1,058 matches
-
anotimpurilor, într-un aer de simplitate și sacralitate. El, încă înalt, curbat ușor de spate, cu obrazul supt și ochii verzi, parcă decolorați, pășea rar și apăsat.Ea, mărunțică, dar dreaptă, cu aceeași ochi cu muguri verzi, cu batic și șorț peste fusta încrețită și o bluză în dungi, alb cu negru. Optzeci de ani și o gospodărie încă pe picioare, o țineau ei doi, binișor. Ceva animale, plus căteva păsări care au mai scăpat de ultima molimă, deși vaccinate , găini
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
totuna cu a fi spânzurate/ Zile brodate-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un șanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ În lumina rugii teribile: Să fie o dată duminica-n numele/ Acestor palide stele de șorț/ Umărul meu singuuur și singur/Vă leagănă/ Gurile-acestea nu se deschid decât să se umple/ Vocea mea, ce patina ciudată/ Cândva chiar credeam că mă poartă/ Culeg ierburi mirositoare/ Semn că-s pusă pe fapte mari/ În care cu stele
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_frenezie_si_cotidian_m_n_rusu_viata_studenteasca.html [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
roșu. Ochii mari și verzi, împrejmuiți de niște gene lungi și întoarse cu rimel, alături de sprâncenele frumos pensate îi scoteau în evidență roșeața din obraji. Era îmbrăcată într-o rochiță roz și subțire de vară, peste care își pusese un șorț bleu de bucătărie. Miță ajunsese la finalul povestirii, în timp ce soră-sa își ștergea lacrimile de pe lângă ochi, pentru a nu-și strica machiajul. Privind spre masă, căpitanul nici nu realiză faptul că prietenul său terminase de povestit prin ce trecuseră în
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1468614416.html [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
Istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) și-a sintetizat gândirea cu privire la creația românească medievală: „E vorba de un lucru spontan. Aș spune chiar: un produs de artă populară, un capitol de folklore, ca munca țesăturilor, care a dat aceste frumoase cămeși și șorțuri românești, aceste sculpturi în lemn care se zăresc pe ciomegele păstorilor, ca și, de asemenea, o întreagă literatură, aceste legende alcătuind o altă religie, pe lângă religia oficială”. („Les origines et l’originalite du droit populaire roumain”, p. 119). O ființă
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1439156856.html [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
nevoie de pregătire și de un instrumentar adecvat. Chiar azi putem comanda, comod, de acasă, direct de la calculator, la un preț accesibil, un șorțuleț-chimir de revoluționar. Nu glumesc, chiar există acest kit de supraviețuire pentru protestatarul precaut! E ceva asemănător șorțului de piele pe care-l poartă meșterii tâmplari, dar nu cu șurbelnițe și scule, ci dotat cu mască de gaz, lanternă, fașe de pansat, folie de protecție termică, baton cu proteine, termos, pastă și periuță de dinți și multe alte
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
sale. Într-o zi, s-a oprit la poartă o sanie trasă de doi cai. Se apucase să frământe pâine și când a văzut pe geam că vin oamenii, a luat copaia și-a vârât-o sub pat, iar cu șorțul a vânturat orice urmă lăsată de făină. Au intrat: nașii și, în urmă, tata. - Radule, nică, nu mă-ntrebi de ce venii? - Ba te-ntreb, nea Marine, de ce să nu te-ntreb... - Am auzit că ai o vacă de vânzare, și
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488623706.html [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
făcut repede bagajele. Când am plecat le-am spus totuși la revedere și am îmbrățișat-o pe mamaie pe care o iertasem pentru gafa ei. Am observat că avea ochii plini de lacrimi și i-am strecurat în buzunarul de la șorț o ciocolată, apoi am plecat din casă fără nici o părere de rău. În mașina care mă ducea spre noua mea gazdă, am respirat ușurată iar nenea Ilie, ne-a pus să ascultăm muzică de petrecere. Viața era frumoasă și așa
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gazda_mea_coca.html [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
ora prânzului, m-am întors acasă - chipurile venind de la școală, dar am avut grijă să trec mai înainte pe la cotețul cu găini și să pun ouăle-n cuibare. Toate bune și frumoase, a doua zi, Duminică fiind, îmi pune bunica șorțul dinainte ca să-i aduc ouăle din cuibar - voia să le verificie și să le pună pe cele cu bănuț la cloșcă. Cu coșul plin, pentru ca șorțul era prea mic, pentru numărul mare de ouă, m-așez pe vine în fața bunicii
