164 matches
-
pe ulițele acelui oraș, mare odată, mic astăzi, te împiedici numai de cîte-o piatră de mormânt, care servește drept pavaj. Și, ca un semn ce mult le priește românilor constituția și liberalismul modern, acolo unde se sfătuiau odinioară pârgarii și șoltuzul Sucevei dezbat azi în limba nemțească consilieri jidani, iar sucevenii înșiși aleg astăzi în Parlamentul din Viena, cu voturi cumpărate pe bani, pe evreul Offenheim, atât de cunoscut prin onestitatea manipulațiunilor sale financiare. O tempora, o mores! Poemul dramatic al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe ulițele acelui oraș, mare odată, mic astăzi, te împiedici numai de cîte-o piatră de mormânt, care servește drept pavaj. Și, ca un semn ce mult le priește românilor constituția și liberalismul modern, acolo unde se sfătuiau odinioară pârgarii și șoltuzul Sucevei dezbat azi în limba nemțească consilieri jidani, iar sucevenii înșiși aleg astăzi în Parlamentul din Viena, cu voturi cumpărate pe bani, pe evreul Offenheim, atât de cunoscut prin onestitatea manipulațiunilor sale financiare. O tempora, o mores! Poemul dramatic al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
egalitatea și omnipotența statului. Statul e atât de omnipotent în România încît totul atârnă de centru, până și numirea unui primar de comună rurală. Spună-ni-se daca în timpul vechi se mai întîmpla ca un consiliu comunal, vornicul și paznicii, șoltuzul și pârgarii să fie în bătaia decretelor ministeriale de dizolvare și de numire? Când însă statul a devenit omnipotent {EminescuOpXI 269} e firesc și cată să cerem realitatea principiului monarhiei constituționale. Căci dîndu-se omnipotența aceasta ca jucărie în mâna unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inși din Bosancea și Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău vând domnului din “ocina lor dreaptă două fălci și două fertale de vie”, pe dealul Hârlăului. La 7 mai 1475, șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții din Bârlad împreună cu “toți oamenii săraci din satele ce ascultau de acel târg și sunt așezate în hotarul lui” au cerut domnului să le cerceteze hotarul vechi, “pe unde din veac ascultă de acel târg al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pruni(iar la marginea de vest se întinde pădurea Zagavia), așezarea fiind atestata documentar în anul 1632, locuitorii provenind din coloniști ai mănăstirii. Schitul vechi, amintit la 28 martie 1624, cănd „Gavril Boghiu, ginerele lui Costin Boghiu, ce au fost șoltuz în tîrgul Hîrlău, având o poiana în țărmurile Bahluiului, în Pîrcovaci, a dat o danie știutei mănăstiri unde este zidita și făcută de Zagavei”, se află pe locul actualului cimitir și era din lemn. Data exactă a acestui schit nu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Convorbiri literare”, „Provincia literară” (Sibiu), „Foaia interesantă”, „Izbânda”, „Luceafărul literar și critic”, „Munca literară”, „Cuget clar”, „Îndreptar”, „Frământări”, „Banatul literar”, „Propășirea”, „Preocupări literare”, „Basarabia”, „Provincia” ș.a. Între 1933 și 1935 a scos, la București, „Reacțiunea literară”. A semnat și Petru Șoltuz sau Savel Bornar. Părăsind Bucureștiul pentru a se retrage în satul natal, din 1963 până în 1967 a fost profesor de limba română în Nicorești. De la romanul Pe frontul Mărășești învie morții... (1934; reeditat în mai multe rânduri) - frescă încrâncenată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
Gh. Savin, Em. Elefterescu, Ioan Răuțescu, S. T. Kirileanu, D. Furtună, N. Mateescu, Dobre Ștefănescu, Iosif N. Dumitrescu ș.a. Mai bine reprezentată este secțiunea consacrată textelor de literatură populară. Principalii culegători sunt N. Mateescu, Petru Gh. Savin, N. I. Dumitrașcu, Const. Șoltuz, D. Urzică, D. Furtună, Ioan Răuțescu, Aurelian Borșianu, Aristide N. Geamănu, Eugen Nicolau. Revista conține și articole, însemnări sau mărturii despre folcloriștii și scriitorii Tudor Pamfile, Ion Creangă, Alecu Russo, Petre Ispirescu, Artur Gorovei, Mihai Lupescu, Ștefan Stan Tuțescu, Jan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
