163 matches
-
structurali să le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate între competența tehnică și cea social-umană a funcționării sistemelor sociale. Tehnicile de acțiune specifice diferitelor sisteme - tehnologia întreprinderilor industriale este cel mai clar exemplu - încorporează un înalt grad de științificitate, de raționalitate. Componentele sociale și umane, deși reprezintă în egală măsură surse de probleme și dificultăți, nu dispun de tehnici raționale, fundate pe știință, comparabile cu cele dintâi. În societatea actuală, raționalitatea științifică a căpătat un prestigiu deosebit. Se acceptă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
perspectivelor lor, al obiectivelor și al instrumentelor cu care lucrează. Ceva însă le leagă în mod structural: timpul. Temporalitatea ocupă în aceste discipline un loc central. În acest context, începe să se cristalizeze o problemă epistemologică generală: este modelul de științificitate formulat în secolul al XVIIII-lea, pe baza experienței fizicii, universale, o normă standard, sau el este adecvat doar unor științe? Nu cumva sunt posibile discipline științifice, structural diferite de fizică, având ca obiect realitatea umană și caracterizate în primul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de fizică, având ca obiect realitatea umană și caracterizate în primul rând prin faptul că încorporează în mod fundamental dimensiunea temporalității? Pornind de la experiența disciplinelor istorice, filosofii de inspirație neokantiană au pus în mod tranșant o asemenea problemă. Modelul de științificitate al disciplinelor istorice, considerau ei, este diferit de cel al disciplinelor naturii. Orice obiect poate, în principiu, să fie considerat dintr-o perspectivă sau alta:din punct de vedere nomologic, al legilor generale care îi modelează comportamentul, sau ideografic, ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe știință” a secolului al XVII-lea, este „centrată pe evoluție”. Evoluția reprezintă, după părerea sa, elementul caracteristic al Weltanschauung-ului contemporan (Huxley, 1973). Există aici o problemă epistemologică ce merită toată atenția: putem descifra diferențe structurale în modelul de științificitate pe axa atemporal/temporal? Putem deci distinge științe structural atemporale de științe structural temporale? Există însă și o a doua dimensiune secundară, implicată mereu de dimensiunea temporalității, referitoare la obiectul propriu-zis al științei: general/individual. Modelul clasic de științificitate, așa cum
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de științificitate pe axa atemporal/temporal? Putem deci distinge științe structural atemporale de științe structural temporale? Există însă și o a doua dimensiune secundară, implicată mereu de dimensiunea temporalității, referitoare la obiectul propriu-zis al științei: general/individual. Modelul clasic de științificitate, așa cum era fixat în celebra formulare aristotelică, este legat de general: știința, considera Aristotel, nu poate fi decât o cunoaștere a generalului. Ea se ocupă doar cu ceea ce este comun unei clase de obiecte, și nu de ceea ce este specific
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea definire a științei? Nu cumva putem concepe și discipline științifice al căror obiect să fie nu o clasă generală de fenomene, ci doar un singur fenomen? Aici este însă implicată o problemă mai gravă. Există un singur model de științificitate sau o pluralitate de modele? În acest capitol voi încerca să pun în evidență diferențele generate de cele două axe invocate mai înainte: temporal/atemporal și individual/general. Considerarea celor două axe sugerează următoarele patru tipuri distincte de științe: Să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi explicată și istoria. Explicația istoriei poate ficonsiderară că o desfășurare în timp a explicației oferite de științele generalului. Raționând după modelul fizicii, filosofii secolului al XVIII-lea considerau că întreaga istorie este complet explicabilă prin aplicarea modelului general de științificitate, în măsura în care sunt îndeplinite două condiții: a) cunoașterea legilor care guvernează dinamica lumii; și b) cunoașterea stării inițiale (sau la un moment dat) a acesteia. În acest mod, istoria oricărei comunități umane devine complet inteligibilă, ca orice obiect individual, prin aplicarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a pune bazele unor științe ale socialului și umanului, inclusiv ale științelor istorice a fost formulată de abia în secolul al XVIII-lea, sub influența exemplarității științelor naturii. Caracteristică gândirii secolului al XVIII-lea era ideea unui singur model de științificitate pentru întreaga cunoaștere. Cunoașterea umanului, în măsura în care vrea să se constituie în știință, trebuie să adopte modelul științelor naturii. Raționalismul caracteristic filosofiei acestei epoci reprezenta un puternic sprijin pentru acest program. Rațiunea reprezintă izvorul universalității, al generalului din comportamentul uman. În măsura în care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și istorie, el distinge două tipuri de metode: explicația (Erklärung) și comprehensiunea (Verstehen). Distincția aceasta va fi preluată de William Dilthey, Karl Jaspers și Max Weber. Dilthey a fost cel mai activ susținător al ideii unui tip specific, autonom de științificitate a științelor umane. Marile teme legate de metodologia comprehensiunii au fost formulate de el. Principalele articulații ale proiectului său metodologic sunt următoarele (Dilthey, 1942). În primul rând, obiectul de cercetare al istoriei îl reprezintă individualul, singularul. În istorie nu există
