932 matches
-
cu ea. Scriind?! Curgi odată cu timpul. Clădești ruine. Te-aduni într-o oglindă care se sparge în realitate. Dar dacă te reculegi într-o tăcere atât de adâncă și grea încât în jurul tău istoria se face liniște? Tăcerea nu se știrbește, nu trebuie tradusă, nu-i trebuie note de subsol și nici ediție critică. Doar un autor onest. Istoria, o clipită. Lupta, o respirație. Mircea Vulcănescu - scriitorul a patru volume de opere? Da. Un om care și-a făcut datoria? Desigur
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
simțit o strângere de mână. „Este mâna ei. I-am păstrat atingerea intactă. Nicio femeie nu are mâna atât de fină! Iubita mea nu a rezistat. Este mai emoționată ca mine..., dar eu trebuie să fiu bărbat, să nu îi știrbesc prestigiul câștigat în mulți ani de muncă asidua și cinstită”, gândi el în fracțiuni de secundă. Deschise din nou ambii ochi, la fel de încet și aproape la fel de puțin. De data aceasta, a rămas cu ei deschiși ceva mai mult timp. Apoi
UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1396373521.html [Corola-blog/BlogPost/354065_a_355394]
-
stabilite dinainte, de la răsărit la apus. Dacă, din întâmplare, se aventurau spre nord, se loveau de Carpați ca de o barieră de netrecut. Acești munți erau, de altfel, excelent plasați pentru acest rol defensiv. Timpul n-a avut darul să știrbească forța, nici să slăbească speranța daco-romanilor. Rămăsese aceeași rasă rezistentă, răbdătoare, întrucât se considera nemuritoare. Românul nu piere, sună un dicton popular în toate regiunile României...” Din lucrarea „HISTOIRE POLITIQUE ET SOCIALE DES PRINCIPAUTES' DANUBIENS” , ELIAS RGNAULT își exprimă admirația
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
vidul său statistic al gândirii prin interjecție. *** Sunt carnea uscată a Ideii prin care se prelinge complotul de dinaintea zicerii. Am mucegăit pe tăcerea tâmplei cu suspin de rugăciune și mi-am subțiat metafizicul în ridul senzației. Compasiunea lucrurilor mi-a știrbit marginea ca pe-o vitalitate a întâmplării supusă urletului devenirii ... Libertatea din oase tușește romanul materiei orgolioase în gângurit ca un EU absurd devenit capriciu. Mă presimt, mă foșnesc, mă constat o biografie prinsă de mână de genunchii cu care
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_la_marginea_lumii_iii_george_baciu_1340650468.html [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]
-
ideal creștin, contextul fiind animat de un puternic impuls fanatic, promovat de toate mijloacele posibile: juridice, comerciale, artistice, media, dar îndreptat spre hedonism. Decăderea prin excesul acestor manifestări de tip carnavalesc atinge punctul culminant în momentul în care România își știrbește independența politică, dar mai cu seamă pe cea economică, și se îndreaptă spre o fatală cădere în hău. Aceste simptome asociate condițiilor politice și sociale pregătesc, nu numai în țara noastră, scena unui timp de mari contradicții, de ample și
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Centrul_pirateriei.html [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
s-a conferit puterea de a decide cine trăiește și cine moare. G nu îi este pe plac, fiindcă i-ar putea demasca incompetența și activitatea criminală. Mai mult decât atât, necondiționând actul medical de pretenții financiare adresate pacienților, G știrbește din prestigiul colegilor săi, al căror scop suprem nu este ascensiunea profesională, ci înavuțirea pe orice căi. Activitatea doctorului G este subminată pe toate căile: i se aplică penalizări, cu diminuarea salariului, este lăsat să opereze doar pacienți fără șanse
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_cursa_pe_un_camp_al_florin_tene_1365705996.html [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
