281 matches
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce șanse sunt pentru această generație, Orbiți de luxul vieții, fermecați, Cu toții defilăm pe loc ca-ntr-o formație, Pe dinăuntru goi și-ntunecați. Distrugem celor mici cu drag, copilăria, Se nasc, devin maturi și știutori, Când le-arătam ceva virtual, tehnologia, Nu desemnatul pe hârtie și-n culori. Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete, Defunctă-i facultatea de-a vorbi, De parcă gurile sunt șterse cu-n burete, Și nimeni nu le poate dezrobi. Urechea
NOUA GENERAȚIE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377138_a_378467]
-
2240 din 17 februarie 2017. Ce șanse sunt pentru această generație, Orbiți de luxul vieții, fermecați, Cu toții defilam pe loc ca-ntr-o formație, Pe dinăuntru goi și-ntunecați. Distrugem celor mici cu drag, copilăria, Se nasc, devin maturi și știutori, Când le-arătam ceva virtual, tehnologia, Nu desemnatul pe hârtie și-n culori. Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete, Defunctă-i facultatea de-a vorbi, De parca gurile sunt șterse cu-n burete, Și nimeni nu le poate dezrobi. Urechea
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
măcar dacă ... Citește mai mult Ce șanse sunt pentru această generație,Orbiți de luxul vieții, fermecați,Cu toții defilam pe loc ca-ntr-o formație,Pe dinăuntru goi și-ntunecați.Distrugem celor mici cu drag, copilăria,Se nasc, devin maturi și știutori,Cănd le-arătam ceva virtual, tehnologia,Nu desemnatul pe hârtie și-n culori.Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete,Defunctă-i facultatea de-a vorbi,De parcă gurile sunt șterse cu-n burete,Și nimeni nu le poate dezrobi.Urechea
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
a făcut frică era seară hai s-o căutăm/am zis și chiar atunci Oona a apărut/sub nuc lângă noi râzând cu sticla de rachiu/între mâinile subțiri și a deșertat-o repede/în pământul uscat și rece". Copilăria, știutoare a toate, deși n-am fi bănuit, ne pune vrând, nevrând în cunoștință cu răul. Răul mai rău decât băutura bunicii înjurătoare și cerșetorului murdar, cel în popor numit Scrâșnitorul și care viețuiește în beci și acționează de-acolo asupra
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
al autorului, pomenit în același plan cu iluminații (Francisc din Assisi ori Ramana Maharshi își spuneau „clovnii lui Dumnezeu”). Talentat și inspirat, mistic, lecuitor, cu un „contract”, o făgăduială de îndeplinit (într-un fel, asemenea lui Faust), de neconstrâns, imprevizibil, știutor de trucuri precum Cagliostro, vânat, tot ca el, prin Europa și prins de „inchiziție”, genial ca nebunii și copiii, Kasper poate fi văzut și ca un fel de Parsifal al circului, pus în mod miraculos în contact cu esența lucrurilor
Peter Høeg () [Corola-journal/Journalistic/4250_a_5575]
-
circ de altădată, spiritualizat, șocant, la granița dintre echilibristică și iresponsabilitate. Totuși, exista un punct între inimă și plexul solar care nu voia deloc să se relaxeze; nici nu mai avea să ajungă la așa ceva în această viață. Anume punctul știutor că un boem născut în asemenea mediu n-are ce căuta între aurării, alburi, damasc și oameni cărora un venit anual de un milion li se pare leafă de mizerie. Totuși, Kasper revenise aici mereu. Fiindcă mâncarea era grozavă, și
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
spun Eu vouă, că de nu veți fi precum sunt copiii, nu veți vedea Impărăția cerurilor” El se referă anume la inima curată a copiilor. Acest lucru îl dorește Domnul de la noi: să fim precum copiii, naivi și mai puțin știutori, dar mai curați și mai nevinovați. De aceea, de fiecare dată când întâlnesc copiii jucându-se, mă opresc și îi privesc, pentru că am ce învăța de la ei. Păpușa Jucăria este simbolul copilăriei. Fiecare dintre noi a avut o jucărie preferată
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
În sus și-n jos o coloană de cifre și Întorcându-se Întotdeauna la aceeași cifră. Brusc, el lăsă creionul și Își prinse capul În mâini. Pentru un moment o cuprinse mila și, În același timp, gratitudinea. Cu ochii aceia știutori și ascunși, semăna cu un școlar concentrat cu disperare asupra unei teme de casă care nu-i ieșea. Putu vedea că-și scosese mănușile ca să poată ține creionul mai bine și degetele Îi erau albastre de frig. Chiar și ostentația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
