159 matches
-
intensitate tulburătoare, umbrele efemere au propriul joc de reflexe, dinți dezveliți, priviri lubrice, îmbrățișări furtive, ceva sălbatic, funest crește în ritmul dorinței și al muzicii maghiare cu rezonanțe tribale, care-i plăcea atât de mult lui Emil Cioran. Asemeni unei știme, femeia atrage bărbatul în mreaja dorinței cu o știință ancestrală, asemeni danaidelor care-și ucid ibovnicii în noaptea nunții sau a lui Judith care-l ucide pe Holofern doborât de spasmul voluptuos. În circumstanțele tragediei, vendeta cere ca victima să
Pe-un picior de plai... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7139_a_8464]
-
în condiții de criză. În cazul în care lucrarea va rămâne în repertoriu, chiar și în această formă de concert-spectacol, deoarece ea va atrage cu siguranță publicul, este de dorit ca măcar interpreții să învețe partitura pe dinafară, renunțând la știme, pentru a conferi lucrării caracter de spectacol în totalitate.
Turandot la Opera Națională București by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6171_a_7496]
-
faci un alt catastih al amorului, sau cîtă bună literatură poate ieși, ca diamantele artificiale, din cenușă. Celălalt îl aduce, ca pe o chiciură, în vagonul de tren, Coralia, ,prietenă" veche. Femeia cu păr roșu și dinții rari e o știmă a bunăvoinței de care nimeni n-are nevoie. A apărut într-o noapte pustie, pe șoseaua pe care Alexandra și Ludovic (unul din atîția...) tocmai scăpaseră, neatinși, dintr-un accident, îmbiindu-i cu găzduire și vin. Încerca, atunci, ca și
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
mai degrabă, dintr-un prea plin sufletesc care i-a împins să dăruiască acolo unde insul era gândit să nu aibă o picătură mai mult decât admite supraviețuirea. Adesea, nici atât... Cartea prietenilor mei, de Iordan Chimet, învingător în lupta cu știmele spaimei este un asemenea exemplu, bilanțul, totodată, al unei vieți trăită sub constelațiile libertății spirituale, nu altundeva, ci chiar în bolgiile comunismului. Poet, retezat în relația cu cititorul în plină tinerețe creatoare, critic de artă, menit de autoritate tăcerii, Iordan
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
pierit Bunicile căsuțelor de-al^ dată Și-n dezolante nopți de antracit Colindătorii nu se mai arată. Se mistuiră blânzii mei juncani - Pustiul grajd e rece ca o criptă - Și nu mai intră luna-n șaișpe ani Ci parcă-i știmă spelbă-n mâl înfiptă. Nici nourii, în crugul abătut, Nu-și fac declicul spre zăpezi de-a gata, Căci Moș Crăciun nu vine ca-n trecut: Când sub cojoc nu-l bănuiam pe Tata. . . . . . . . . . . Doar blugii, azi, mi-i trag
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
flutur părul ca în vis, să-l împletesc, să-l despletesc, sub geana cerului închis, sub umbra pomului în floare, se joacă șarpele cu noi, ai ochii dulci ca de cicoare, ce grea osândă pe-amândoi. îmbătați de dor cu știme, uzurpați de zeu din rit, am dat buzna din mulțime într-un rai nepângărit. și venisem lacom, mândru, peste chipul tău în floare, împăcând cu gând de pradă sentimentele tartare. luna veselă și bearcă a fanar visa, prin spații, noi
EROII LUI MENANDRU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373761_a_375090]
-
lume și ultimii slujitori. Vestea că cineva locuiește la castel alungă tihna întregii comunități din Werst. Poate că, acolo, sălășluiesc alți oameni, dar cum au ajuns la castel, și cu ce gânduri? Poate sunt doar duhurile bătrânei cetăți sau chiar știme primejdioase, care iau chip de femeie... Încurajat de mai marii satului adunați la hanul Regele Matei, pădurarul Nic Deck hotărăște să urce la castel pentru a dezlega misterul, când de undeva o voce strigă: „Nu te duce mâine la castel
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
aș isca și păsări de eghipet șerpi de lună - ghem secret crai de ierni - mânii de vânt scumpul acoperământ dinspre minte spre inìmă dinspre vrajbă către crimă se stârnesc duh și vecìi pustiind povești pustii din scheletele de stele vestesc știme - bocesc iele fântânile sparg oglinzi numai cu mâna te-ntinzi lună soră - frate soare totu-i vrăjită scrisoare schimbă-mi soarta pe-un pitac neguțând visuri de drac împacă aur și moarte într-o carte - într-o carte stăpânește și
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
