost jitnicer. Asta se întâmpla în intervalul <1659 (7168) decembrie 8 - 1661 (7169) mai 25>. Nu-i ultima dată când ai să auzi de Gheorghe Duca. Mai ai vreme, vere. Acum, însă, am să-ți amintesc de un personaj contemporan
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
născută la 12 aprilie 1970 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Mihailovici Gheorghe și Irina, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Kronetorpsg. 74 B. 364. Ostovar Cristina, născută la 11 iunie 1967 în Iași, județul Iași, România, fiica lui Șoldan Costache și Sfrijan Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 93170 Skelleftea, Morellstigen 14. 365. Roman Onița, născută la 15 ianuarie 1959 în localitatea Negrilești, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Zadnic Constantin și Anica, cu domiciliul actual în Austria, 2344 Maria
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
a ajuns rector. S.B.: Iată care erau responsabilii diverselor acțiuni la IMF în 198327: Alexa Lucia, Hăulică Ioan, Vancea Petre, Frasin Gheorghe, Năstase Victor, Burlui Vasile, Postolache Paraschiva, Macarie Victor, Timoșca Sofia, Ionescu Adrian, Marinescu C., Gafițeanu Elena, Baran Traian, Șoldan Constantin, Cozma Nicolae, Duda Réné, Gavriliță Lorica, Dumitrache M. Secretar al Comitetului de partid pe IMF era Cozma Nicolae. D.T.: De Alexa Lucia îmi amintesc că voia să-și promoveze fiul. Frasin Gheorghe era un tânăr în ascensiune. L-am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
A fost decan la Stomatologie. S.B.: Gafițeanu Eliza era soția rectorului de la IPI? D.T.: Da, a fost profesoară de referință în farmacologie, apreciată de studenți. Despre Baran Traian am mai vorbit și voi reveni, a fost prorector cu studenți străini. Șoldan Constantin era director economic, iar Duda Réné era un cunoscut medic, tatăl principelui Radu Duda. S.B.: Cum ați colaborat cu el? D.T.: Profesional, normal. Era cu propaganda, bun profesor, echilibrat. S.B.: În 1985, de planul de activități la IMF răspundeau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cum ați colaborat cu el? D.T.: Profesional, normal. Era cu propaganda, bun profesor, echilibrat. S.B.: În 1985, de planul de activități la IMF răspundeau următorii 28: Gafițeanu Eliza, Hăulică Ioan, Postolache Paraschiva, Dimofte Iuliana, Cozma N., Scripcaru G., Dumitrache M., Șoldan C., Duda Réné. D.T.: Dimofte Iuliana răspundea de problemele sociale la căminele de la "1 Mai" și "30 Decembrie". A fost prodecan la microbiologie și endocrinologie. Profesor bun, practician, după Revoluție a devenit decan la Universitatea "Ovidius" din Constanța. S.B.: Iată
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Vosniuc Rodica era de la Catedra de Filosofie și Socialism, Stratone Neculai era de la Filosofie, secretar cu propaganda, Brănișteanu Dumitru - un mare profesor de anatomie, iar Stan Maria răspundea de ASC. S.B.: La activități sociale: Parfeni Gigi, Iuliana Dimofte, Filimon Ioan, Șoldan Costache, Cozma Nicolae, Dumitrache Mircea. Organizatoric: Tudor Gheorghe, Buiuc Dumitru, Dimofte Iuliana, Duda Réné, Ciornea Teodor, Chiriac Valentin, Dima Florica. Secretarul Comitetului era Ana Stratone. D.T.: Ana Stratone era o profesionistă corectă. S.B.: Vă invit să urcăm pe Copou, la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
politice de conducere), Constantinescu Constantin (inspector școlar pe științe sociale), Iosub Alexandru (șef sector probleme muncă ideologică al UTC Iași), Romila Wilhelm (secretar al Comisiei județene pentru răspândirea cunoștințelor științifice a FUS), Morariu Constantin (șef comisie metodică a cabinetului județean), Șoldan Constantin (activist al Consiliului județean al sindicatelor). Ce era această comisie, ce raporturi existau între ea și CJEPCS? D.T.: Înainte trebuie spus că acel Consiliu al Culturii și Educației Socialiste s-a înființat prin Decretul 301/21 septembrie 1971, organism