aceea tânără, absolut fără chip pentru mine, își schimba greutatea de pe coapsa stângă pe cea dreaptă, am pus palma peste o gropiță din materialul ușor uzat. După o pauză lungă, s-a uitat în jos la mine cu un ochi știutor. Am fluturat servieta spre ea și-am murmurat ceva în franceza mea de baltă, executând în același timp o pantomimă elaborată a căderii pe scara rulantă abruptă, aproape pierzându-mi echilibrul. Zborul spre Orly a avut loc sub privirea sceptică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
dacă-i puteam justifica conceptual intriga, desfășurarea, ordinea. Am încercat diferite rezumate și scheme, exclusiv pentru clarificarea mea personală, dar nu am reușit niciodată să le rezolv sută la sută. În acel punct, am dat manuscrisul la citit celui mai știutor dintre prietenii mei, să văd dacă el reușea să mi-l explice. Mi-a spus că, după el, cartea proceda prin eliminări succesive, până la eliminarea lumii în „romanul apocaliptic“. Această idee și, în același timp, recitirea povestirii lui Borges Apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
un fel de autobiografie inversă: romanele pe care le-aș fi putut scrie și la care renunțasem, și în același timp (pentru mine și pentru alții) un catalog indicativ de atitudini existențiale ce duc la tot atâtea căi blocate. Prietenul știutor și-a amintit schema alternativelor binare, folosite de Platon în Sofistul, pentru a defini pescarul cu undița: de câte ori o alternativă este exclusă, cealaltă se bifurcă în două noi alternative. A fost suficient acest citat ca să mă împingă spre căutarea schemelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pe ascuns plecase - ar fi dacă nu pricina, atunci, sigur, vestitorii celor ce se tot petreceau. Jocul lor - se spunea - nu era întâmplător. Pentru cine nu avea darul să-l priceapă, totul nu era decât o hârjoană păsărească. Ceasornicarul însă, știutor, putea să le citească zborul: pentru el, fiecare tumbă era un semn precis, iar numărul rotirilor, durata lor, cât și dispunerea păsărilor în diferite formații alcătuiau semne pe care le deslușea fără greș. Pe urmă, aranja orologiul să bată așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
idei,/ Ai ghicit, bre, - acolo e trai pe vătrai, -/ Politica, tată, e tot ce se caută.../ Restul... este pentru noi, noi,/ cei mici și moi:/ Când e soare, nu sunt ploi./ Urmează taxe, impozite, scumpiri șuvoi,/ o mlaștină de nevoi." Știutor, înțelegător și bine informat, Charon se implică patern în restul nostru de viață, în amintirile noastre cu cai troieni și birocrație. Stă omul trecător la taine cu bătrânul. Dar și personajele din lecturi au probleme și povești demne de pus
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
punct critic, un prag, de unde acest idiom suculent își adună forțele, spre a vira într-un plan cu totul diferit, depășind limitele arealului strict lumesc, pentru un salt în translucid, în metafizic. Este dimensiunea în care domină incolorul și mângâierea știutoare a stihiei apei: "E cum ai sta în soare și umbra/ Și s-ar așeza în cale,/ Și s-ar muta, mereu, agale,/ Spre marginea de necuprins/ A multnemărginirii tale;/ E cum ai trece-o noapte/ De nopți albe și
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
o arătare ciudată, semănînd a femeie, dar avînd inelele și mirosul lui sir Aubrey de Vere, e taxată drept "josnică". Și, totuși, cu neputință de stăpînit, pentru aristocratul discret, rîvnind însă la fojgăiala de certitudini ale celor din plebea multe știutoare, trăind cu voluptate, de-a valma, viețile tuturor. Intră, însă, repede la loc, în convenționala societate care întoarce capul, pe unda aceleiași frumuseți confuze, stîrnită de duhuri rele, lîncede, fricoase. Albastre. Se dezice, nevinovat, de mortul despre care nu știe
Confuzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7487_a_8812]
-
pe mâine... sau unchiul și nepotul, schița care face din înfruntarea de orgolii de la Alexandrescu o paradă de principii cu final anunțat, merge Caragiale, ci pe acel ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. Un inferior, de orice teapă, soarbe cuvintele știutoare ale altuia mai învârtit prin cercuri înalte, mai la curent cu mersul cetății. Situație prototipică la Caragiale. Cu subînțelesul că știința de carte a călăuzitorului o întrece doar cu puțin, și nu în punctele esențiale. Unchiul din fabulă e unul
Fiecare cu parvenitul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6002_a_7327]
-