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
i-a sugerat lui Spencer ideea de evoluție, sau invers, Spencer lui Darwin) (Harris, 1968), un lucru este cert. Conceptul de evoluție a societății s-a constituit în ambianța dezvoltării biologiei evoluționiste. Din biologie, conceptul de evoluție venea cu aureola științificității. Societatea putea fi gândită exact în aceeași manieră care s-a dovedit atât de fructuoasă în biologie. El aducea în raport cu perspectiva raționalistă a progresului filosofiei secolului al XVIII-lea speranța de a supune istoria umană unei analize științifice empirice riguroase
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și societățile umane au trecut de la un tip la altul în mod necesar. Problema este detectarea caracteristicilor obiective afectate de trecerea în timp de la inferior la superior. Succesul conceptului de evoluție nu trebuie însă atribuit în exclusivitate nimbului său de științificitate, ci poate într-o măsură mai mare unui anumit potențial ideologic pe care îl conținea și îl făcea deosebit de acceptabil noii orientări a burgheziei. Societatea însăși reprezintă o realitate supraorganică. Ea este într-o continuă evoluție, după propriile sale legi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestora, modernitatea și-a reluat cursul istoric capitalist deja consacrat. Deși „proiectul iluminist” al sociologiei și al altor științe sociale s-a vrut a fi unul eminamente științific, el și-a asociat consecvent o filozofie și/sau o ideologie justificative. Științificitatea sociologică ar rezulta din aplicarea metodologiei de cercetare din științele naturii, din observarea și experimentarea socială ce procură date empirice despre societate. Cu rare excepții (e.g. Durkheim despre sinucidere sau Marx despre clasa muncitoare din Anglia epocii), sistemele sociologice iluministe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un mit, o fabulă, o poveste saturată de experiențe personale, sociale sau naționale și justificată timp de aproape 200 de ani de legende istorice cum ar fi „generarea bunăstării”, „dialectica spiritului”, „emanciparea subiectului rațional sau muncitor”. Ceea ce Lyotard chestionează este științificitatea obiectivă, rațională, progresivă a cunoașterii produse de iluminiști și urmași, mai precis legitimitatea științificității acestei cunoașteri, care este susținută prin invocarea unei instanțe exterioare, ce nu ține cont de natura reală a cunoașterii produse. Astfel, în diferite proiecte iluministe, progresul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
justificată timp de aproape 200 de ani de legende istorice cum ar fi „generarea bunăstării”, „dialectica spiritului”, „emanciparea subiectului rațional sau muncitor”. Ceea ce Lyotard chestionează este științificitatea obiectivă, rațională, progresivă a cunoașterii produse de iluminiști și urmași, mai precis legitimitatea științificității acestei cunoașteri, care este susținută prin invocarea unei instanțe exterioare, ce nu ține cont de natura reală a cunoașterii produse. Astfel, în diferite proiecte iluministe, progresul social sau uman a putut fi privit ca progres al ideii însăși pe calea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lor. Factorii sunt analizați cel mai adesea în izolare unii față de alții, deși acțiunile lor sunt pe cât de simultane, pe atât de convergente. În genere, două presupoziții par a fi esențiale în orice considerare a analizei învățământului superior. Mai întâi, științificitatea lor este încă într-un stadiu infantil, iar apoi receptivitatea universitarilor față de analizele centrate pe învățământul superior este infimă. Se instituie astfel un cerc vicios care se autoîntreține și are efecte negative clare asupra dinamicii de dezvoltare a lumii academice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
separate și apărate de granițe intangibile. Ori de câte ori se pune problema înființării unor noi catedre sau a unui nou program de studii, valorile academice de consacrare disciplinară sunt activate și o dispută aprigă se declanșează. Granițele disciplinare sunt mai puternic vizualizate, științificitatea cunoașterii este mereu chestionată, volumul și valoarea comunității academice de reprezentare și dezvoltare sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar forța ei este bazată în primul rând pe tradiția acumulată, și mult mai puțin pe evaluarea potențialului de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin hotărâri arbitrare, ci după legile ei eterne și imuabile, iar acest tribunal nu este altul decât critica rațiunii pure însăși 32. Metafizicii, ca cercetare a ceea ce este universal și atemporal, Kant îi va impune cele mai severe cerințe de științificitate. În aceeași prefață, el afirmă că în acest gen de considerații nu e permis în nici un fel a avea păreri și că tot ce ar semăna numai cu o ipoteză este marfă prohibită, care nu e îngăduit să fie oferită
