64 matches
-
județul Mehedinți. 323. Pop Adriana-Gabriela, născută la 24 iulie 1974 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Sabău Ștefan și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Arnsteingasse 33/46-47, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Șteampului nr. 8, județul Maramureș. 324. Pop Emil, născut la 18 iunie 1970 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Vasile și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Arnsteingasse 33/46-47, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
Ale. Serelor bl: 1, 3, 5, 7, 9, 3B, 9B Str. Serelor Str. Serelor Str. Silviculturii Str. Simion Bărnuțiu Str. Someșului Str. Stibinei Str. Strâmtori Str. Sudului (fosta Postfunduș I) Str. Sudului (fosta Postfunduș I) Ale. Școlii Str. Șoimului Str. Șteampului Str. Ștefan Luchian Str. Tâmplarilor Str. Târgului Str. Tăul Roșu Str. Tăuri Str. Teatrului Str. Teiului Str. Tineretului Str. Traian Demetrescu Str. Trompetei Str. Tudor Vladimirescu Str. Turbinei Str. Turnătorilor Str. Turnului Str. Țapinarilor Str. Țebea Str. Țibleșului Bl. D.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
unelte pentru minerit, multe inscripții în limba latină și greacă și 50 de tăblițe cerate. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului" din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial. Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Mineritului" din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial. Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș, și construcțiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „șteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”. Casele vechi din secolele XVIII-XIX (monumente de arhitectură populară). Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul este amplasat în centrul localității și a fost ridicat în anul 1925, în
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
uriaș ce o transporta pe brațe peste Munții Apuseni cu mii de ani în urmă. Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial. Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi și nemaifiind utile scopului
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial. Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi și nemaifiind utile scopului lor inițial, au fost amenajate pentru piscicultură, agrement și pescuit sportiv. Tăul Mare este situat aproape de izvoarele
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi și nemaifiind utile scopului lor inițial, au fost amenajate pentru piscicultură, agrement și pescuit sportiv. Tăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roșia, la o altitudine de 930 m. A fost construit
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
a „Festivalului Comunităților Miniere și al Tradițiilor Minerești”, când 10 comunități din județele Alba, Hunedoara și Bihor și-au prezentat tradițiile și obiceiurile minerești, prin expoziții de carte și de fotografie, tablouri și obiecte minerești organizate pe epoci, amenajarea unui șteamp la dimensiuni reale și recitaluri susținute de Corul Minerilor din Roșia Montană și fanfara Consiliului Județean. În 2010, peste 5000 de persoane au sărbătorit Ziua Minerului la Roșia Montană. Evenimentul, susținut puternic de compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation, a
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnică populară" excelează prin marea varietate tematică (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice) aparținând "instalațiilor de industrie populară", având în finalul expoziției cinci mari complexe de industrii țărănești (provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș), dar și printr-o cvasicompletitudine tipologică greu de regăsit într-un alt muzeu din afara României
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
din vână era mărunțit cu multă răbdare în pive (râșnițe, mojare) , realizate la început din piatră, apoi din fier. Tulbureala produsă din măciniș era trecută la șaitroc pentru selecționarea firișoarelor de aur (aurul, mai greu, rămânea la fund). Prelucrarea în șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi . O roată de moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual („părăclit”) cu ciocanul era așezat în blocuri de fag întărite cu cremene , puse în dreptul fiecărui
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
Topanfálva”. La cca 0,5 km spre est de Câmpeni pe hartă este indicat un loc al căutătorilor de aur cu șaitrocul din aluviunile Arieșului („"Gold Wäscherei"”). De-alungul unei văi afluente pe dreapta a Arieșului din apropiere sunt marcate numeroase șteampuri pentru prelucrarea minereurilor bogate în aur („"Stampf Mühlen"”). Câmpeniul este atestat documentar din anul 1587. Printr-un act emis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, i s-a permis lui Nicolae Filimon din Câmpeni să construiască o moară la vărsarea râului
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
și din satul Gura Cornei. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 136), localitatea apare sub numele de „Abrud Banya”. De-a lungul unei văi („Váljé Korna”) la 1-2 km sud-est de Abrud, pe hartă sunt marcate mai multe șteampuri de prelucrare a minereurilor de aur („Stampf-Mühlen”). Orașul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina și Munții Metaliferi, adică în estul a ceea ce se numește "Țara Moților". Înspre
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
următoare, alte exploatări de metale neferoase apar și la Abrud (1277), Cavnic (1336), Baia Sprie (1329), Bratilovu (către 1400). În secolele XV-XVI, meșteșugul aurarilor transilvăneni atinge cote înalte de dezvoltare. În secolul al XIV-lea, sunt menționate în Transilvania primele șteampuri, acționate hidraulic, de măcinat minereuri. Asemenea dispozitive se răspândesc și în celelalte provincii române. Tot în secolul al XIV-lea este atestată construcția morilor de apă românești tip "roată cu făcaie", considerate un adevărat strămoș al turbinei hidraulice a lui