să îi ducă dorul.” Atrași în mrejele ei i-au căzut victimă „pescari iscusiți”, „copii neștiutori”, „copilandri”, „flăcăi”. Din rândul sătenilor se remarcă Aliman, un tânăr frumos, voinic, curajos, pescar iscusit, cu o gândire realistă, nu crede în poveștile despre „știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește.” Pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ca orice pescar își propune să îl prindă. După ce reușește să o țină pentru o clipă în brațe, lostrița devine peștele iubită
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
din dorința erotică de a se uni în eternitate cu ființa iubită, din răzbunare că el o trădase și se căsătorea cu o altă fată, sau acțiune malefică a unei ființe demonice dornică de carne de om. În povestirea „Aranca știma lacurilor” de Cezar Petrescu ceea ce părea a fi o știmă ce bântuie castelul se dovedește a fi spiritul neliniștit al unei domnițe ce nu avusese parte de o moarte obișnuită. Mitul sirenei este puternic reprezentat și în literatura germană. Zâna
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
ființa iubită, din răzbunare că el o trădase și se căsătorea cu o altă fată, sau acțiune malefică a unei ființe demonice dornică de carne de om. În povestirea „Aranca știma lacurilor” de Cezar Petrescu ceea ce părea a fi o știmă ce bântuie castelul se dovedește a fi spiritul neliniștit al unei domnițe ce nu avusese parte de o moarte obișnuită. Mitul sirenei este puternic reprezentat și în literatura germană. Zâna Onda dintr-un basm clasic german cu același nume apare
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TU, FEMEIE, PENELOPĂ... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului de la un timp te visez cu pletele-n vânt ca o știmă ce-ai îmbătat apele cu miresme de sălcii în floare, ai corpul liană bătută de vânt și sălbatecii ochi de cicoare, umbletul ți-e urmă de vis ce calcă pe perne de fluturi, când râzi și vorbești, doruri și vise
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
despre pescuit sunt deja în domeniul banalului, inclusiv chestia cu peștișorul de aur, intră în scenă cele de domeniul miticului. Abia acum se pot afla ce iubiri se produc în sistem cu diferite zâne ale lacurilor, cu ispititoarele rusalce sau știme, ca să nu mai vorbim de cei care pescuiau în mări și aveau în palmares cel puțin o aventură cu o sirenă. Iar asta se întâmpla pe vremea când pescarul sportiv, care acum semăna cu o prună afumată (lato sensu!), era
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
pădurea se întunecă dintr-odată iar fulgerele , ca niște limbi de șerpi, se năpustiră spre ea. Apoi un vânt cumplit făcu să se-aplece copacii cei falnici, crengile se rupseră și un val de apă se prăvăli din văzduh. Pasămite, Știma Hribilor, supărată că i se luase odraslele slobozise acel potop nemaivăzut ca să pedepsească pe cei doi copilași. Urgia ținu multă vreme și oamenii satului, adăpostiți care pe unde, abia au putut răzbi până la casele lor, dar pas să mai poată
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
flutur părul ca în vis, să-l împletesc, să-l despletesc, sub geana cerului închis, sub umbra pomului în floare, se joacă șarpele cu noi, ai ochii dulci ca de cicoare, ce grea osândă pe-amândoi. îmbătați de dor cu știme, uzurpați de zeu din rit, am dat buzna din mulțime într-un rai nepângărit. și venisem lacom, mândru, peste chipul tău în floare, împăcând cu gând de pradă sentimentele tartare. luna veselă și bearcă a fanar visa, prin spații, noi
EROII LUI MENANDRU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366182_a_367511]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > EMINESCU ESTE VIU Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 688 din 18 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Eminescu este viu După criminala crimă, Eminescu, precum știu, Nu-i a apei vremii știmă... Eminescu este viu Și ne-mpinge, ne animă, Să salvăm al gliei fiu Contra celor ce-l oprimă... Eminescu este viu Și nu e mai mare stimă Pentru umbra din sicriu Decât dragostea infimă... Eminescu este viu Și cuvântul lui
EMINESCU ESTE VIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351319_a_352648]
-
Rima celor care scriu Patria cu ritm și rimă... Eminescu este viu În a vremurilor climă Peste geniul lui pustiu De pustiu ce se comprimă... Eminescu este viu După criminala crimă, Eminescu, precum cum știu, Nu-i a apei vremii știmă.. Referință Bibliografică: Eminescu este viu / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 688, Anul II, 18 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
