1,434 matches
-
piramide pe postamente acre și lichide așa ești zi antumă somnoroasă în mușchiul nord întunecat din rasă pe topoganul zdrențuit și mic - zi lăbărțată-n miercuri și nimic (19 iulie 2008) Ritual (altar) m-am tupilat în altar ca o șopârlă cu ochi de șarpe și câine de târlă degerau sfinții unși cu frescele prunce din care-ncercau întunericul nesfințit să-l arunce mic altar de suspine creștine! ai plâns în subțioara mea pe ascuns tu ai pus peceți pe suflete
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
Emil Brumaru Un Zmeu iubea o Zmeură, ci ea Pe-un rug aprins de-amurg se perpelea, Cu fesele roșind mereu mai tare De-atît extaz și-atîta încîntare. Șopîrle moi se cotileau să-și lase Alături coada fină de mătase, Ca o dovadă că au fost și ele Pe-acolo, suferind de pofte grele, Și bulburucii forfoteau pe prundul Izvoarelor înfiorate-n gîndul C-or să le-nțepe solzii
Zmeul și Zmeura by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7124_a_8449]
-
umeziți buzele, și să nu mai înghițiți în sec vreo câteva secunde, ia să vezi ce fericiți veți fi! Și între laudele mele josnice de la începutul raportului, și cele de la sfârșitul raportului, am îndesat în ziua aceea o grămadă de șopârle vii, de critică și de protest și de cereri - le-am citit pe toate, trăgând cu ochiul ba spre faraon, ba spre fiica faraonului, și la sfârșit am îngroșat laudele josnice. Un pic așa, pentru orice eventualitate. S-a terminat
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
fața în palme. se făcea mai frig. își dorea să adoarmă. mușterii întărâtați scrijeleau cu briceagul metri cubi de snoave. Naufragiul 1. încă de dimineață mă așezasem lângă ferestruică. îndepărtasem praful de pe sticlă și în lumina aceea ca de lampă șopârlele se desfătau pe zidul cald. urmăream cum o femeie își aranja gulerul subțire. îi vedeam foarte clar degetele: zece sloiuri începute de scarlatină. și-a tăiat unghiile le-a adunat pe făraș le-a lăsat la intrare. o auzeam cum
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
Marin Preda, să facă atâtea compromisuri cu regimul? Citind această analiză cred că ar trebui să ne întrebăm taman invers: cum a ajuns un om așa influențabil, gata oricând să plătească tribut politicii oficiale și să-și submineze opera prin "șopârle" după rețeta partidului însuși să aibă o imagine de disident? și, mai mult, de ce mai rezistă această literatură, atât de puternic marcată contextual, în canonul de astăzi? Răspunsul dlui Geacăr e, bineînțeles, acela că nu toate cărțile rezistă, ci doar
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
personaje feminine citite de mine, iar această nuvelă e tot ce am citit mai bun scris de Constantin Țoiu. Așadar, proze lizibile, exacte, lucrate fin, fără un rând în plus, proze "necorupte" de context, fără obscurități și sofisticării inutile, fără șopârle și înțelesuri secundare strecurate printre rânduri, proze curate care pot fi citite fără note de subsol și fără asistență din partea istoriei literare. Literatură preocupată doar de ea însăși, care ți se oferă imaculată chiar și după atâta timp.