cred că vine măcar dintr-o minimă cultură.. măcar din vreo doi autori studiați cu amănuntul, sau a vreo două curente acolo... nu sunt ‘sincer, pentru că așa e. Ne impunem cu “opere” nu prea sigure, interpunând și acoperind adevăratele valori, știrbind chiar prestigiul Marelui nostru Poet... doar pentru a ieși în evidență... daa, precum furnicile pe mușuroaie..! Spunem că îl cinstim pe Eminescu pentru că citim câte o poezie de ziua Dânsului? Când de fapt pentru memoria Lui și a neamului nostru
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
din venele dezmorțite brusc lupta brațelor plăpânde cu apa, iar plămânii i se umflaseră cu aerul îmbâcsit din balon, atunci când băiatul urcase singur, tremurând, pe marginea bazinului. Silvia avusese dreptate, iar faptul că recunoștea asta nu reușea acum să-i știrbească orgoliul. Lângă el, copilul strânse la piept prima diplomă din viața lui. Îl sărută pe creștet și îi șopti cu toată convingerea: - Ești un campion! Referință Bibliografică: CAMPIONUL / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1666, Anul V
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437727508.html [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
modele demne de urmat, de la care copiii învață să fie curajoși, cinstiți, modești, harnici, corecți, perseverenți și, nu în ultimul rând, prieteni adevărați. Chiar dacă în ultima vreme, copiii dovedesc un interes deosebit pentru literatura științifico-fantastică, această pornire a lor nu știrbește cu nimic din calitatea speciilor literare amintite. Poezia pentru copii este, de asemenea, pe placul lor, aceasta atrăgându-i prin muzicalitatea versurilor și prin felul în care sunt redate anumite fapte, idei, tablouri sau sentimente. Trebuie să-l amintim pe
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
am aflat parabola și că, în consecință, n-o am la îndemână în structura textuală a autorului cărții din care am citit-o. Va trebui, prin urmare, s-o reconstitui (iată, și cu povara că reconstrucția mea i-ar putea știrbi din valoare). Oricum, nădăjduiesc că nu va fi chiar un eșec și că nu săvârșesc un delict, neinserând nota bibliografică privind autorul, de vreme ce nu îmi însușesc aici decât rolul de vehicul onest al respectivei fulgurații de epic din panteonul înțelepciunii
TRĂIEŞTI CUM GÂNDEŞTI (SAU) OMUL, PRIVIT CA... PAHAR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1422041657.html [Corola-blog/BlogPost/370364_a_371693]
-
chiar dacă este relativ și personal), în căutarea lui Dumnezeu (altul decât construcția socială numită religie), în căutarea frumosului, simplității, bunătății din oameni (în care încă mai cred), în căutarea unui scop transcedental al vieții. Scriu pentru că trebuie redată omului demnitatea știrbită pe de o parte de nihilism prin afirmarea ideii că suntem nimic, rodul accidentului, iar pe de alta de religie care reduce omul la „cerșetorul” grației divine. Scriu având convingerea că moralul trebuie înfăptuit nu în așteptarea vreunei recompense, ci
TAINA SCRISULUI (27) – SCRIIND CU PENSULA de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_taina_scrisului_27_constantin_popa_1345239112.html [Corola-blog/BlogPost/355052_a_356381]
-
stabilite dinainte, de la răsărit la apus. Dacă, din întâmplare, se aventurau spre nord, se loveau de Carpați ca de o barieră de netrecut. Acești munți erau, de altfel, excelent plasați pentru acest rol defensiv. Timpul n-a avut darul să știrbească forța, nici să slăbească speranța daco-romanilor. Rămăsese aceeași rasă rezistentă, răbdătoare, întrucât se considera nemuritoare. Românul nu piere, sună un dicton popular în toate regiunile României...” Din lucrarea „HISTOIRE POLITIQUE ET SOCIALE DES PRINCIPAUTES' DANUBIENS” , ELIAS RGNAULT își exprimă admirația
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
