54 matches
-
Deși ea continuă să figureze în toate rapoartele europene, deși o vedem mai înfloritoare ca oricând, nimeni nu mai discută despre ea. Dezvăluirile despre baroni ce se scaldă în sute de milioane de dolari, reportajele despre înalți funcționari prinși cu șperțuri uriașe s-au evaporat ca prin minune. Le-au luat locul, într-o țară a televiziunilor ce ling on-line dosul puterii, știri atroce despre accidente de circulație, povești kitsch despre orfani abandonați și regăsiți și, nu în ultimul rând, interminabile
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
de cazul unora, de pe la Caracal, cărora li s-a propus direct profesoratul, dar după o intensă deliberare au spus că, nu, „conferențiar sună mai bine, că profesor e și văru-meu de la sat...” Ce fel de studenți produc acești profesioniști ai șperțului, ai plasei cu vânat și-ai bradului de Crăciun (plus cadourile de rigoare) începe să se vadă. E suficient să urmărești ortografia celor care trimit SMS-uri la canalele de televiziune ca să înebunești. Sigur că nu toți agramații care vor
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
zloată nici-un reproș: se sinucide o fată fugă din cercuri e o probă abjectă tușim și miercuri: raza nu-i prea directă bombe pecingine surprind piramidele Doamne Împinge-le: ne rod stupidele pântecul pântec soldații nu vor să moară un șperț de cântec: căram pietre de moară trec drumul invers ca o lebădă șchioapă și strig pervers: sunt o stână de apă din google poeții trec la bară concluzii li se văd epoleții: idioți bârfe confuzii. CURKA curka demnă nu se
Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
de o sută de ori mai mulți bani decât angajații sau colaboratorii lor, atunci țara întreagă este afectată. În acel moment, oricine poate să înceapă să înșele în legătură cu taxele și impozitele sale, cu concediile medicale sau cu luarea unui mic șperț. Dacă oamenii de afaceri pot să fure cu sutele de milioane pe an, eu de ce n-aș putea să fur un pic?" În fostul spațiu comunist situația este complet alta. Se pare că acolo ați reușit să faceți o schimbare
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
cineva să ne smulgă tresele de pe umăr = pocneau oribil = le azvârlea în canal = holbați rămâneam, dârdâiam, nemaiștiind pe cine jignisem de moarte ei bine acestea sunt Fapte nu biete închipuiri (scorneli lângă sobă, masturbarea memoriei) = chintale de fapte vândute pe șperț pe treptele vagoanelor de marfă.
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
banii primiți și că are alte situații de lucrări care trebuie decontate, constructorul nu mai primește bani. Dumneavoastră nu trebuia să mai faceți plăți». Istrate a făcut plăți alandala. Și știu cum. Situații de lucrări fictive și pe bază de șperț. Adică a făcut facturi trunchiate. Cozma, în fața mea, aici acasă a plâns că trebuie să-i dea 10%, zecimea primarului ca să-i dispună plata celor 11 miliarde care au venit prima dată, după alegeri. Banii au venit prin Ordonanța 7
După trei ani de cercetări s-a făcut lumină în cazul de fraudă de la Todireşti () [Corola-journal/Journalistic/24780_a_26105]
-
rinichi. Ce să mai zică femeile de le veneau acasă bărbații care fără un braț, care fără un picior și se luaseră cu ei întregi? Sau văduvele care duminica la biserică se uitau strîmb la ea: credeau că Fănică dăduse șperțuri să nu fie mobilizat și se aranjase. Cînd la o întrunire a doamnelor din oraș Virginia povestise ceea ce-i spusese el, că nu fusese mobilizat fiindcă i se scosese un rinichi, singura care a crezut-o a fost Musica. Șefuleasa
Vis în doi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6856_a_8181]
-
de tăcere, cu pumnul în gură? Greu de crezut și imposibil de admis. Cromatica vocabularului public se îmbogățește odată cu trecerea vremii; căci - vai! - cuvinte de origini obscure, avînd rezonanțe pline de mister și "plasticitate": șuț (șuți), baban, parai, (gologani), șpagă (șperț), a gini (a vedea ceva, pe cineva) ș.a.m.d. ies în bătaia luminilor rampei, parcă înveselindu-se, parcă luînd totul în răspăr. Este un fel de echilibristică, fără plasă de protecție, pe corzile vocale. Spectaculosul cîștigă lesne spectatorii. Ca să
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
om cu mine, sunt și eu om cu tine." Din acest motiv, e aproape imposibil să fii clintit dintr-o funcție: cine îndrăznește să te dea la o parte, are de-a face cu întregul șir de complicități, șantaje, incompetențe, șperțuri și aranjamente la capătul căruia te afli. Se întâmplă ca de câteva săptămâni să petrec destul de mult timp în preajma cuiva care conduce o importantă instituție culturală. Văd cu ochii mei cât de contorsionată, de stresantă, de supusă agresiunilor de tot