muncă, următoarele dabile sau dăjdii pe care Melchisedec le enumeră și mai explicit, punând alături și pe strângătorii lor. Chiar dacă ne repetăm, arătăm că târgurile cum au fost și Vasluiul, Bârladul și Hușii, în fruntea consiliului local aveau un președinte, șoltuzul, și consilierii - pârgarii, iar în afara acestora mai exista amploaiatul domnesc - uriadnicul, un dispunătoriu local și orânduitor al vieții locale, pe care Melchisedec îl identifica cu ceea ce se știe că era dregătorul domnesc, mai târziu ispravnicul, mai întâi un fel de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și Podeni, cu dispoziții să „le lase în pace satele Sfintei Episcopii" de orice angrărări. Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei de acolo și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ruset din 1676 în care se pomenește de „Diregătorul și vatmanul său din siliștea Cretești". Din cartea lui Miron Barnovschi dată în 1629 rezultă că vatmanul ducea banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rezultă că vatmanul ducea banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul Hușilor să „strângă banii satelor Sfintei Episcopii și să-i aduceți voi cu dajdea târgului", iar oamenii să fie lăsați în pace. Cisluirea, spune Ghibănescu era numărătoarea satului pentru a se ști repartizarea birului, iar când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau puține cazurile. În distribuirea părții din cislă, accentuează profesorul, se ținea seama de starea omului din casă și din afară și că această rânduială legală era călcată de cei de jos ori cei interesați să asuprească pe cei nevoiași. Șoltuzul rămânea răspunzător la domnie pentru neexactitățile care se întâmplau în executarea ordinelor. Într-o carte a lui Vasile Vodă din 1645 se atrăgea atenția pentru neamestecarea poslușnicilor Episcopiei cu târgoveții: „De va mai veni jalbă la Domnia mea că-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
jalbă la Domnia mea că-i învăluiți, cu tine șoltuze îmi voi întreba Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
decât pricina și să-i raporteze: „Iată numai ce-ți scriu și tare-ți poruncim cum în mână veniți-va această carte a Domniei Mele, să nu într-alt fel să faci, numai ce de sârg să vă strângeți cu șoltuzii și pârgarii și să chemați pe toți cei străini... Așa poruncimu-ți pârcălabe și cată a da ascultare deplină la porunca noastră și înturnându-ne din mila lui Dumnezeu cu sănătate la scaunul nostru, să ne faceți de scire de toate acestea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nr. 21 din 6 martie 1904 într-unul din serialele din rubrica „Din traista cu vorbe", purtând titlul „Scris în frunte": „Era în ziua de Pintilie Călătorul. Un lipcan domnesc sosise în Bacău, aducând cu dânsul o carte domnească către șoltuzul târgului și pârgarii lui. Sântem în anul 1662 vara. Domn la Iași era Vodă Dabija, singurul din domnii care l-a chemat Istrati, cu mustățile croite pe oală, obiceiul având a bea vin din oală nouă. O ferbere neobișnuită se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
croite pe oală, obiceiul având a bea vin din oală nouă. O ferbere neobișnuită se făcu în tot târgul, la vederea lipcanului domnesc, care în goana calului străbătu singura uliță a vămei pentru a se opri de năprasnă la casa Șoltuzului. Teamă era tuturor că i s-ar aduce vreo poruncă aspră, care să cadă ca o belea pe capul nevinovatului. Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vreo poruncă aspră, care să cadă ca o belea pe capul nevinovatului. Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cartea Domniei mele cu vina lui. Toe pișem i nac ne budet (aceasta scriem și altfel să nu fie)". .Pe dată se orândui un slujitor al târgului să se ducă până la Ponici acasă și să-1 aducă pe sus la casa Șoltuzului: Cât ai bate din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
budet (aceasta scriem și altfel să nu fie)". .Pe dată se orândui un slujitor al târgului să se ducă până la Ponici acasă și să-1 aducă pe sus la casa Șoltuzului: Cât ai bate din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
uliță de astăzi - iar în urmă și pe delături lume peste lume de numai era loc să fie aruncat un ac. De când era Bacăul nu se mai întâmplase poznă ca aceasta. La fiecare răspântie alaiul se opria. Crainicul și telalul șoltuzului dădea cetire în gura mare la cele cuprinse în cartea gospod. Unul de la altul își spuneau să lămurească felul vinei, îndesindu-se care mai de care să vadă chiar cu ochii aceia ce era scris în frunte. Și așa cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar cu ochii aceia ce era scris în frunte. Și așa cu înghesuială și ghermezeală alaiul a străbătut toată ulița vămii, oprindu-se și dânduse cetire cărții gospod la toate răspântiile. După două ceasuri alaiul se întoarse înapoi la casa șoltuzului, încheind tertip, adică un fel de proces-verbal de astăzi, care să-l dee lipcanului ca dovadă că poronca domnească fost-a îndeplinită. A doua zi lipcanul plecă, ducând ștafeta la Iași de slujbașul Ponici, care și-a primit plata fărădelegilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că a miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii". În continuare, li se ordonă - uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor - a nu-i „învălui pentru camenă". La 20 septembrie 1633 Alexandru Ileașiu înștiințează și el pe căminari că a scutit de camănă o cârciumă mare, un cojocar, un meserciu (măcelar) și un goștinar, care sunt ai episcopiei. La
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]