314 matches
-
cu argumente pe care le bănuim - să obțină aprobarea clanului Ceaușescu pentru ca cenaclul revistei Flacăra să se transforme într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cântăreți, mișcându-se, toți, fără șovăire, la comandă, ca vrăjiți de bagheta lui magică. La rândul lor, tinerii spectatori cărora li se adresa - în săli, în piețe sau pe stadioane - intrau într-un soi de bizară frenezie. Li se părea că, față de atmosfera sumbră în care
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
sau graba cu care se apropiase de persoane ca Derek Labagiul sau chiar Dave 2? Încă de la început, în momentele când erau împreună, Carol își asumase responsabilitatea deplină pentru deciziile importante ale lui Dan. Iar el i-o încredințase fără șovăire. Nu că ar fi fost Carol satrapul de încredere al Împărătesei din Burford - mai avea de așteptat până să primească o confirmare oficială în acest sens. Dar se afla acolo, cu el... și, din moment ce ea voia ca el să bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe jumătate lucid, care aspira la perpetuarea puterii, deoarece capriciile și anarhia nu conduceau decît la derută, disperare și răzvrătire. De ziua În care Gamboa i-ar fi oferit ocazia de a tăbărî asupră-i, Oberlus avea să profite fără șovăire, dîndu-i o pedeapsă exemplară, Însă deocamdată se mărgini să-l lase să acționeze, pîndindu-l Îndeaproape și așteptînd, răbdător, să facă o greșeală. Sub pretextul măririi numărului de supuși, Îl ridică pe Sebastián Mendoza la rangul de om de Încredere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
unei fecioare?“ Îl Întrebă Simon, privindu‑și Însoțitoarea. „El are puterea spiritului“, spuse Petru, vădit stânjenit de Întrebare. Sofia zâmbi cu Înțeles. „Dar oare, cum să zic eu, are și putere fizică?“ adăugă Simon. „Cum să nu“, zise Petru fără șovăire. „Cel care i‑a lecuit pe leproși, cel care a...“ „...prefăcut apa În vin, și câte altele“, Îl Întrerupse Simon. „Așa e“, Încuviință Petru. „Menirea Lui este să facă minuni și...“ „Și eu care credeam că e tâmplăria“, zise Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
-se din când în când pentru a cerceta urmele lăsate de rănit în trecerea să, constând în dare de sânge, crengi rupte, pietre desprinse și urme de picior în pământul reavăn. Tapú Tetuanúi și Vetéa Pitó îl urmară cu oarecare șovăire, iar cel dintâi întorcea mereu capul, ca și cum s-ar fi temut că dintre tufișuri să nu se ivească, din clipă în clipa, uriașul care fusese pe punctul să-l omoare. Era clar că aveau de-a face cu un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se foloseau vechii polinezieni: atunci când se simțeau total dezorientați, aruncau un porc în apă, căci, fără să se știe exact de ce, animalul nu încerca niciodată să se întoarcă pe vasul de pe care a fost aruncat, ci, după câteva momente de șovăire, începea să înoate spre cel mai apropiat uscat, chiar dacă acesta se află la mii de mile distanță. Acest formidabil și inexplicabil simt de orientare al porcilor le permitea căpitanilor polinezieni să aleagă drumul cel bun, insă prezenta un inconvenient major
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
El repetă Întrebarea, deși regreta deja gestul. Prea târziu ca să mai dea Înapoi, mai ales că femeia din vitrină Își terminase Între timp lucrul și asista curioasă la discuția lor. Păi... bâigui șefa, vinovată parcă. Îl iau, zise el fără șovăire și fără să fi Înțeles prețul. S-a zis cu Polonia, continuă el În gând cu amărăciune și cu părere de rău. Avea Însă, socotea el, datoria morală față de sine Însuși să cumpere cortul. Căută să-și compună o mină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nevoie era liber să intre chiar În casă folosind al doilea rând de chei pe care le deținea În calitate de nou proprietar. Cu drepturi depline abia după moartea mea. Accepți? l-a Întrebat el pe Ajan. Accept, a zis armeanul fără șovăire. Suport și cheltuielile de Înmormântare. Cu o cafenea și un apartament În Piața Carolina, te poți socoti cetățean de vază al orașului, chiar dacă mașina ta e aceeași Skoda 124 S. S-a hotărât iarna trecută... În Piața Revoluției, fotografiile color
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Iar pe acea piatră tombală de la Tomis a unui grec de acum două mii de ani, stătea scris: „Bărbat Însemnat am fost În viață, iar casa mea a avut nume. Am ajuns arhonte În cetate și am ținut mulți ani fără șovăire cumpăna dreptății. Faptele mele vor ști să vorbească și fără mine. Căci ajungînd la vîrsta de 50 de ani, cum Îi este rînduit omului, am murit. Călătorule, salutare!“ ZÎnele lui Zarathustra Valeriu Ruba s-a petrecut În dimineața de luni