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
care ar fi recomandabilă o scurtă cură de modestie, și când îi spui stângii că e cam lacomă pentru o țară atât de săracă, și când tragi de mânecă dreapta că ar fi cazul s-o lase mai moale cu șperțurile către populație. Îl scriu doar pentru a constata că viața publică românească a devenit irespirabilă în mare parte și datorită presiunilor a tot felul de grupuri anonime de pe internet care-și varsă, în plină și impunitivă iresponsabilitate, veninul. Nu sunt
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
al XX-lea, o sursă semnificativă a argoului românesc: cu unele evoluții încă insuficient cunoscute, pentru că adesea e dificilă diferențierea lor față de împrumuturile directe din germana cultă sau dialectală; e totuși cert că i se datorează termeni familiari ca gheșeft, șperț, mahăr, șahăr-mahăr etc. Chiar dacă nu a intrat în dicționare, termenul haloimăs (și în varianta haloimis) a continuat să circule în oralitatea familiară, reapărînd astăzi în dicționarele de argou, inclusiv în cele on-line (e definit prin "gălăgie", cu trimiteri la "brambureală
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
cel mai rușinos guvern din cîte a avut România de la 1866 încoace". Iar, la încheierea anului, nota "Sărăcie, lipsuri, dezorientare și, mai ales, demoralizare iată, în patru cuvinte, bilanțul anului 1935... Singurul lucru organizat în România Mare e jaful și șperțul". Deși, în perioada guvernului Tătărescu s-a petrecut un real reviriment economic pentru că atunci s-a produs calmarea crizei economice mondiale, Argetoianu nu pregetă, subiectiv, să o încrimineze neiertător. Și asta pentru că, nota el în 16 februarie 1936, "socotesc că
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
la Sculeni" (monitorul.ro/ bomba/ arhiva/ sept. 2001). Ciubuc desemnează azi și cîștigul obținut prin munca "la negru": "grăbindu-se să termine mai repede lucrarea, că aveau de făcut un ciubuc gras după program" (monitorul.ro/ bomba/ arhiva/ febr. 2001). Șperț este tratat pe larg în DEX, cu o definiție lungă și detaliată, fiind însoțit de derivatele șperțar, șperțui, șperțuială. Nu pare însă a fi rezistat: atestările lui actuale sînt puține, produse mai mult pentru variație sinonimică: "într-o țară infestată
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
rezistat: atestările lui actuale sînt puține, produse mai mult pentru variație sinonimică: "într-o țară infestată de corupție, e posibil ca, dintre acei funcționari, unii să ceară șpagă. Să-ți găsească nod în papură ca să le iasă și lor un șperț." (admaker.ro/articole). Șpagă are o etimologie incertă; s-au propus mai multe etimoane și explicații ale evoluției sale semantice: ar reprezenta o schimbare de sens a cuvîntului popular șpagă (variantă a lui spangă), cu sensul "spadă" și de sursă
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
rusă, sau ar proveni de la o formă rusească sau ucraineană (șpag) cu sensul "buzunar". Cuvîntul nu apărea cu sensul actual la Candrea, în Dicționarul enciclopedic, Cartea Românească (1931). în DEX, este definit minimal, prin simplu lanț de sinonime: "bacșiș, mită, șperț". Acum este însă simțit ca termenul cel mai clar și e folosit adesea în mod generic: "contează și pilele dar și șpaga merge bine"; "șpaga rezolvă tot" (ejobs.ro); "șpaga este cuvîntul cheie care rezolvă toate problemele în România" (sictir
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
Oare nu cumva prin telefoane venite de la inspectoratul școlar? Vanghelie nu e un chibiț măcinat de ambiții, al celui mai năpăstuit dintre sectoarele Bucureștiului, ci un profesionist al manipulării. El reprezintă forma actuală de acțiune a fesenismului: una în care șperțul se îmbină cu lingușeala și nesimțirea cu incultura. Dar ca un astfel de personaj să fie aplaudat la scenă deschisă de inși aparținând "intelectualității" e, totuși, mult prea mult. Sigur, l-am aplaudat noi (sacadat, militărește) și pe Ceaușescu. De ce
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
continuînd să fie șeful organizației de tineret a P.N.T. pe întregul Ardeal. Avea o situație materială prosperă, fiind director al băncii ungurești, romanizata "Ardeleana", unde a lucrat pînă după 23 august 1944, în timpul războiului, păstrînd funcționarii evrei, oferind - pentru asta - șperțuri consistente lui Radu Lecca. Îl cunoștea pe Antonescu, prin Ion Gigurtu, prieten al familiei, si aceasta cunoștință îi va fi utilă, pînă la un timp. Se află în relații apropiate cu Iuliu Maniu, care locuia, în București, pe strada Sfinților