EMINESCU ESTE VIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351319_a_352648]
-
am văzut ... , 3. Dunărea; Secoșan Cadar Violeta (Timișoara, România), 1. Danubius, Danubius, Cântecul Dunării milenare, 2. Dunăre, Dunăre Sfântă ... Fluviu Tainic de iubire, 3. Dacia străbună; Secula Maria (Timișoara, România), 1. Navele din vis, 2. Nedumerire, 3. Opregul Europei, 4. Știma apei; Sperlea Mariana (Timișoara, România), 1. Metamorfoze, 2. Dunăre, Dunăre ... , 3. Dunărea albastră; Stiegler Lieselotte (Viena, Austria), 1. Străinul, 2. Clipa, 3. Visul, 4. Pe malul Dunării; Stoiț Ionel (Novisad, Serbia), 1. Deșteptarea Neoplantei, 2. Tufișul de lângă bătrânul Danubius;Strungă
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
aflat că ai trecut pe malul celălalt în Lumină. Eu și guguștiucul Numai eu și guguștiucul cântăm de dimineață, Eu pe pagina albă de vibrează până-n rimă El pe o creangă a bobotezei de îngheață Notele muzicale, țurțuroi, pe-o știmă. Numai eu vers de cântec și descântec El pasăre vorbitoare de văzduh, Rege nenăscut din pântec Eu ce-l așez în sunet duh. Întoarcerea ACASĂ Era o vreme-a inimilor aprinse Un timp al cuvântului scris, Era clipa tăcerilor încinse
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
al vechilor pictori de biserici care ajunau înainte de a se apuca de lucru : chiar mi-am pregătit tuburile de vopsele, pensulele din coadă de veveriță și bucăți din sticlă subțire de geam, pe care să pictez icoane. Am ales și știma - una rămasă de la iconarii de la Nicula și în care Isus se arată cu un obraz proaspăt ras dar de trei ori multiplicat:Tatăl-Fiul-Spiritul Sfânt. De acolo, din scama de pornire și din starea de scânteie ce-și așteaptă amnarul și
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
o jerbă din flori albe de hârtie creponată, este un fel de migdală dulce-amăruie. Ultimul capitol, Iisus de la Dunăre ilustrează un episod tulburător cu o apariție stranie de femeie-știmă a Dunării de Jos,din Dobrogea. Un spirit, o rusalcă, o știmă, o lipoveancă ? Cine știe ? Poate că nici nu-i prea bine să știm : Atunci, rusalca de la Capidava ieși din valuri; era tare veselă, acoperită pe cap cu alge în loc de basma de mătasă. Era și femeie, era și șerpoaică; jumătate știmă
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
știmă, o lipoveancă ? Cine știe ? Poate că nici nu-i prea bine să știm : Atunci, rusalca de la Capidava ieși din valuri; era tare veselă, acoperită pe cap cu alge în loc de basma de mătasă. Era și femeie, era și șerpoaică; jumătate știmă, jumătate nevastă, înecata mea ieșea din apă vie și nevătămată. Nici nu s-a uitat la mine, l-a prins doar de guler pe criminalul tânăr, l-a lovit cu palma ei strălucindu-i în soare ca sturionul, o singură
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți s-asculți Iubito, numai cântecele tale Și, prefăcută-n știmă, să te muți Din ierni prea reci, în veri primordiale” ( Sonet cu fântâni) Modestia poetului, prețuirea artei, sunt bine conturate in poezia „Nedefinit”, autentică „ars poetica”: „căci poet să te socoți / îți trebuie melancolie, / neliniște și lacrimi /( ... ) și patimi și
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
peste geam prin giurgiuvele se strecoară ca o umbră peste visurile mele ca o umbră din trecut peste prispa mea de lut. slova mea-cuvânt de vis toate păsările mi-s zboruri în vârtej de rime și de doruri și de știme las ferestrele deschise ca să-mi intre-n casă vise de cocori cu aripi ude prin frunzișurile crude și pâraie în căderi visând numai primăveri ce frumos se face noapte printre vise printre șoapte vine draga primăvară nu mai știu a
NUNTIRE DE CUVINTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370155_a_371484]
-
încărunțit în somn, visând chipul iubitei, umbra ei mi se arăta ca-n poveste tot mai zveltă, mai bălae, cu litania pe frunte, mă ruga să mai stau să-i cădelnițez iubirea, alergam să-i caut trupul și ea devenise știmă printre cețuri și abise se depărta ca o arătare. iubirile mele au apărut într-un amurg de toamnă cu plopii înșirați ca niște schelete pe cer și toate au dispărul în dimineața iluziilor topindu-se în oglinzi de ape stătute
LITANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347059_a_348388]