551 matches
-
toți ieșeau cu câte una din întreprindere, îți dai seama cât se fură? EA: Ei, ia nu mai face gălăgie, nu erau ale noastre? Trebuia să trăim. EL: Da, da acuma se spune că erau criminali, te arestau pentru un știulete, nedreptate. EA: Ei, asta e propagandă, să spună că se trăia rău atunci, dar acuma dacă îi alegem nu avem voie să furăm știuletele, ca pe vremuri că mai ne ajutăm și noi. EL: Și de astă votezi cu ei
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Trebuia să trăim. EL: Da, da acuma se spune că erau criminali, te arestau pentru un știulete, nedreptate. EA: Ei, asta e propagandă, să spună că se trăia rău atunci, dar acuma dacă îi alegem nu avem voie să furăm știuletele, ca pe vremuri că mai ne ajutăm și noi. EL: Și de astă votezi cu ei? EA: Păi, cu cine vrei să votez, cu voi, păi voi nu furați la fel ca ei? Toți o apă și un pământ. M-
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
război, pe timpul foametei, alimentele de bază erau raționalizate, insuficiente și de proastă calitate, noroc cu natura bogată înconjurătoare. Cum făina de porumb, mălaiul cel de toate zilele, se găsea cu greutate în perioada verii, bunica Ecaterina recolta o parte din știuleți de pe tujlean, îi desfăca și usca boabele pe vatra sobei. Apoi, neastâmpăratul Sâlică era sancționat cu învârtirea coarbei unei râșnițe rudimentare de mână, câteva ore bune și plictisitoare, până se aduna făina de-o mămăligă. Într-o zi de marți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
trasee bogate și-n ciuperci îhribi, vinețele, gălbiori, râșcovi, nicoreți, creasta cocoșului, opintici) pe care, dacă nu le duceam acasă, le savuram coapte în jarul și spuza unui foc de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi noi sau știuleți de porumb. Festinul avea ca desert un ritual original, acela de dat fum pe gură și pe nas, după ce-l trăgeam din coceni aprinși - țigări originale procurate din lanurile cu porumb învecinate. Alteori ne confecționam singuri un soi de pacioace
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sigilată în pungi de plastic Mylar pe care nu le puteai rupe cu mâinile. Pe fiecare pungă argintie era imprimată cu vopsea neagră inscripția „rezistent la viermi”. Aveam fasole verde rezistentă la viermi și tocăniță de pui la ceaun și știuleți întregi de porumb dulce cu bobul auriu. În fiecare pungă zuruia câte ceva, ca niște vreascuri sau pietricele sau nisip. Fiecare pungă, o pernă argintie umflată cu azot pentru a-i păstra conținutul mort. Lasagna cu sos de carne sau ravioli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
gustul sălciu pe deasupra spicelor. Curând avea să coboare spre rădăcini lăsând în loc nemișcarea. Într-adevăr, liniște, lanul a înghițit în adâncul lui mașina. Doi oameni, patru, șase, lanul înghite oricât. Și totuși, tragic, tulpinile porumbului sunt seci, parcă fără vlagă, știuleții mari sunt puțin dezveliți. De câtva timp lumina nu mai cunoaște decât două culori. Ziua e zi, noaptea e noapte. Lanul nu vrea altceva. El a înghițit totul și zile și nopți. Un foșnet grav trece printre foile uscate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de drum, orbecăind prin memorie precum ai tăi În porcul de crăciun spânzurat În afumătoare. Adus pe jos din târg În fiecare an, pe străzi lăturalnice și aproape pustii, grohăind În ceața liliachie, cu ochi lacomi și tâmpi lipiți de știuletele de porumb din mâna doamnei Moduna, zăcea a doua zi pe ușa magaziei de lângă bucătărie, despicat În două, Înconjurat de lighene și găleți cu apă În care mai zvâcneau mădularele-i fierbinți. Rezemat de prunul renglot, măcelarul admitea că vinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