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
-n cuibare. Toate bune și frumoase, a doua zi, Duminică fiind, îmi pune bunica șorțul dinainte ca să-i aduc ouăle din cuibar - voia să le verificie și să le pună pe cele cu bănuț la cloșcă. Cu coșul plin, pentru ca șorțul era prea mic, pentru numărul mare de ouă, m-așez pe vine în fața bunicii. Ouă, care mai de care, de rață, de curcă, de gâscă și găină, etaland diverse culori și mărimi, eu zâmbitoare priveam, cu ochi senini... Bunica se
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
știind că-l voi răsfăța negreșit cu bunătăți. Bunica-mi făcea cu ochiul, îmi dădea un coșuleț și eu alergam să strâng ouăle din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
repeziciune de parcă visa și nu se putea trezi din somn. Se ridică în picioare și privea cu încântare la fata care zburda printre flori, îmbrăcată cu o ie albă brodată cu fir roșu și cu poale albe învelite cu un șorț negru. Pletele îi cădeau pe umeri ca niște podoabe de aur, iar fața îi zâmbea ca unui înger. „Oi fi având vedenii! Nu-i de mirare, după atâtea nopți de călătorie”, își spuse în sinea lui. Fusese trezit din nedumerire
LEGENDA LĂCRIMIOAREI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459684906.html [Corola-blog/BlogPost/381237_a_382566]
-
Halle, datată 24 iunie 1744, așadar cu mult înaintea constituirii lojii masonice de la Sibiu. Medalia, care prezintă pe avers efigia lui Samuel von Brukenthal, Maestru de scaun, așezat și sprijinit de un glob pământesc (purtând însemne masonice: colan cu echer, șorț...), cu legenda „STVDIO, SAPIENTIA, SILENTIO”, are pe revers imaginea orașului Halle și trei mâini unite reprezentând ipostazele înfrățite „apărare, educare, asigurarea hranei”, și legenda „ET NON FVCATA AMICITIA QVID NOBILIVS” și, în exergă, „HALLE MDCCXLIV / D.XXIV.IVN”. Samuel von
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Expozitia_obiecte_masonice_din_colectia_muzeului_brukenthal_.html [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
fi vinovat” (Marcu, 3, 28-29). Lipsa de discernământ spiritual este și cauza căderii lui Adam. Rupând alianța cu Duhul lui Dumnezeu, Adam și femeia lui “au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorțuri din ele“ (Fac. 3-7). Ochii făpturii de carne substituindu-se viziunii spirituale, privirea omului asupra lui însuși devine exterioară și profană, desprinsă de Duhul lui Dumnezeu, astfel încât putem spune că Adam este precursorul omului de șiință materialist care sudiază făptura
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_discernamantul_crest_stelian_gombos_1362574723.html [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
mănâncă, de unde le vine mâncarea, în ce o servesc și cine le-o prepară. M-am mirat că printre atâția bărbați se aflau și câteva femei, îmbrăcate ostășește, ca și bărbații, purtând și epoleți, cu insemne de grad. Artelnicii, cu șorț la brâu, serveau așa, pe întinderea livezii cu pomi, pe unde erau răspândiți pentru odihnă ostașii Mâncarea era pusă în gamele de aluminiu, ușoare, iar lingurile, din același fel de material, erau prevăzute și cu cuțit și furculiță și erau
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
în casă cât mine, omule! Fă ordine, am treabă la firmă! Scuze, femeie! „Ai tratat trei nopți...” - Lasă scuzele! - Da, nevastă, dar uiți că am o firmă... - Un rahat! Scutește-mă! El s-a uitat la ceas, a prins un șorț de curea și a trecut, oftând, în bucătărie... MARȚI L-a găsit răsturnat în fotoliu, cu televizorul deschis. Adormise. În bucătărie era curat. Masa goală. În frigider, mai nimic.. L-a zgâlțâit fără menajamente. - Da’ scoală odată! Nu auzi? - Ce-
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Saptamana_orbului_.html [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
Ceva te doare? Ești măicuța nimănui? Pentru-a ta însingurare Leac în lumea asta nu-i? Mă gândesc: i-e dor de omul Ce i-a fost o viață soț... Ea aprinde-n sobă focul, Ochii-i șterge cu un șorț ... Îi aduc puțină apă, I-aș mai da din cer răcoare, Lacrima sub ochi îi sapă, Cărăruie în cărare, Fiindcă-n suflet, rana-adâncă, Fără leac sau alinare, Din ea face praf de stâncă, Lăsând semne de-ntrebare... Unde-o fi
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1425795748.html [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
