64 matches
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
Eveniment > Recomanda > MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE În viziunea mea, un muzeu este un templu în care intri pentru a te înconjura de obiecte menite să-ți trezească o profundă stare de respect pentru anumite valori
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
au lipsit niciodată. Aurari destoinici, buciumanii nu s-au lăsat călcați în picioare și jefuiți, ținând cu dinții de meșteșugul moștenit de pe vremea strămoșilor daci și perfecționat de romani. Localnicii mai bătrâni povestesc că aproape fiecare gospodărie deținea câte un șteamp (instalație pentru sfărâmarea minereurilor aurifere) cu ajutorul căruia se mărunțea și se spăla minereul. În timp, buciumanii au fost nevoiți să se supună regimurilor succedate la conducerea țării, regimuri care au determinat nu numai oprirea unor astfel de șteampuri ci și
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
câte un șteamp (instalație pentru sfărâmarea minereurilor aurifere) cu ajutorul căruia se mărunțea și se spăla minereul. În timp, buciumanii au fost nevoiți să se supună regimurilor succedate la conducerea țării, regimuri care au determinat nu numai oprirea unor astfel de șteampuri ci și depopularea și sărăcirea zonei, una dintre cele mai bogate și mai prolifice din România secolului XlX . Chiar răzlețiți prin țară sau prin lume, urmașii buciumanilor aurari nu și-au rupt niciodată cu desăvârșire rădăcinile și au simțit nevoia
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
spre inaugurare a devenit și el mai clar. În apropierea clădirii principale au fost amenajate trei guri de galerie cu utilaje specifice activității de minerit, vagoneți și garnituri, o expoziție de obiecte cu specific minier, iar atracția principală o reprezintă șteampul în mărime naturală care va asigura vizitatorilor o viziune inedită asupra modului în care era spălat minereul de aur, căci instalația este pusă în funcțiune cu ajutorul apei întocmai așa cum funcționa cu mai bine de cincizeci de ani în urmă. În interiorul
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
buciumanilor, ale Asociației „Baia Domnilor” în principal și urăm muzeului „Noroc bun”, să intre cu dreptul în circuitul turistic în care să ocupe un loc de frunte, așa cum merită. Mihaela Rașcu - LSR Mureș Referință Bibliografică: MUZEUL BUCIUMANILOR - LOCUL ÎN CARE ȘTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2334, Anul VII, 22 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
biografice alcătuită de Lucia Soreanu-Șiugariu, „școala primară o urmează târziu, la Băița și Valea Borcutului (1924-1928), cu mari întreruperi“ „Nevoit să lucreze de timpuriu, în mina de aur, alături de tatăl său“. „Copilăria și-o împarte între hoinăreli prin pădurile misterioase, șteampuri umede și școală, unde mintea lui ageră, iscoditoare și sârguința la învățătură impresionează pe cei ce-i sunt dascăli și mai ales pe preotul-dascăl Victor Băcilă din Valea Borcutului“. „După absolvirea clasei a IV-a primară (1928), la sfatul și
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
populare românești, zonarea acesteia. Cu privire la Eseu despre dansul popular românesc (1982), autorul însuși afirmă că este elaborat de un „nespecialist”, totuși coreologii l-au primit cu interes pentru caracterul lui incitant. Proza lui B. din Urme pe piatră (1974) și Șteampuri fără apă (1979) se situează în tradiția lui Ion Agârbiceanu atât ca manieră, cât și ca mediu (Munții Apuseni). În Efigii (1987), B. le conturează lui N. Iorga, D. Caracostea, C. Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, I. Mușlea
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu D. Caracostea), București, 1971; Istoria folcloristicii românești, București, 1974; Urme pe piatră, București, 1974; Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Șteampuri fără apă, București, 1979; Poetică folclorică, București, 1979; Folclorul românesc, I-II, București, 1981-1983; Eseu despre dansul popular românesc, București, 1982; Efigii, București, 1987; Se face ziuă. Romanul anului 1848, București, 2001. Antologii: Antologie de proză populară epică, I-III
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