zagnaților înconjurați de trei rânduri de garduri din sârmă ghimpată. Îi știam și pe Căpcăunu și pe Mutu, cel cu nimbul de culoarea Lunii, pe care-l ascundea rușinos sub șapcă și pe Niftode, bolnav de boala porumbului, cu spatele știulete uriaș, de la omoplați în jos, pielea îi era acoperită cu boabe mari, cărnoase și galbene, precum și pe toată șleahta de repetenți ai clasei a V-a, de parașutele din batistă și zmeiele căzute pe câmpul lunar. Luna trecea trosnind printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vorbesc scurt ca să nu răcească. Se auzea bocănitul cizmelor rusești în foișoarele acoperite cu zăpadă din trecut, în timp ce noi ne strecuram în șir indian prin noaptea de vară a grânelor noastre frumos foșnitoare. Dar nu vântul vălurea grâul și izbea știuleții, era Căpcăunu, zburând pe deasupra imensei câmpii, urmărind cu ochii de vultur pe repetenții lui dragi ce trebuiau să fie la școală, fix la miezul nopții, ultimele două ore, între orele 3 și 5 dimineața urmând a fi de matematică, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi de matematică, da, urmând. A dat ocol foișoarelor, se așeză pe creasta zidului cu fresca celor trei mari criminali ai Omenirii și parcă, în același timp, sau Tomaida a leșinat cu zgomot de spaimă sau Gagu a atins vreun știulete care, trezit din somn, a dat alarma printre știuleți, Căpcăunu ședea drept în fața noastră, cu ochii arzând, cu mâinile încrucișate pe piept. Și cum totul se sfârșise, l-am urmat docili, cu tot negrul chinurilor în suflet, înspre școală. * * * S
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se așeză pe creasta zidului cu fresca celor trei mari criminali ai Omenirii și parcă, în același timp, sau Tomaida a leșinat cu zgomot de spaimă sau Gagu a atins vreun știulete care, trezit din somn, a dat alarma printre știuleți, Căpcăunu ședea drept în fața noastră, cu ochii arzând, cu mâinile încrucișate pe piept. Și cum totul se sfârșise, l-am urmat docili, cu tot negrul chinurilor în suflet, înspre școală. * * * S trigătele de uimire ale morților ne-au întors privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ghimpate dinspre Siret. Luna lipsea de acasă. Reptila se târa și gemea. Poalele negre ale hainei lăsară dâra lor murdară de zborurile după zmeiele și parașutele noastre, mâinile zgâriau cu ghearele pământul proaspăt arat, închipuindu-și că e spatele de știulete al lui Niftode, geamătul era necazul din străfunduri, pentru că nu ne putea urechea și mâna ca pe niște delincvenți ai matematicii pe străzile Brăilei. Ochii străluceau a părere de rău că nu ne-a chinuit mai mult în atâtea nesfârșite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
putut să merg desculț în fața lumii, convins că voi ajunge om tocmai datorită bocancilor. Întotdeauna mi-a fost frică de lanurile de porumb. De la școală plecam împreună cu prietenul meu Gustav, ca să-mi pot sprijini gândurile, lanurile foșneau lovindu-mă cu știuleții uriași peste față, ciorile se roteau râzând cu croncănituri de mogâldețele pierdute în jungla foșnitoare, noi fumam uitând cu totul de școală și de magiștri. Mai opream să vedem ultimele vagoane urmând docile șarpele metalic, pe culoarul lui văzându-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
le-a dispărut culoarea vie a musculaturii pictată în secțiune, iar forma simțurilor estetice a devenit o mâzgălitură. * * * F ie din cauza Lunii care stătea lipită de geamuri, fie din cauza hârjâitului de joagăr al riglei cu care Niftode își scărpina spatele știulete, Căpcăunu, cu capul în mâini, îl rugă pe Fați: Du-te și cumpără un antinevralgic. Continuați șopti apoi stins, ghemuit într-un ungher în care Luna nu-l putea vedea, cu degetele în urechi pentru a nu mai auzi joagărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
