164 matches
-
cu porunca lui Eremia Moghila voievod de la 5 februarie 1603 (7111). --Întâi să aud ce a poruncit vodă și pe urmă om mai vedea... “Scriem domnia mea tuturor slugilor noastre care vor merge să strângă birul din târgul Iași și șoltuzului și pârgarilor... voi să lăsați în pace de toate angheriile o casă ce au rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava ce este aproape de Chervăsărie”. --Știi foarte bine că o casă simplă nu putea fi luată sub pulpana
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ogradă și cu grădină, ce sîntu în Tîrgul lui Barnovschi, pre Ulița Rusească, nepotu mieu, lui Apostol ce-au fostu sulger”. Până aici e bine, dar nu ai spus că pe lângă alți martori s-a aflat de față și „Gavril șoltuzul cu 12 pîrgari”. Și apoi că: „Pre mai mare credință pusu-me-am și pecetea mea ș-a marturilor și ca să aibă a le scrie la catastiful târgului”. Văd eu bine, părinte, că îmi cauți pricină, da’n-am să mă las
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au petrecut lucrurile cu focul care a ars zapisul, fapt luat în seamă și de „egumenul ot Aron vodă”. Atunci jidovii știindu-se cu dreptate „s-au sculat de s-au cercat și la catastiful tîrgului ce este pre mîna șoltuzului’ și s-au aflat scriși cu adevărat...din veleat 7178 (1670) iunie 15, în dzilele Io Duca voievod”. Despre hudiță scrie în catastif: „Venit-au Marco,...și au vîndut o casă gata cu loc cu tot, cîtu-i ține ograda și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
toată inima mea, ș-am datu și eu acele vii,... cu cramele și cu vase și cu grădini, cu totu, ca să hie și mie de pomană la sfânta mănăstire”. Faptul este adeverit la 18 martie 1615 (7123) de Petre Șmilean șoltuzul și cei 12 pârgari ai târgului, împreună cu cine alții dacă nu cu „oameni buni”? Află, dragule, că și cealaltă jumătate de vie, după cum spune Nastasia Varticoaia la 9 mai 1615 (7123), a ajuns tot la mănăstirea Sfântul Sava. Uite ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Dabija voievod a dăruit mănăstirii Aron Vodă „o bucată de loc în semne, de-au făcut hotar prin prejurul sfintei mănăstiri, din hotarul domnescu a târgului Iașii”. Și la aceasta, adică „La însemnarea hotarului acei bucăți de pământ au fost șoltuzul târgului și cu doisprezece pârgari și preuții din târg și neguțitorii și starosti, carii toți sânt scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie tari... să apere casele și viile și toate averile, ce vor fi rămas din datoriile ce sânt a se plăti”. ― Dacă nu știai, vei afla acum de la “Io Semeon Moghila voievod”, care în 1606 octombrie 30 poruncește slugilor domnești, șoltuzului și pârgarilor din Iași să nu ia nici un fel de dări de la chervăsăria mănăstirii Sfântul Sava. ― Cu alte cuvinte, această mănăstire avea și o chervăsărie (vamă)! Asta zic și eu procopsală, părinte. ― Din actul de întărire al lui “Io Simeon
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fugit spre casă. Am constatat că, în tot acest scurt timp parcurs în dimensiunea mea, am reușit să trăiesc cea mai aventuroasă peripeție a vieții mele! Berci Sara, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Cristina Șoltuz Ținutul meu fermecat Un clar răsărit își legănă lumina pe azurul înalt al cerului, soarele de aur își răsfira degetele crude și-mi mângâia atât de fin obrazul. Trezită de farmecul dimineții de mai, îmi deschid brațele, îmi deschid ochii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de vânt l-a făcut să dispară. M-am trezit și, uitându-mă pe fereastră, m-am bucurat să văd că începuse din nou să ningă. Dragoman Diana-Alexandra, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Cristina Șoltuz Sacrul și profanul în viziunea lui Mircea Eliade și a cititorului de rând Din punct de vedere gramatical, cuvintele ,,sacru” și ,,profan” reprezintă două dintre numeroasele perle ale vocabularului ce îl ajută pe om să afirme anumite concepte și nelămuriri