producând secetă timp de șapte ani. În astfel de cazuri, cel chemat să restabilească ordinea este fie Dumnezeu (ca în legenda mai sus menționată), fie solomonarul, ca în acest descântec din folclorul minerilor din Munții Apuseni : Dacă tăul o săcat Șteampurile nu mai bat, Hai ploaie cu șirloaie Foieșu să se înfoaie Și-o trecut șolomonaru Care umblă cu șercanu [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit Și s-o tăt rotit Ploaia s-o pornit Și s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Foieșu să se înfoaie Și-o trecut șolomonaru Care umblă cu șercanu [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit Și s-o tăt rotit Ploaia s-o pornit Și s-or umplut tăurile Și s-or pornit șteampurile (19, p. 84). Funcția malefică a balaurului și cea benefică a solomonarului (și de aici adversitatea și înfruntarea dintre cei doi) rezultă limpede din exemplele citate și sunt suficiente motive să cred că acesta era statutul autentic, inițial al celor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din nisipurile sale, prin țiganii zlătari, mult aur ce intra prin tradiție, în caseta doamnei Domnitorului 25. Iar în limbajul aurarilor din Munții Apuseni, unde mineritul roman a fost foarte activ, prin lută (lat. lutum) se desemnează planul înclinat pe lângă șteamp folosit pentru spălat minereul aurifer zdrobit, oricum o temă ce merită adâncită. Argeșul apare mai întîi între afluenții Istrului indicați de Herodot ca Ordessos; în surse medievale evoluează ca Argesis, apropiat de forma modernă. Ca pentru toate hidronimele date de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și câteva „păcate juvenile veniale”. Acestea se diminuează sensibil în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce prelucrează temele rusticității, ale originilor: „Boii își rumegă așteptarea domoală,/ Amintirea câmpului înrourat./ Când și când mai nechează caii de smoală,/ Șteampurile copitelor bat./ Pe lângă mânji foiește marea mulțime./ Le cearcă mersul, sveltețea de cerbi,/ Numai de bivoli nu-ntreabă nime,/ Diavoli domestici, în care visuri preistorice fierb.” Inima poetului se simte pierdută/încorporată în dealurile ce par „misterioase morminte” ori resuscită
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
destinată să fie reprodusă în filigran. Acest grătar de fire își lăsa amprenta ușoară în coala de hârtie, care, privită în zare, apărea vărgată. Abia în secolul al XIII-lea, la Fabriano, în Italia, piua arhaică a fost înlocuită cu șteampuri. Transformarea cârpelor în pastă avea loc într-o cuvă de lemn sau piatră, cu ajutorul unor maiuri puse în funcțiune de un arbore orizontal cu came, acționat manual sau hidraulic de o roată. Aceasta a fost singura perfecționare adusă procesului de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
determinat decăderea totală a fierăritului și alunecarea localității, din nou, În ruralitate. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 17691773, de-a lungul văii Rimetea aflată la nord de localitate (vale care se varsă În Arieș la Buru), apar cca 15 șteampuri de prelucrare a minereurilor de fier extrase din zonă și notate (În limba germană) ca “Eisen Hamer Schmeltz Stamph Mühlen”. Satul Rimetea/Toroczkó este considerat unic prin faptul că aici Soarele răsare de două ori pe zi (!). La ESE de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
extras În trecut cu ajutorul târnacoapelor, baroaselor mari și mici și a dălților. Unde minereul era mai dur se utiliza praf de pușcă pentru sfărâmarea lui. Prelucrarea minereurilor se făcea În instalații de prelucrare primară și de sfărâmare a minereurilor numite șteamp-uri. Morile pe apă de pe valea Rimetea ajutau la procesul tehnologic de măcinare prin forța hidraulică obținută. Minereul de fier era curățat prin Încălzire și apoi, cernut, după care era vărsat În cuptorul de topit, care avea forma unui horn