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
evaluată cunoașterea. Această poziționare a fost preluată în cea mai mare parte și de către științele despre om și societate. Ambițiile fundaționaliste au afectat și științele socioumane, care le-au pus în slujba căutării legilor și principiilor universale, a criteriilor de științificitate. Edificiul teoretic și metodologic al fizicii clasice a devenit un etalon pentru legitimarea cunoașterii, a științei de orice fel. Scopul științelor socioumane moderne a devenit astfel dezvăluirea „realității externe”, obiective, oferirea unor explicații cauzale ale relațiilor dintre fenomene și procese
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Necesitatea unei revoluții științifice apare când paradigma existentă se dovedește incapabilă să depășească ceea ce se numește o situație anomalistică. (Trigg, 1996, p. 26) Feyerabend spune că raționalismul este doar o tradiție de gândire, un pattern printre multe altele. Standardele de științificitate sunt flexibile, iar conformarea la ele este un act voluntar, prin care se acceptă o structură, un anumit model. Apar astfel forme consistente ale curentului relativist clasic, fundamentate pe distincția metodologilor pe care Feyerabend îi numește tradiționali: între demersul cercetătorului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nu „din interior”. Raportarea nu se face la structura și coerența internă a domeniului, ci la o grilă externă, la un model cât se poate de rigid, în funcție de care trebuie să se constituie orice ansamblu de cunoștințe cu pretenții de științificitate. Chiar dacă acest mod dur de raportare a mai fost permeabilizat și flexibilizat de intervențiile celor trei autori menționați, caracterul represiv al „vocii unice” specifice epistemologiei și metodologiei moderne s-a păstrat, el constituind unul dintre punctele principale ale criticilor postmoderne
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
discursului pedagogic s-a produs sub cel puțin două aspecte: - decontextualizarea lingvistică, cu referire directă la condițiile pragmatice ale procesului de comunicare, la gradul de realizare a interacțiunii dintre „producătorii” discursului și „receptorii” săi. Cerința asigurării unui anumit grad de „științificitate” și „universalitate” pentru conceptele pedagogice (dar nu numai), în măsură să asigure caracterul oarecum „atemporal” al acestora, și posibilitatea „traducerii în toate limbile” s-au confruntat cu imperativul realizării unor convenții prealabile, care, nu de puține ori, au mers prea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
garanții acestor acțiuni! În numele Binelui, bineînțeles, s-au ridicat vocile lor și s-au așternut pe scris penițele lor. Desigur, și în prezent ei continuă să slujească unor cauze și dau, fără pic de rușine, lecții de morală și de științificitate acelora care nu au șansa să se afle în posesia adevărului. Cu gândul la aceasta, la aceștia, suntem înclinați să-l ascultăm pe șiretul Talleyrand, un specialist al speciei, dacă există una: Există ceva mai oribil decât minciuna, și anume
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și clasele într-o masă, iată o noutate absolută în epocă adusă, se știe, de psihologul francez. Se mai cunoșteau cîteva rudimente, dar el le-a sistematizat și le-a turnat în tipare de reguli, beneficiind de o aparență de științificitate: "Descrierea lui Le Bon scrie Reinwald în studiul său despre psihologia maselor despre mijloacele de acțiune ale conducătorului, a influențat propaganda modernă destinată mulțimilor și a ajutat la succesul acesteia într-o măsură considerabilă"98. Este incontestabil că tot ceea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care pot fi adoptate. Membrii unei comunități epistemice nu au, în mod necesar, aceeași pregătire și nu aparțin, în mod necesar, aceleași discipline, dar ei se regăsesc în jurul unei probleme, a unei concepții bazată pe criterii de validare și de științificitate. Rețelele lor funcționează de o manieră transnațională. Datele și rezultatele sunt publicate și discutate dincolo de frontiere, o cunoaștere științifică consensuală se dezvoltă la scară mondială. Atunci când toate aceste condiții sunt reunite, o comunitate științifică care are acces la circuitele de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
scale de evaluare, tabele de analiză. g. Observația nestructurată(calitativă) se utilizează în cercetările antropologice, în studiile etnografice și în practica asistenței sociale, mai ales sub forma observației participative.12 Documentarea. În domeniul socio-umanului, multe dintre cercetările cu pretenții de științificitate nu au fost realizate ca urmare a contactului direct cu realitatea, ci pe baza unor surse de informație mediate; astfel, antropologii și sociologii veacului al XIX-lea și-au construit teoriile științifice pe baza mărturiilor din scrierile călătorilor europeni în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]