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în fiecare vară vor crea o poartă spre lumea mea, iar eu sunt invitata lor și, poate, de ce nu, și ei vor veni odată în dimensiunea mea. Mihai Miriam, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Șoltuz Cristina Sherlock Holmes în Hawai Sherlock Holmes, marele detectiv și erou de care s-a auzit și în zilele noastre, a avut nevoie și el de niște clipe de relaxare. Vă voi povesti una dintre aceste clipe, adică mai precis
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai importantă persoană din viața ei. Așa era mama mea! Vă sfătuiesc, dragi copii, să nu vă supărați mamele, este foarte trist să trăiți doar din amintiri. Pana Jessica, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Șoltuz Cristina Albă-ca-Zăpada și Neagră-ca-Noaptea Au fost odată două surori. Ele se numeau Albă-ca Zăpada și Neagră-ca-Noaptea. Albă-ca-Zăpada era frumoasa și seducătoare, iar Neagră-ca-Noaptea era așa de urâtă, încât și cea mai urâtă creatură s-ar fi speriat de ea dacă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, cânele de la stână, pe care îmbla și călare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea pentru moș Miron prisacarul, care-i spunea povești și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ghibănescu, în revista „Ioan Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p. 213, dar cu anul greșit, 7190 (1682) în loc de anul corect, ceea ce rezultă din chiar cuprinsul documentului publicat și care este, de fapt, o mărturie a târgoveților de Tecuci, în frunte cu șoltuzul și cei 12 pârgari, scriind cum au venit „înaintea noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Tecuci și la deșugubinarii și la toți dăbilarii” și le poruncește: „să aveți a lăsa foarte în pace satul Mirăieștii [...] întru nimică să nu-i învăluiți” (subl. n.). O lună mai târziu același domn semnalează cui se cuvine că șoltuzul și pârgarii din Piatra nu respectă cărțile domnești ce le au „niște poslușnici ai mănăstirii de preste apa Bistriței”, pentru anumite scutiri, „iar voi învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dobraniș, Petrache Duhan, Octavian Genez, Ioan Grosu, Neculai Grigoreanu, Gheorghe Huștiu, Dumitru Huiban, Alecu Florea, Costache Lehănceanu, Ioan Leonte, Costică Obreja, Tudor Oanea, Dumitru Obreja, Dumitru Pâțu, Alecu Pușcuță, Gheorghe Puțanu, Costache Parnica, Alexandru Rebegea, Dumitru Samson, Ion Savin, Ioan Șoltuz, Vasile Tabarcea, Gheorghe Tătărășanu, Neculai Tătărășanu, Alecu Tofan, Tănase Tabarcea, Radu Țarălungă, Toma Vraciu, Vasile Zaharia, Nicolae Mazilu, Ion Costan, Sandu Cojoc, Toma Condurache, Carolică Botez, Lazăr Maftei ș.a. În amintirea lor s-au ridicat, în 1933, monumente în satele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost p ublicat tot în 1976 în Editura Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată la Bârlad, în prezența lui Ștefan cel Mare, a fiilor săi Alexandru și Bogdan, a boierilor din sfatul Moldovei, a șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci aparținând de târgul Bârladului și de „ toate satele ce ascultă de acel târg și sunt așezați pe hotarul lui.” Data documentului se presupune a fi din anul 1495, judecând după componența sfatului țării și înainte de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se afla la Biblioteca Academiei Române, după care n‐a mai putut fi găsit. El a fost publicat pentru prima oară de Nicolae Iorga în 1906, iar ultima dată în 1980 la Editura Academiei. Documentul arată cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mare la încep utul lunii ianuarie a anului 1495 prezenta, așadar o impor tanță deosebită pentru orașul Bârlad, atât prin prezența marelui voievod în oraș, cât și prin bogatul său cuprins de inform ații ca : întinderea teritorială, administrarea sa prin șoltuzi și p ârgari, componența socială a locuitorilor (târgoveți și oameni săraci) și dreptul de acciză, cu privilegiul de scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de caș dulce, copiii se duceau la stîna lui Eminovici, pe coasta Dealului Crucii, către șoseaua Mihăileană. Le plăcea să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai se suia călare pe un cîine, Șoltuz, care se arăta vesel că duce așa călăreț... Cîteodată se odihneau. Ilie povestea din Robinson Crusoe sau din Halima sau citea poezii populare, din colecția lui Alecsandri, pe care Mihai le memora foarte ușor. Ilie n-a fost reținut acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-Au fost organizate județe (Țara Românească) și ținuturi (Moldova), conduse de dregători locali, cu funcții administrative, fiscale și judecătorești ce purtau numele de județi, pârcălabi și vornici; -orașele erau conduse de un sfat orășenesc, alcătuit din 12 pârgari și un șoltuz, respectiv un județ. -În plan juridic, pentru o lungă perioadă de timp, obiceiul nescris al pământului, jus valachicum, a constituit principalul izvor de drept pentru românii organizați în obști libere. În sec. XIV-XV a început uniformizarea legislativă, influențată de: scrierile
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
pe ulițele acelui oraș, mare odată, mic astăzi, te împiedici numai de cîte-o piatră de mormânt, care servește drept pavaj. Și, ca un semn ce mult le priește românilor constituția și liberalismul modern, acolo unde se sfătuiau odinioară pârgarii și șoltuzul Sucevei dezbat azi în limba nemțească consilieri jidani, iar sucevenii înșiși aleg astăzi în Parlamentul din Viena, cu voturi cumpărate pe bani, pe evreul Offenheim, atât de cunoscut prin onestitatea manipulațiunilor sale financiare. O tempora, o mores! Poemul dramatic al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe ulițele acelui oraș, mare odată, mic astăzi, te împiedici numai de cîte-o piatră de mormânt, care servește drept pavaj. Și, ca un semn ce mult le priește românilor constituția și liberalismul modern, acolo unde se sfătuiau odinioară pârgarii și șoltuzul Sucevei dezbat azi în limba nemțească consilieri jidani, iar sucevenii înșiși aleg astăzi în Parlamentul din Viena, cu voturi cumpărate pe bani, pe evreul Offenheim, atât de cunoscut prin onestitatea manipulațiunilor sale financiare. O tempora, o mores! Poemul dramatic al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mergeau la biserica mănăstirii Moldovița, întemeiată de Alexandru cel Bun, de care se și ținea (satul-n.a.). De la an 1584 încoace figurează numele Vama al acestui sat acuma prin urice. Întâiul uric din acest an amintește despre Nicoar[ă] șoltuz din Vamă” <footnote Simion Florea Marian, op.cit. f. 3, după Wickenhauser, Moldovița. footnote>. Mai bine informat decât Em. Grigorovitza, Simion Florea Marian, după ce se referă la numărul de locuitori și la etniile care locuiesc satul, fără să precizeze sursa de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pentru furt, robilor li se aplica pedeapsa capitală. Așa, de exemplu, robul țigan al mănăstirii Putna, Tiron Puțan, fură un cal de 6 ani al mănăstirii Moldovița și fuge în Țara Ungurească, desigur, Transilvania. Prins de călugări, este judecat de șoltuzul din Baia și de cei 12 pârgari și condamnat la moarte. Călugării de la Putna n-au vrut să-l răscumpere și țiganul ar fi fost executat dacă nu s-ar fi găsit vistiernicul Pelin, care-l răscumpără cu un cal
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
făcându-se multe mestecături (mutări de populați, bejenie-n.a.) de oameni, jefuindu-se unii pe alții” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 118 footnote>. Mănăstirea Moldovița încearcă să-și recupereze oamenii fugiți, și la 10 ianuarie 1740 se adresează șoltuzului de Câmpulung „să fie scoși de la panțiri și dați pe mâna călugărilor care să-i aducă la casele lor, ca să-și facă datoria față de mănăstire” <footnote Ibidem. footnote>. Lumea satelor și mai ales a satelor de munte, care avea ca
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]