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care nu o cunoaște. Și totuși... Pe ecranul unui ordinator se afișează, în afara unor curbe zigzagate a căror interpretare îi scapă, cifre care îi sunt accesibile. Tensiunea sistolică : normală. Diastolică : normală. Pulsul : normal... Totul pare normal. Gândurile se reîntorc fără șovăire la obligațiile pe care le are și la Alex... Îndrăznește : "Tată, eu o să plec... Nu te superi, nu ? Mâine dimineață trebuie să depun conceptul tezei la care mai am de lucru..." Victor realizează cu greu că Dorina i-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Anei Blandiana semnalată de critică drept una dintre caracteristicile definitorii ale prozei sale, permite autoarei să explice o realitate complet incomprehensibilă din punct de vedere rațional 1. Dacă ținem cont de faptul că Tzvetan Todorov a descris fantasticul ca pe "șovăirea unei persone care nu recunoaște decât legile naturale și care se confruntă dintr-odată cu o întâmplare de factură supranaturală" (Todorov: 26) iar Julio Cortázar a sugerat că misterul "nu se scrie cu majuscule așa cum își imaginează atât de mulți scriitori
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
cinism. Apoi trebuie luat în considerare importul unei liberalizări ispititoare foarte și în sensul ștergerii grăbite a normelor asimilate nu o dată prejudecăților, oneroaselor îngrădiri. Se ivește astfel un amestec de cutezanță și de improvizație, de exces și de sfidare. Fără șovăire, trecutul e pus în paranteză. Un neofit al poeziei se declară agasat de faptul că ar fi nevoit "să citească anumiți scriitori doar pentru că niște oameni morți din trecut spun că sunt foarte mari". Alții vorbesc cu aplomb despre o
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
Antioh Cantemir fusese nepotul sau unchiul lui Dimitrie Cantemir, dacă Dante trăise înaintea lui Petrarca sau invers, dacă știm etimologia oximoronului sau a calamburului, și dacă, în limba română, terținele sunt de preferat prozodic catrenelor. Mai mult, Zeletin aplica fără șovăire metoda pedagogică a stupefierii studenților, punîndu-i în situații neașteptate spre a le trezi, prin întîlnirea cu insolitul, reacția de gîndire. De pildă, întindea mîna spre perete și întreba: „Ce e acesta?" Răspunsul venea de la sine: „Un perete!" „Nu, e o
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
Andrei Moisoiu (Google) Un preot din Bihor oficiază slujbe, în fiecare zi, pentru elevii care dau examenul de BAC 2014. „Ușurează povara acelora care se duc la examen și întăreștele credința ca să nădăjduiască pururi, fără șovăire, în providența ta împărătească prin Domnul nostru Iisus Hristos. Amin", așa se roagă preotul din Bihor, scrie digi24.ro. REZULTATE BAC 2014 EDU.RO. Slujbele pentru candidații la Bacalaureat au devenit o obișnuință în satul Belfir din județul Bihor. În
REZULTATE BAC 2014 EDU.RO. Un preot face slujbe pentru elevii care dau examenul de BACALAUREAT by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63621_a_64946]
-
a uitat în oglindă, nici nu s-a mai recunoscut, atât de marțial i se părea că s-a făcut.” În atmosfera de „entuziasm contagios”, care constituie - ca la orice început de război - nota distinctivă a epocii, ultimele rămășițe de șovăire se topesc „ca niște stropi de ceară ”. Mândru de noua lui uniformă de artilerie, Apostol salută țeapăn toți ofițerii întâlniți în cale, „adânc convins că și astfel își îndeplinește datoria către țară”. Dincolo de încărcătura patriotică a gestului, epoleții conțin o
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
privit surprins. Ba chiar am avut impresia că o strălucire ciudată îi străbate privirea. O undă de duioș ie și mulțumire, care, chiar dacă nu fusese așa, din cauza emoției și fericirii așa mi se păruse. Puțin după aceea a avut o șovăire, apoi totul s-a desfășurat normal. Îndoielile aveau să mă cuprindă mai târziu, când m-am întos în Albania. Mă însoțise la aeroport, după care își continuase călătoria spre Bruxelles, unde avea să rămână două săptămâni. Multă vreme nu și-
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
fond Faza hotărâtoare, din care reținem: „... iată ceea ce ne impune realitatea, marea realitate a războiului intrat în faza lui hotărâtoare. [debarcarea și deschiderea celui de al doilea front n.n.] Să-i descifrăm - la vreme - semnalele și să le urmăm fără șovăire. Să ținem astfel pasul cu Istoria.” În numărul din 18 iunie, Analist comentează situația războiului în „A 250-a săptămână” de la declanșare și stăruie asupra întrebărilor: Uniunea Sovietică își va continua neabătut ofensiva pe teritoriul Germaniei? și Cum se vor