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
ne chinuim să prindem bulgarii, alb-negru, să vedem tot aia și tot aia, pe un singur post, două ore, să vorbim în șoaptă, să ieșim cu forța pe stadioane, să aplaudăm cu forța, să fim suspicioși mereu, să rîdem la șopîrle, ca o imensă complicitate victorioasă. Să ne amintim că am avut cîțiva dizidenți, dar nu Solidaritatea. Există oameni în fascinanta și eterna Românie din decembrie 2004 care nu trebuie să facă mari exerciții de imaginație. Ei n-au curent, căldură
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
criticii au observat deja acest lucru - e parcă o variantă tânără a lui Pius XII, tocmai acel papă care a reușit să își astupe urechile atunci când a fost confruntat cu dovezi. Doar nu vă așteptați la un Costa-Gavras fără o "șopârlă"... Regizorul se folosește de aceste două personaje pentru a pendula între două lumi: elita celui de-al treilea Reich și cea a clericilor, ambele infuzate cu toate micile detalii ale vieții cotidiene. Efectul e previzibil: nu atât o echivalență a
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
ani. Din cauza peliculei Noapte și ceață din 1955 a avut probleme cu autoritățile. El intercalase imagini filmate în lagărele naziste cu unele ale acelorași locuri post-factum, filmate într-un travling prelungit și meditativ. Dar existau și câteva imagini interpretate ca șopârle la adresa colaboraționismului francez, motiv pentru care filmul - oricum cenzurat - a fost dat afară din competiția de la Cannes. Ceea ce nu l-a făcut pe autor să stea departe de astfel de momente istorice a căror încărcătură politică e detonată cu mult
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
prilej și noțiunea de intelectual în România". Nu mai puțin culpabil i se înfățișează Eugen Jebeleanu, în jocul său reversibil de la normalitate la anormalitate: " S-a plimbat, ușure, cu pași de cocor, cocostîrc și bărzoi prin smîrcuri, a înghițit broaște, șopîrle și șerpișori, fără să-i vie greață, și-a preumblat divina făptură de estet neronian și insensibil, cînd la Tokio, cînd la Paris, cînd la Roma și pe tot mapamondul. De cînd lira sa politică nu se mai poartă, a
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
află că a sfârșit demult în Siberia: deși era comunist, "a fost mutat la miazănoapte" de "tătuca Stalin" din vina de a fi basarabean (p. 64). Se vorbește de spectacole interzise de teatru (p. 35). Se strecoară și alte mici șopârle, agreate la vremea lor. Oamenii au intrat în colhozuri "întunecați" (p. 113). Un bărbat, coleg de generație, îi reproșează celui plecat că nu a fost în țară în anii '60, "când mai urlau lupii" (p. 149). Călătoria "străinului" prin raion
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
aproape maniacală: flautul și bolul cu briantină ale tatălui dispărut, pianul lui Abel, scărița pentru porumbei... Prin dantelăria ușor boțită care "ține", ca un jabou, portretele de familie, își face brusc loc, cu materialitatea ei agresivă, o concrescență ca o șopîrlă vineție, apărută pe gîtul lui Abel. Tumora, crescînd necontrolat, îl va sugruma în cele din urmă, după ce-i luase, simbolic, puterea de-a mai cînta. Amorul magic în care fusese parte, un fel de fief a doi "retrași", în stare
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
Copaci smeriți. Doar făclieri de-o noapte. Întrupare a batrâneții nemeritate, Înțelepciune rememorată pe zidul din mine, avarul! Copilărie, paradis al credinței pierdute, unde mi-ai ascuns tinerețea de ieri? În afara timpului viețuiesc, În afara secundei mă las mistuit de-o șopârlă cu buze de viață arzândă. Cine să recunoască acest genocid inventat de Poet? Cine se mai Înfrigurează la dulcea vipie În așteptare? Nedefinitul aripi plăsmuiește! Șindrilă despuiată și amară de-o cucuvea În somn! Bucurie a copiilor de chihlimbar, viilor
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
degetarul. Pe prunduri fine scîrțîie cleștarul Izvoarelor rotunde și albastre. Vezi, Puck, aci-s știubeiele cu miere Din care puii urșilor, de-o șchioapă, Cînd viespiile-s duse, se îndoapă, Ca să mai crească-n minte și putere. Pe gresiile calde dorm șopîrle Subțiri, strînse-n pieptare de mătasă. Nu le trezi. De ce te sperii? Lasă Vîntul în față fluturi să-ți azvîrle. Vom prinde libelule, buburuze, și greieri în pahare, și lăcuste... Roua s-o bem din florile înguste și să uităm poemele
Dă-mi mâna, Puck... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9629_a_10954]
-
și lumina orbitoare, rece, albă, necruțător de albă, dureroasă și în același timp infinit de blîndă. Este totuși cea care-mi întunecă parcă această primă amintire. Bănuiesc mai mult, pentru că aici totul devine nedeslușit, că am zărit atunci și o șopîrlă. Sau altceva, în orice caz o viețuitoare mică, mișcîndu-se, ieșind chiar din acel zid sau gard. Dar nu sînt sigur. Poate că asta a fost mult mai tîrziu, în altă vîrstă. Ceea ce vreau să precizez este că-n acea senzație