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Trenciul. E cutremurătoare. Eu sunt acum cam izolat (nu peste măsură, dar cam așa...); oricum, până Îți voi putea propune să ne trimiți manuscrisul unei cărți (În acest moment editurile de stat sunt ca și paralizate din cauza particularilor care dau șperțuri În dolari În tipografii...), dă-mi nuvela pentru o revistă de la noi. E cam mare, dar Viața Românească (Baltag- Mălăncioiu) ar publica-o Întreagă, iar România literară, Luceafărul sau Contrapunct, fragmentar. Important pentru mine este că nuvela e superbă. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
deloc, dar nu știe să se facă plăcut. Și-apoi nu e bine nici să fii prea deștept. N-a făcut deloc bine că i-a lăsat pe cei de la barăci să comande mîncare și băutură pe credit. El dă șperț la serviciul financiar ca să le rețină apoi datoriile din lefuri. — Aha! — Nu știu ce găsesc ăștia distractiv pe-aici. Pleacă de pe la casele lor ca să vină să muncească Într-un asemenea loc... CÎnd cumperi pe credit, chiar dacă știi c-o să-ți pară rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
vest” ș.a. Pentru a dobândi măcar aceste două atribute ne este necesar o unitate deplină fără invidie, fără șmecherii, fără minciuni și ipocrizii, fără răfuieli, iar afacerile cu bunurile țării cu diverși asociați, cumpărători să fie făcute corect, nu cu șperțuri, cu dividende personale, iar munca oamenilor din țară să fie remunerată corect. O asemenea educație trebuie să înceapă din vârful piramidei și până la cea mai umilă familie care este baza societății. Dar ce te faci când cu bună știință (acum
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vest” ș.a. Pentru a dobândi măcar aceste două atribute ne este necesar o unitate deplină fără invidie, fără șmecherii, fără minciuni și ipocrizii, fără răfuieli, iar afacerile cu bunurile țării cu diverși asociați, cumpărători să fie făcute corect, nu cu șperțuri, cu dividende personale, iar munca oamenilor din țară să fie remunerată corect. O asemenea educație trebuie să înceapă din vârful piramidei și până la cea mai umilă familie care este baza societății. Dar ce te faci când cu bună știință (acum
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și pământului, cel care mai târziu îl va înjura și terfeli în fel și chip chiar pe el, singurul și marele Dumnezeu, omul, care în cumplita-i pornire spre înavuțire, va inventa statul, impozitele, taxele, amenzile, munca la negru, mita, șperțul și ciubucul, va da naștere la băsești, boci, udre, videni, berceni și alte lifte din acestea ordinare, care ronțăie viața muritorilor de rând și înjumătățesc sintagma francezului Paul Valéry. Deci stimați cititori, sper că vedeți cum a început calvarul nostru
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu cupa unui excavator, așa cum ai face cu măciulia unui piron, răsărit în asfalt, din senin, și încurcînd la mers întreaga lume. Îl credeau dedicat să scrie poezii Partidului Comunist, concentrat să ritmeze "măr" cu "adevăr", "furnale" cu "cincinale" și "șperț" cu "comerț", așa cum făcea și grasul și guralivul poet al plutonierilor din țara asta. Iar alții îl credeau un sfânt. Uitase până și cum parașutista de Mariușca C. Nicolici îi zvârlise cu sudoare descântată în față. Ședea liniștit și insensibil
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Moș Crăciun angajat la supermarket. Nu Încăpea Îndoială că Îi liniștise spunîndu-le că se va ocupa personal de securitatea Residenciei Costasol, lăsîndu-le astfel libertatea de a-și continua activitățile specifice, de brutalizare a autostopiștilor, complotare Împotriva superiorilor și colectare a șperțului de la proprietarii de baruri din Fuengirola. Nu par prea Îngrijorați, i-am zis lui Hennessy. Credeam că ne-au lăsat În pace. — O bubă pe șoseaua de centură - a avut loc aseară un fel de pătrundere prin efracție. Vreo doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se clatină. S-a atrofiat și a secătuit tot ce se afla sublim în sufletul creștinului de altădată. Pungașii, năpârci otrăvitoare, își fac în liniște meseria. Vezi consolidarea cu imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La fel, mita și șperțul au înlocuit morala și prețuirea omului. Toate virtuțile sunt zadarnice. Impostura stinge orice avânt. Sunt tulburat! Pe noi, legionarii, vor să ne scoată din luptă sub acuzație de fascism, de aceea legionarii au rămas în același teritoriu izolați, batjocoriți, fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]