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
difuză: „Nu sunt sigur că acel Caspar chiar a existat, povestea s-a petrecut cu prea mult timp în urmă. Dar sigur e că ea a ajuns până în Banat, împreună cu lorenii care au întemeiat satul Triebswetter. Au spus-o fără șovăire atât bunicul, cât și Frederick Obertin - așa am fost încredințat.” Incursiunile în istoria familiei Obertin îi prilejuiesc autorului episoade memorabile, reconstituirea istorică și de atmosferă fiind făcută cu acuratețe și fantezie deopotrivă. Războaiele, ciuma, sărăcia sunt nenorocirile comune, cu care
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
doar Hans Bergel, viitorul scriitor, e destul de mare pentru a putea s-o ajute la întreținere. Mai mult, familia Bergel își pierde averea din Râșnov și intră în condiție peregrină, rătăcind la prieteni prin orașele din Transilvania. Fără a arăta șovăirea vîrstei, Erich se supune unui regim de disciplină draconică, jucînd totul pe cartea educației. La Sibiu îl întîlnește pe Kurt Mild, profesor de orgă, care îl inițiază în interpretarea operei lui Bach, iar din 1950, mutat la Cluj, studiază arta
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]
-
Gabriela Omăt Reevaluarea cotării sale ca prozator, și în primul rând ca romancier, a fost pentru E. Lovinescu cea mai râvnită atitudine din partea contemporanilor și, desigur, a posterității. Criticul nu s-a ferit să declare că ar schimba fără șovăire statutul de cel mai important critic român din prima jumătate a secolului trecut cu acela de romancier de primă mână. Ceea ce nici contemporanii și nici posteritatea nu i-au contestat a fost condiția de artist - rafinat, incisiv, inconfundabil al prozei
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
politice rătăcite în arhivele interbelice (,Cine era ministrul de interne în 1922?") și pînă la cancanurile cu iz indiscret, a căror îndrăzneală amenința să rănească intimitatea vieții de alcov a personalităților de odinioară. Zigu Ornea știa tot și răspundea fără șovăire, iar atunci cînd avea el însuși îndoieli în privința temeiniciei unei informații, nu întîzia să o verifice spre a-ți confirma dacă a avut sau nu dreptate. Și toate astea le făcea fără grimasa intelectuală a celui care mai avea, printre
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
rolul membrului de partid în parlamentul corporatist. Argetoianu, "că un soldat disciplinat al Frontului"1, mulțumea parlamentarilor pentru sarcina cu care a fost încredințat, cu ocazia primirii funcției de președinte al Senatului, al Maturului Corp, declarând că "se încadra fără șovăire și reticente în Frontul Renașterii Naționale și în regimul creat prin Constituțiunea promulgată în primăvara anului trecut"2. Discursul lui Argetoianu de la Senat a constat în faptul că "va păzi regulamentul că un câine credincios al regimului sub care trăiește
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ploii și strada tristă și pustie. Dar curînd prinse să deslușească voci în întuneric. Și auzi din nou pașii cunoscuți și văzu umbrele pe peretele pridvorului. Atunci își dădu seama că, după ani mulți de încercări, după nenumărate nopți de șovăire și căință, bărbatul care deschidea grilajul de fier se hotărîse să intre. Femeia se întoarse cu lampa, urmată de cel de curînd venit; o puse pe masă, iar el - fără să iasă din cercul de lumină - își scoase haina de
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
că se deschide cu o efigie bine conturată de colegul și prietenul nostru Radu Cârneci, generos, ca totdeauna de-a lungul vieții, în stimularea și orientarea artistică a oamenilor talentați. Avea și de data asta motive s-o facă, fără șovăire: „Poetă și prozatoare de succes, doamna Rodica Elena Lupu se prezintă cititorilor ca o creatoare de inspirație contemporană, tratând - cu har și îndrăzneală - o serie de teme interesante, dând o atenție aparte iubirii și aspectelor psihologice ale acesteia. Dacă poezia
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL DE RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373693_a_375022]
-
de-a prinselea În prăpastie. În acel vălmășag, i se păru că distinge un zgomot de apă. Dintr-o crăpătură a peretelui, un mic șuvoi freatic curgea peste scară, pentru a se precipita apoi În gol. După o clipă de șovăire, Dante făcu un salt peste pârâiașul mâlos, sperând că treptele nu vor ceda sub greutatea sa. Avea senzația că trecea un hotar nevăzut, un avertisment tăcut de a nu merge mai departe. În mișcare, flăcăruia avu o scânteiere, iluminând mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]