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
88, 89, 100, 102, 131, 135, 222, 223, 227, 297, 307, 450 Șerban, Ana, 131, 145 Șerban, Dorin, 120, 127 Șerban, Vasile, 145 Șerbescu, Constantin, 102, 109, 113, 127, 153, 157, 342, 516, 519 Șimonca, Ovidiu, 449 Șoitu, Laurențiu, 290 Șoldan, Constantin, 128, 129, 232 Șorea, Ancuța Daniela, 173, 539, 544 Ștef, Mircea, 88 Ștefănescu, Mirela-Filofteia, 120 Ștefănescu, Petru, 71, 154 Ștefănescu, Ștefan, 41 Ștefănescu, Traian, 301, 486, 515 Ștefura, Gabriel, 122 Știrbăț, Magdalena, 73 Știrbăț, Raluca, 141 Știrbăț, Traian, 40
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
domiciliul actual în Germania, 79348 Freiamt, Nelkenweg 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, Str. Presei nr. 10, bl. 1, județul Covasna. 214. Gheorghe-Soldan Doina, născută la 24 februarie 1952 în localitatea Largu, județul Buzău, România, fiica lui Șoldan Teodor și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 99706 Sondershausen, Freundschaftstr. 32, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, Str. Democrației nr. 87, bl. 5, sc. A, ap. 19, județul Prahova. 215. Suciu Maria, născută la 13 ianuarie 1952 în
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
în Austria, 4053 Haid Bei Ansfelden, A. Stifterstr. 10/16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Petroșani, str. Constructorul bl. A/12, județul Hunedoara. 373. Possler Elenă, născută la 8 iulie 1959 în localitatea Belint, județul Timiș, România, fiica lui Șoldan Constantin și Ciresan Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 88046 Friedrichshafen, Paulinenstr. 71, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, Str. Timișoarei nr. 119, bl. C 3, sc. A, ap. 12, județul Timiș. 374. Polgar Hermann Francisc, născut la 2
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
92, județul Timiș. 196. Ionescu-Nielsen Marina-Anca, născută la 25 mai 1961 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Ionescu Virgil-George și Georgeta, cu domiciliul actual în Danemarca, 6752, Glejbjerg, Bogergade 80, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Șoldanului nr. 2, bl. 113, sc. 1, ap. 2, sectorul 4. 197. Altfater Rolland, născut la 7 octombrie 1971 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Anton și Terez, cu domiciliul actual în Germania, 41812 Erkelenz, Beeckerstr. 37, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Arbore nr. 752, județul Suceava. 342. Dascălu Lidia, născută la 20 august 1967 în București, România, fiica lui Petre Oprea și Eughenia, cu domiciliul actual în Austria, 8045 Graz, Nordberggasse 13/89, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Șoldanului nr. 23, bl. 97, sc. 2, ap. 97, sectorul 4. 343. Stana Mihai, născut la 12 decembrie 1950 în localitatea Sepreus, județul Arad, România, fiul lui Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Freinbergstr. 18, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
în "Observator cultural", nr. 382, iulie 2007, p. 19. Șipa, Alexandru, Finlanda iubește jazzul, în "Observator cultural", nr. 383, august 2007, p. 25. Șipa, Alexandru, Ce avem și ce n-avem, în "Observator cultural", nr. 384, august 2007, p. 25. Șoldan, C., Kalevala, în "Universul", an LX, nr. 61, 4 martie 1943, p. 3. Titel, Sorin, Soarele Nordului, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 130. Tiusanen, Timo, Secțiune prin lumea teatrelor finlandeze, traducere
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]