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și argintului se folosea procedeul amalgamării, fiind cunoscută solubilitatea acestor două metale nobile În mercur. O importantă Îmbunătățire În procesul de extragere a aurului apare În evul mediu, când Încep să se dezvolte o serie de mașini de sfărâmat minereul (șteampuri) acționate de forța apei. După uscare, minereul era topit În cuptor utilizând drept combustibil mangalul (cărbune din lemn de foioase). Metalurgia aurului are vechi rădăcini și În Europa Centrală unde cantități importante de aur sau găsit mai ales În râurile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de minereu, era mărunțit cu multă răbdare În piuă (râșnițe, mojare), făcute la Început din piatră, apoi din fier. Tulbureala produsă din măciniș era trecută la ”șaitroc” pentru selecționarea firișoarelor de aur (aurul, mai greu, rămânea la fund). Prelucrarea În șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi atât de daci cât și de romani. O roată de moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual (“părăclit”) cu ciocanul era așezat În blocuri de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
județul Mehedinți. 323. Pop Adriana-Gabriela, născută la 24 iulie 1974 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Sabău Ștefan și Lidia, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Arnsteingasse 33/46-47, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Șteampului nr. 8, județul Maramureș. 324. Pop Emil, născut la 18 iunie 1970 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Vasile și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Arnsteingasse 33/46-47, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet "idem"; rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire", Mühle "moară"); fr. trench "pardesiu făcut dintr-o țesătură impermeabilă, trencicot" (> rom. trenci) < trench[-coat]"idem" (< engl. trench-coat; trench "șanț, tranșee", coat "haină"); rom. țal "chelner care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pompă centrifugă cu carcasă spirală" (v. Avram, pp. 142-143); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier "Stiria", walzer "vals"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, tare, drept, fix", Leder "piele"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire; bătător; zdrobitor", Mühle "moară"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "plată"); rom. verc (dial., Hațeg) "instalație industrială, în special pentru tăiat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
stambol, 133, 189, 199 stâng, 119 stângă, 119 stejar, 131-132 șantan, 186, 198 șelană, 154, 187, 199, 207 șoș, 130, 139, 188, 197 șpighel, 130, 187 șpiral, 154, 187, 198, 207 ștaier, 133, 187 ștaif, 107, 138, 139, 187, 198 șteamp, 130, 187 șvaițer, 139, 160, 198 tanagra, 133 Tăriceanu, 125 temperatură, 30, 86, 118, 135, 174, 200 tensiune, 30, 112, 115, 135 teracotă, 118 teșcherea, 128, 197 trenci, 122, 156, 161 trening, 122, 130, 162 triplu, 12, 141, 174 turcească
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
termină asfaltul și continuăm să urcăm pe un drum acoperit cu piatră spartă. încep să apară din loc în loc, mici iazuri numite de către localnici ,,tăuri” a caror apa era folosită în vechime la punerea în mișcare, prin cădere gravitațională, a șteampurilor (instalații de măcinare a minereurilor). Cu cât ne apropiem de partea superioară a Masivului Câlnic, haldele de steril devin tot mai dese. În sfârșit, oprim în fața unei bariere metalice, dincolo de care se merge doar pe jos. Ne iau în primire
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
soarelui. Odată ajunși la suprafață, trebuie să ne odihnim trupul, dar și sufletul răscolit de cele văzute în adâncuri. Vizităm expoziția în aer liber a instalațiilor și utilajelor folosite de-a lungul timpului la extracția și prelucrarea minereurilor. Impresionante sunt șteampurile - imense trunchiuri verticale de stejar, prinse în cercuri metalice, care erau ridicate și coborâte succesiv prin mecanisme simple, utilizând forță apei curgătoare, pentru a zdrobi bulgarii de minereu. Sub o copertina sunt expuse numeroase pietre funerare descoperite în zonă, ce
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ale. Serelor bl: 1, 3, 5, 7, 9, 3B, 9B Str. Serelor Str. Serelor Str. Silviculturii Str. Simion Bărnuțiu Str. Someșului Str. Stibinei Str. Strâmtori Str. Sudului (fosta Postfunduș I) Str. Sudului (fosta Postfunduș I) Ale. Școlii Str. Șoimului Str. Șteampului Str. Ștefan Luchian Str. Tâmplarilor Str. Târgului Str. Tăul Roșu Str. Tăuri Str. Teatrului Str. Teiului Str. Tineretului Str. Traian Demetrescu Str. Trompetei Str. Tudor Vladimirescu Str. Turbinei Str. Turnătorilor Str. Turnului Str. Țapinarilor Str. Țebea Str. Țibleșului Bl. D.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]