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
localității în ruralitate. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), localitatea apare sub numele de „Thorotzko”. De-a lungul văii de la nord de localitate (vale care se varsă în Arieș la Buru), apar pe Harta Iosefină cca 15 șteampuri de prelucrare a minereurilor de fier extrase din zonă, notate (în limba germană) ca “"Eisen Hamer Schmeltz Stamph Mühlen"”. O perioadă scurtă tot aici s-a prelucrat și aur în monezi. Totodată Rimetea era unul dintre centrele culturale ale Ardealului
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Aceasta cuprinde de asemenea varietatea stilurilor arhitectonice reprezentate în muzeele în aer liber, prin construcțiile din diferite zone etnografice, varietatea instalațiilor tehnice care însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri temporare de oier, teascuri de stors strugurii, ateliere de fierărie, de olărie, rotărit, glăjării, ateliere de cojocari, țesători, etc) și construcții sociale din satele noastre: școli, primării, biserici. Din punct de vedere al materialelor
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet "idem"; rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire", Mühle "moară"); fr. trench "pardesiu făcut dintr-o țesătură impermeabilă, trencicot" (> rom. trenci) < trench[-coat]"idem" (< engl. trench-coat; trench "șanț, tranșee", coat "haină"); rom. țal "chelner care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pompă centrifugă cu carcasă spirală" (v. Avram, pp. 142-143); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier "Stiria", walzer "vals"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, tare, drept, fix", Leder "piele"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire; bătător; zdrobitor", Mühle "moară"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "plată"); rom. verc (dial., Hațeg) "instalație industrială, în special pentru tăiat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
stambol, 133, 189, 199 stâng, 119 stângă, 119 stejar, 131-132 șantan, 186, 198 șelană, 154, 187, 199, 207 șoș, 130, 139, 188, 197 șpighel, 130, 187 șpiral, 154, 187, 198, 207 ștaier, 133, 187 ștaif, 107, 138, 139, 187, 198 șteamp, 130, 187 șvaițer, 139, 160, 198 tanagra, 133 Tăriceanu, 125 temperatură, 30, 86, 118, 135, 174, 200 tensiune, 30, 112, 115, 135 teracotă, 118 teșcherea, 128, 197 trenci, 122, 156, 161 trening, 122, 130, 162 triplu, 12, 141, 174 turcească
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
determinat decăderea totală a fierăritului și alunecarea localității, din nou, În ruralitate. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 17691773, de-a lungul văii Rimetea aflată la nord de localitate (vale care se varsă În Arieș la Buru), apar cca 15 șteampuri de prelucrare a minereurilor de fier extrase din zonă și notate (În limba germană) ca “Eisen Hamer Schmeltz Stamph Mühlen”. Satul Rimetea/Toroczkó este considerat unic prin faptul că aici Soarele răsare de două ori pe zi (!). La ESE de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
extras În trecut cu ajutorul târnacoapelor, baroaselor mari și mici și a dălților. Unde minereul era mai dur se utiliza praf de pușcă pentru sfărâmarea lui. Prelucrarea minereurilor se făcea În instalații de prelucrare primară și de sfărâmare a minereurilor numite șteamp-uri. Morile pe apă de pe valea Rimetea ajutau la procesul tehnologic de măcinare prin forța hidraulică obținută. Minereul de fier era curățat prin Încălzire și apoi, cernut, după care era vărsat În cuptorul de topit, care avea forma unui horn
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și argintului se folosea procedeul amalgamării, fiind cunoscută solubilitatea acestor două metale nobile În mercur. O importantă Îmbunătățire În procesul de extragere a aurului apare În evul mediu, când Încep să se dezvolte o serie de mașini de sfărâmat minereul (șteampuri) acționate de forța apei. După uscare, minereul era topit În cuptor utilizând drept combustibil mangalul (cărbune din lemn de foioase). Metalurgia aurului are vechi rădăcini și În Europa Centrală unde cantități importante de aur sau găsit mai ales În râurile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de minereu, era mărunțit cu multă răbdare În piuă (râșnițe, mojare), făcute la Început din piatră, apoi din fier. Tulbureala produsă din măciniș era trecută la ”șaitroc” pentru selecționarea firișoarelor de aur (aurul, mai greu, rămânea la fund). Prelucrarea În șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi atât de daci cât și de romani. O roată de moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual (“părăclit”) cu ciocanul era așezat În blocuri de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
populare românești, zonarea acesteia. Cu privire la Eseu despre dansul popular românesc (1982), autorul însuși afirmă că este elaborat de un „nespecialist”, totuși coreologii l-au primit cu interes pentru caracterul lui incitant. Proza lui B. din Urme pe piatră (1974) și Șteampuri fără apă (1979) se situează în tradiția lui Ion Agârbiceanu atât ca manieră, cât și ca mediu (Munții Apuseni). În Efigii (1987), B. le conturează lui N. Iorga, D. Caracostea, C. Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, I. Mușlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu D. Caracostea), București, 1971; Istoria folcloristicii românești, București, 1974; Urme pe piatră, București, 1974; Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Șteampuri fără apă, București, 1979; Poetică folclorică, București, 1979; Folclorul românesc, I-II, București, 1981-1983; Eseu despre dansul popular românesc, București, 1982; Efigii, București, 1987; Se face ziuă. Romanul anului 1848, București, 2001. Antologii: Antologie de proză populară epică, I-III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]