moale, sfâșietoare, înfrigurată, uscată, seacă, plasticizată osmotic cu croncănitul ciorilor avide de a distruge această imensitate nestatornică, străbătută de acea sperietoare vie cu o șapcă de elev pe creștetul pleșuv, gonind nu se știe de ce printre cocenii drepți, încărcați cu știuleți galbeni și grei, bolborosind versuri sau rugăciuni sau injurii la adresa cuiva care se înfiripa printre nori ca un crochiu tulbure, nesigur, părând a nu fi din neamul păsăresc, ci mai degrabă din cel câmpenesc, pentru că avea foșnet parcă de vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tipăream o plachetă, sâmbătă eseuri, duminică mi-era dor de ziua de luni. Și vedeam fața nepregătită la nicio lecție a lui Gustav și eu trebuia să îi suflu discret, așa de discret încât noaptea visam cum eram lovit de știuleți în față, pe spate sau pe piept și șoptindu-mi cu reproș: Ai suflat mai tare decât vântul care rostogolește norii, profesorul deja te-a scris în condică, ești un nimeni, vei pătimi pentru aceasta! Și am văzut cum îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pneurilor. Nu s-ar fi oprit până acasă dar nu Îndrăznea a nu ține cont de comenzile dese și hotărâte de „ptru-ptru” ale nepotului său care dorea să ofere o mâgâiere gingașă unui smoc de mătase din vârful unui viitor știulete de porumb, Înfiorându-se, ori pentru a Înlocui sau monta câte unul sau două faruri la mașină, sub forma unor superbe flori de bostan, pudrate admirabil cu portocaliu. Uneori, solicita doar o mică reducere de viteză care să-i permită
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu valuri lente de grâu pârguit, ale cărui boabe mășcate trimiteau prin antene țepoase, În toate direcțiile, mesaje de mulțumire și invitații de seceriș și marea verde de porumb, În care rar puteai găsi un exemplar fără minim trei-patru viitori știuleți, mândri și verzi, zâmbind tuturor trecătorilor (cu plecăciuni marelui trecător, Soarelui!) arătând lumii că s-au Înveșmântat, cu emfază, În mătase albă, galbenă sau portocalie, șerpuia, abia perceptibilă, cărărușa care scurta drumul spre Siret. Departe, spre soare-răsare, se zărea lucind
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
zeci de ari pe care bunicul i-a repartizat ca parte feciorului său secund. Victor a scos ceva porumb de pe jumătatea de hectar cu care l-a Împroprietărit statul, pământul de la Prisacă, a adus acasă trei care de ciocani cu tot cu știuleți, din via din Fundu Săucii a obținut, după metoda olarilor, aproape o jumate de tonă de vin, care o vreme va fi unul recunoscut prin Împrejurimi, din cei patru ari de vie situați pe o coastă abruptă de lângă Fântâna lu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să insinueze că Girolteanu era pe cale să pactizeze cu dușmanul de clasă, fiindcă voia să-l "reîmproprietărească pe un fost chiabur", așa că lucrurile rămaseră baltă. Cu toate acestea, Stelian primi, prin grija vicepreședintelui, un sac cu gogoșari și altul cu știuleți de porumb, aduși seara târziu, în mod conspirativ, cu o roabă de omul de serviciu al sfatului popular. În ziua următoare, într-o discuție între patru ochi, vicepreședintele își reînnoi promisiunile în legătură cu biletul de tratament într-o stațiune și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
au gândit, cocârjați prin paturi, că poate pentru vreunul din ei venise vremea... Ce va fi? Și a fost ploaia! Din norii vineți - asemănători celor ce mai trecuseră pe cerul târgului în ultima vreme - curgeau acum șuvoaie! Torente! Sevă pentru știuleții de mai târziu și pentru fânețe; merele vor fi zemoase, numai bune pentru cidru; moara de la cascadă își va învârti iarăși roata! Apa fântânilor va fi mai proaspătă; aerul curat! După povestea asta, Ceasornicarul ar fi devenit, poate, pentru mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