ca mâine să ajungă la I.A.S. Dorobanțu, pentru a-și depune actele de studii și pentru a lămuri cu directorul, statutul său de nou angajat. Mama sa se învârtea emoționată în jurul fiicei, ștergându-și lacrimile de bucurie cu poala șorțului. Nu-i venea să creadă că în sfârșit fata ei dragă s-a întors acasă după șase ani de când o tot vedea sporadic, în vacanțe sau în concediu, câteva zile de fiecare dată pe an. De data aceasta o va
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404119389.html [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
comenzi cu multă îngăduință. Nici n-ar exista un loc mai potrivit pentru reclama: „Clientul nostru, stăpânul nostru!” Încep să sosească meniurile comandate. În spatele chelnerului, un șir de trei- patru adolescenți, îmbrăcați la fel, în cămăși albe, cu veste și șorțuri negre până la glezne, aduc farfurii pline pe care le țin deasupra umerilor și le așează prin rotire în fața clienților. După vârstă, arată a practicanți, folosiți în sezon aglomerat. Speranțele lor se amăgesc în bunăstarea afișată ostentativ. Nu reușesc să acopere
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1483391083.html [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
vroiam să fiu făcută doar de mama și de tata. Pe atunci ne duceam la Biserică doar la Paști și la Crăciun. Nu știam prea bine de ce ne duceam. Ba ... eu știam. Mă încânta îmbrăcămintea preotului. Avea un fel de șorț în față și în spate, galben-auriu, cusut cu arnici roșu. Nu eram atentă la ce spunea. Îmi plăcea că, la Paști, ciocneam ouă roșii, iar mama ne făcea, din toată sărăcia, cum spunea ea, rochițe noi. Le așezam pe un
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
vizită s-a întâmplat ceva de neînțeles: nu numai că nu-mi fusese frică de cai, dar mă lăsasem îmbrățișată de ei, în felul lor ciudat de sensibil, arătându-mi cât de mult le lipsisem... apoi îmi căutaseră în buzunarul șorțului ceea ce habar n-aveam că purtam: morcovi proaspeți. În acea clipă am înțeles că sora mea nu mă părăsise de tot. Țineam în sufletul meu și sufletul ei, în mintea mea, și mintea ei... în trupul meu, o duceam ferită
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
a strigat la Străgălii: „La gard adunarea, marș! Culcat! Vă-mpușc, nenorociților!!!...” Săracii, că-ți era mai mare mila de ei, și-au băgat coada între picioare și cât ai zice pește s-au aruncat pe burtă, iar Lenuța, cu șorțul plin cu darul de la nuntă, s-a urcat în mașină alături de haiducul Ilie Creangă și valea, iar când să plece i-a zis de la obraz: „Bețivule! Nu ești în stare de nimic... Hai Ilie și mai dă-l dracu’ de
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
noastră veche sau urbană, brodate mecanic. Sau pernițe de zestre cu aplicații și mesaje brodate, ori mândruțe - acele ecusoane lucrate manual din suprapuneri de pâslă, dantelă de casă și piele inscripționată manual. Sau trăistuțele, ori cărțile postale cu povești și șorțurile de bucătărie cu rețete de mâncăruri vechi, cusute pe pânză. 4. Te rog să ne împărtășești din experiențele pe care le-ai avut cu școlile de vară pe care le-ai organizat în acest an și în anii anteriori. Experiența
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
Luciul bălții e inert! Vântul din grădini culege Foile ce s-au uscat, Iar bostanul, se-nțelege, Foarte mult s-a îngrășat. Colo-n frunze foșnitoare Sar sticleți petrecăreți, Privind toamna visătoare Trec fetițe și băieți. Și-n lumina-n șorț de ceață, Râd cu gura la urechi, Și-s frumoși și plini de viață, Pe alei, perechi, perechi... SUPARARE Am aflat ieri-dimineață: Buburuza cea isteață Are-o mare supărare, C-a făcut plajă la mare, S-a bronzat și-i
POEZII PENTRU COPII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_pentru_copii_de_gheorgh_al_florin_tene_1374655112.html [Corola-blog/BlogPost/345509_a_346838]
-
și zone diferite. Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru și galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută în
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste 100 de ani, pintileu cu colțișori, moștenit de la străbunica, zadie (șorț) prevăzută lateral cu cipcă lucrată cu mâna și Chiș Alexandra care a îmbrăcat un costum vechi de peste 80 de ani, purtat de străbunica în ziua nunții sale, alcătuit din năframă, spăcel și guler din ciur, peste poale un șorț negru
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]