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
de catîr cu draci, măcar că Tocat mărunt de foarfeci, întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți vîră botul în apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și polisemantisme, traducătorul
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți vîră botul în apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și polisemantisme, traducătorul uzează de ele cu prisos. Versul ,în Pariisoți, la
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
vega îmbrăcat cu o haină albă simplă ușoară fără cravată fără să-mi amintesc versuri sau alte lucruri frumoase din naștere simplu pe măsura hainei mele voi coborî din tramvaiul 709 cu o flacără la butonieră cu un pui de șopârlă în palmă să mă poți recunoaște imediat te rog beatrice te rog beatrice te rog la ce oră omenească vei vrea mâine seara în steaua vega S-ar putea spune că lirica acestui autor trăiește în afara cuvintelor ce se înșiruie
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
de toamnă ce spaimă ce rușine ghemuită în mine stă gata să-mi sară la beregată Viața trece ca o ploaie de vară trece dragostea trece durerea - spun Ferecată într-o singurătate mănoasă cu gheare picotesc în mine ca o șopîrlă la soare Mi-e bine. Cresc din mine flori de cîmp crinul roșu al pustiei zboară fluturi și mierle înfloresc stacojiu ca inima mea despicată maci uriași cresc din mine spice de grîu tufe argintii de pelin sînziene Da. Sfîrtecînd
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
din textele celei de-a doua secțiuni (dedicată "bolilor" culturii române contemporane), astfel de "analize" denotă naivitate și confuzie a criteriilor. Contradicțiile, de altfel, sar în ochi. La pagina 202, autorul declară: "Înainte de 1989, și pe mine mă încântau fantastic șopârlele strecurate de scriitorii români în paginile tomurilor lor. Cum puneam mâna pe o astfel de carte, simțeam că între mine, cititorul necunoscut, și scriitorul care mi se adresa exista un pact secret" - pentru ca, două pagini mai încolo, să scrie negru
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
români în paginile tomurilor lor. Cum puneam mâna pe o astfel de carte, simțeam că între mine, cititorul necunoscut, și scriitorul care mi se adresa exista un pact secret" - pentru ca, două pagini mai încolo, să scrie negru pe alb: "micile șopârle care mie nu mi s-au părut niciodată altceva decât un fel de șotii școlărești, făcute cu frică pe la spatele profesorului scorțos". Consistent și inteligent mi s-a părut în schimb eseul Cine se teme de globalizare?, în care, într-
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
numit la biblioteca din Slobozia. Cercetătorii pot beneficia de aici înainte, la noua instituție urziceneană, de întreaga documentație necesară, pusă la dispoziție. Au venit dame, artiste. Vorbeau românește ca la Budapesta. Una purta - ultimul răcnet al modei - un cameleon. O șopârlă oribilă. Nita Jo - o danseuză cam trecută - cânta La Violtera. Toate erau minunate, dar îmi era somn. Teribil! în sfârșit, "Oncle Bob" a cerut nota. Am urcat scările care de la subsol, pe lândă Biserica Rusească, duceau în strada Bursei. Atunci
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
să pregătească explicații pentru previzibilele eșecuri privind ,recunoașterea valorilor noastre". Evident, de vină vor fi mereu străinii, care nu se bulucesc să cumpere cărțile nu știu cărui membru al C.C. sau textele indigeste ale cine știe cărui așa-zis scriitor de curaj, specializat în șopârle ce apăreau cu încuviințarea cenzurii. A le spune de la obraz unor astfel de autori că se amăgesc înseamnă a le face un elogiu. Ideea că reușeau să-și publice textele doar pentru că așa voia cenzura și că, prin urmare, aveau
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
pierd pensiile umflate? Dar dacă securiștii vor fi plasați în categoria celor care-au comis crime împotriva umanității (crime imprescriptibile) și, cu dosarele pe masă, vor fi trimiși pe urmele celor pe care i-au băgat în pușcărie? Nenumăratele dezvăluiri, șopârle și atacuri din publicații despre care se știe că lucrează cu informații furnizate de securiști și cu argumente ce exonerează poliția politică a lui Ceaușescu de orice răspundere arată câtă îngrijorare a stârnit raportul Comisiei. Pe bună dreptate: securiștii și
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
ca accesoriu de frumusețe, blănurile și pieile în domeniul confecțiilor de lux au dus la eliminarea chinchilei din America de Sud, a unor specii de păsări paradis, fiind amenințate cu dispariția unele specii de focă, vidra de mare, specii de crocodil și șopârle. În căutarea legendei Mărturii arheologice și documente originale (1585) atestă, de asemenea, că în pădurile de pe teritoriul de azi al țării noastre se află „un belșug nemaiauzit de tot felul de sălbăticiuni: elani, cerbi, căprioare, mistreți și urși umblau ca
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]