unitățile furnizoare au ferme și sole dispersate, o unitate agricolă furnizoare poate fi repartizata la două sau mai multe subunități de recepționare primitoare, chiar dacă acestea sînt situate pe teritoriul altui județ. 1.3. Pentru reducerea distanței de transport al porumbului știuleți care se predă la fondul de stat, avînd în vedere livrarea acestuia în timp cît mai scurt și concomitent cu recoltarea, la propunerea direcției pentru agricultură și industrie alimentară și a uniunii județene a cooperativelor de producție, întreprinderile de contractare
HOTĂRÎRE nr. 175 din 9 octombrie 1984 privind aprobarea normelor tehnice referitoare la recepţia la fondul de stat a cerealelor, leguminoaselor boabe şi seminţelor oleaginoase şi condiţiile de calitate a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106658_a_107987]
-
de către Departamentul pentru Contractarea, Achiziționarea și Păstrarea Produselor Agricole, care vor trebui să fie dotate cu: poduri bascula (în lipsă cărora vor fi folosite basculele -certificate ale unităților apropiate); puncte de analiză dotate în mod corespunzător pentru stabilirea calității porumbului știuleți; puncte pentru determinarea randamentului de boabe pe știuleți; aparatură, instrumente și materiale pentru prevenirea și stingerea incendiilor. 1.4. Pentru desfășurarea recepției și depozitarii produselor în condiții corespunzătoare, la baze de recepționare, silozuri, depozite independente și baze sezoniere se vor
HOTĂRÎRE nr. 175 din 9 octombrie 1984 privind aprobarea normelor tehnice referitoare la recepţia la fondul de stat a cerealelor, leguminoaselor boabe şi seminţelor oleaginoase şi condiţiile de calitate a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106658_a_107987]
-
Agricole, care vor trebui să fie dotate cu: poduri bascula (în lipsă cărora vor fi folosite basculele -certificate ale unităților apropiate); puncte de analiză dotate în mod corespunzător pentru stabilirea calității porumbului știuleți; puncte pentru determinarea randamentului de boabe pe știuleți; aparatură, instrumente și materiale pentru prevenirea și stingerea incendiilor. 1.4. Pentru desfășurarea recepției și depozitarii produselor în condiții corespunzătoare, la baze de recepționare, silozuri, depozite independente și baze sezoniere se vor lua următoarele măsuri: a) asigurarea și pregătirea tehnică
HOTĂRÎRE nr. 175 din 9 octombrie 1984 privind aprobarea normelor tehnice referitoare la recepţia la fondul de stat a cerealelor, leguminoaselor boabe şi seminţelor oleaginoase şi condiţiile de calitate a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106658_a_107987]
-
va organiza recepționarea produselor și în cursul nopții. 1.11. Durată de la sosirea mijlocului de transport și pînă la ieșirea acestuia gol de la cîntar nu va depăși 30 minute, la produsele boabe, pentru mijloacele de transport cu remorca. Pentru porumbul știuleți care se descarcă în patule, șoproane și alte spații asemănătoare, timpul de preluare a produsului poate fi de 45 minute pentru mijloacele de transport cu capacitate de pînă la 5 tone. Pentru capacitățile de transport mai mari de 5 tone
HOTĂRÎRE nr. 175 din 9 octombrie 1984 privind aprobarea normelor tehnice referitoare la recepţia la fondul de stat a cerealelor, leguminoaselor boabe şi seminţelor oleaginoase şi condiţiile de calitate a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106658_a_107987]