-o demult. Ea nu mai este a mea de treisprezece ani. (O clipă rămâne pierdut cu ochii țintă spre toamna de afară.) E toamnă. Atâta culoare și lumină poartă în ființa-i acest anotimp. Niciun alt anotimp nu-i poate știrbi măiestria. Primăvara se laudă cu țesătura-i de verdeață și coroanele de flori. Vara etalează plinătatea verdelui obosit de soare și ploi. Iarna își aruncă haina-i albă peste natura înghețată. Toamna, regina culorilor, își țese flori din frunze și
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
ar ajuta la crearea unei imagini cât mai adecvate despre mediul concentraționar și despre importanța salvatoare a poeziei, dată fiind cantitatea uriașă de astfel de mărturii lirice. Pe de altă parte, citarea este de multe ori un act de impietate, știrbind frumusețea textului ca întreg. Spre exemplu, ar trebui citate integral poeme ca „As-noapte, Iisus...”, „Avem atâția morți”, „Ne vom întoarce într-o zi”, „Foamea”, „Lanțuri”, „Blestemul Aiudului”, „Imn morților”, „Cimitir de deținuți”, „Vorbitor”, „N-ai dezmierda”, „Metanie”, „Vizita” etc. - scrise
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
copii și familie. Dar și de suferință, trădare, secrete păzite acerb. Romanul este atât de dens și de alert (fără să fie deloc stufos sau încărcat), încât a-l povesti pe spațiul restrâns al unei cronici ar însemna să-i știrbesc tocmai calitatea esențială, care este autenticitatea. Magdalena Brătescu se mișcă, spuneam, cu dezinvoltură în romanul ei, din Israel în Brazilia și de acolo în Europa (Viena este, într-un fel, centrul în care se înnoadă și se deznoadă firele narațiunii
CHIPUL MAGDALENEI BRĂTESCU de RĂZVAN VONCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Razvan_voncu_chipul_magdale_razvan_voncu_1385467829.html [Corola-blog/BlogPost/346935_a_348264]
-
o vom deschide și mai bine? Ceea ce descoperim în noi înșine să spovedim Domnului, să spovedim preotului, duhovnicului și cerând puterea lui Dumnezeu de a vedea altele și de a lupta cu ele. Pentru că omul păcătos, prin păcatele sale, își știrbește încet-încet și limpezimea dăruită lui și ascuțimea dăruită lui de Botez, astfel încât pecetea pe care o primim noi se acoperă încet, ca orice altă pecete peste care cade praful, peste care cade orice altceva. Dar ea poate fi curățită. Poate
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
mai despicau zona mătăsoasă dintre coapse. Acolo fusese el - se cutremura ea pentru a cîta oară, și nimeni nu-mi va mai lua această trăire ... Poate că o să iubească vreodată un alt bărbat, dar acele clipe nu îi vor mai știrbi niciodată perfecțiunea voluptății din adîncul ființei ei, așa cum nu va mai simți nicicînd murmurul frunzelor sălciilor în sîngele ei înfierbîntat. Mancuse nu va afla niciodată aceste gînduri ale Florei, așa cum nici un bărbat nu va ști că iubirea vieții lui va
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
serviciul pozitiv de imagine adus revistei noastre. Multe nume nu au fost rostite, fără nicio rea credință, cu rugămintea de a conștientiza resursele limitate de timp ce ne stau la dispoziție, dar aceasta însă nu înseamnă că li se poate știrbi cu ceva contribuția adusă în zămislirea și mai apoi la creșterea familiei ARMONII CULTURALE, ca o familie adevărată, a românilor de pretutindeni. Aici am regăsit și copii de mare vocație și talent, care ne fac mândri să fim români! Din
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_idee_za_gheorghe_stroia_1387781859.html [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
năuc Prea cinstită adunare se-aduna pe el buluc . Se-ntreceau care de care să-l admire să-l privească Ca si cum măgarul (nene)era pronie cerească ! {Mă iertați (va rog frumos) am văzut cacofonia Însă nu lezez măgarul, nu-i știrbesc nicicum mândria } Nu-i intra nimeni în voie își vedea de buru-buru ‘ Toată turmă de mioare îl urma că pe un “guru”. Și avea măgarul asta o mulțime de ...pro...fani Ce se-adunau împrejuru-i (cu accept de la “ciobani”). Mai
MAGARUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1449351678.html [Corola-blog/BlogPost/352530_a_353859]
-
caudine și dacă rezistă acestor probe de foc, înseamnă că au stofă de poeți. Personal, nu împărtășesc această opinie. Sunt anumite întâmplări în viață care te marchează. Calul - o decepție - boala - poezia, toate legate cu un cordon nevăzut, alcătuiesc rotundul știrbit pe alocuri, al amintirilor, adunate în prova memoriei. Dar care, pot forma o roată în stare să se învârtească. Nichita spunea într-un poem: „Primul mort pe care l-am văzut în viața mea/ a fost un cal./ De aceea
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
contră, să ne pese mai mult de cei din jur Un lucru e cert: inima cuiva care trăiește departe de casă și de plaiurile natale ar trebui să fie programată să se poată împărți în mai multe locuri, fără să știrbească din liniștea sau sănătatea mentală a posesorului. Din păcate, suntem limitați cu toții la două atrii și doi ventriculi. Din fericire, sufletul este mult mai expansibil. (Foto Guliver Getty Images)
Atentatele de la Paris, prin ochii unei românce stabilite la Londra by https://republica.ro/atentatele-de-la-paris-prin-ochii-unei-romance-stabilite-la-londra [Corola-blog/BlogPost/337722_a_339051]
-
Orizont > Portret > CATRINEL DUMITRESCU SABIA ȘI SCUTUL ACTORILOR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1616 din 04 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Într-un anume fragment de critică teatrală (nu-l numim ca să nu se creadă că îi știrbim competența) se vorbește, fără greșeală până la un anumit punct, că actrița Catrinel Dumitrescu se ascultă cu ochii închiși, la teatru, pentru că induce o rupere de real și aduce visul. În fața unui astfel de tablou de privit cu ochii interiori, în
CATRINEL DUMITRESCU SABIA ŞI SCUTUL ACTORILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433389457.html [Corola-blog/BlogPost/374833_a_376162]
-
la răspundere până acum pe TOȚI directorii de la Operă din ultimii ani? Până la urmă nu ministrul culturii trebuie să rezolve efectiv conflictul, ci unul sau altul dintre directorii numiți de el. Mi-a răspuns că proasta gestiune în cazul Opera știrbește din prestanța și credibilitatea ministrului, sugerând că de aia se impune demisia. L-am întrebat cum rămâne cu reforma, cu lucrurile bune din mandatul ministrului culturii. Părea că e mai important cazul Opera. Dar ce nu ne spune domnul Cioloș
„Am deranjat grupuri de interese care au încercat să își impună punctul de vedere favorabil promotorilor imobiliari” by https://republica.ro/fostul-ministru-al-culturii-vlad-alexandrescu-zam-deranjat-grupuri-de-interese-care-au-incercat-sa-isi [Corola-blog/BlogPost/337962_a_339291]
-
se cuveneau, cum aveam eu să aflu mai târziu, după cum fusesem de cuminte, că vezi Doamne, el le știa pe toate, sub....o cracă.....din brazii care tronau în curtea bunicului. Și aceea aleasă cu mare grijă, ca să nu le știrbească din frumusețe, și bineînțeles când eu nu eram prin preajmă. Nu știu de ce, dar la mine Moșul aducea și craca, pe care o lăsa în tindă,simplu, dar frumos împodobită, și intenționat făcea zgomot ca să fie auzit, iar eu săream
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1495138648.html [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
se văd pene de păsări mici mâncate de ulii și de vulpi. Nu știu de ce găsesc bucăți de greble rupte, fără dinți, aruncate prin poieni. Nu știu de ce copiii aruncă atâtea pietre prin fânețuri încât cosașii, la vară, își vor știrbi coasele în ele!... Nu știu de ce sunt atâtea zile frumoase, dacă după ele vin atâtea ploi și vremi mohorâte!... Nu știu de ce crește iarba pe drumurile pietruite cu grijă. Nici de ce carele se împotmolesc adânc în noroiul ulițelor strâmte!... Încep
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]