cotidianul central De Volkskrant, cu un tiraj de aproape 300.000 de exemplare, un interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu. Unul dintre motive este fără îndoială traducerea recentă în limba neerlandeză a primului volum din trilogia Orbitor, sub titlul De Wetenden („Știutorii", ca și în cazul ediției germane). Traducerea, apărută la prestigioasa editură De Bezige Bij din Amsterdam, i se datorează lui Jan Willem Bos care, pe lîngă traduceri din importanți scriitori români precum Norman Manea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, a mai
Mircea Cărtărescu în presa neerlandeză by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/6086_a_7411]
-
doar o poantă, demnă de neastâmpărul lui Arghezi, cât o certitudine a ispitei și căderii. Întâmpinată cu un exercițiu al trăirii clipei. Dintre poeziile din volum, îndeobște cunoscute, aleg una mai puțin frecventată. Ghimpii, ilustrând foarte bine acea atitudine inocent- știutoare de care vorbeam. „Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam/ odată trandafiri sălbatici./ Aveau atâția ghimpi,/ dar n-am vrut să-i rup./ credeam că-s muguri - / și-au să înflorească.// Te-am întâlnit apoi pe tine./ O, câți ghimpi,/ câți
Taine și lumini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4674_a_5999]
-
pentru cele lumești, impulsurile drăcești, sinele inferior). Totuși, chiar și ceea ce s-ar putea numi „mistică raționalizantă” la acest filozof (ascensiunea către divinitate, dar strict legată de intelect) se petrece în aura gândirii, iar cel care o practică este un „știutor”, un maestru al meditației, un „fericit al Adevărului”. Textul apare pentru prima oară în limba română. (G.T.) În numele lui Allah cel Iertător, Îndurător! Căci doar în El mă încred. El mi-e de-ajuns. Nu-i nimeni dintre frații mei
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
vorba de un naționalism prost înțeles, și în felul în care-și formulează argumentul dl Socaciu constat că ceva s-a păstrat sub forma ideii fixe din predicile ideologice despre regimul burghezo-moșieresc și cosmopolitismul inacceptabil al păturilor exploatatoare și totodată știutoare de carte, pături care îndrăznesc să înțeleagă limbi străine purtătoare ale germenilor capitalismului și imperialismului putredei culturi și civilizații occidentale. Dl Socaciu duce mai departe făclia național comunismului, demn continuator al lui Popescu Dumnezeu și al Suzanei Gâdea pe care
O idee bizară by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5566_a_6891]
-
calitatea de a scrie despre istorie, nefiind istoric de profesie, dându-mi cu părerea ca un ageamiu, Într-o temă așa de importantă, cum s-a mai Întâmplat și cu alți „neaveniți” care și-au băgat nasul În borșul celor știutori și Îndreptățiți să-i lumineze pe ceilalți...Discuția aceasta este generală, de fiecare dată când se vrea negarea temei se discreditează autorul. Istoria trebuie sa o scrie istoricii, fizica, fizicienii, muzica muzicienii, etc., dar, nu În ultimul rând, politica trebuie
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
neputință. Într-adevăr, crede-mă sincer când spun că felul d[umi]tale sobru și atât de competent de-a prezenta o temă ma cucerit. E probabil că studiile d[umi]tale interesează în chip deosebit fie pe cei foarte știutori, cărora le aduci un material exhaustiv prezentat, fie pe cei neștiutori, ca mine, cărora le dai totul, începând cu substanța lucrului și sfârșind cu lucrătura însăși, care-mi pare un model și m-a încântat în ea însăși. Am luat
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
și publică după 1948. Deosebirile stau în faptul că, altfel decât Villara, Chihaia, și ceilalți de care am amintit, Sorana Gurian colaborase intens, în cei trei ani de după război, la publicațiile aliniate la stânga, scrisese texte propagandistice și chiar mai mult: știutoare a limbii ruse (era născută în Basarabia, la Bălți) funcționase ca interpretă a sovieticilor în cadrul Comisiei aliate de control. Antecedentele biografice explică această orientare de prim moment a Soranei Gurian, ca și a altor scriitori români evrei, a celor mai mulți. Suportaseră
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
se urgenteze cât mai repede construcția caselor pentru sinistrații din Timiș!"(TVR1, 24.11., Jurnal, ora 7.00). Apăi, pretenarule - doamne trăznește, vorba ardeleanului - că, de se ,urgentează rapiditatea", nu numai că va avea loc o ,învârtoșare viguroasă" a meșterilor știutori de zidării, da' ne vom vârî în UE cu o jumătate de an mai devreme... Punem pariu ? Plus că o vom face și acompaniați de Filarmonica ,Transilvania" din Cluj care, la 50 de ani de existență, dă concerte în aer
Papucii lui Năstase și Iliescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11062_a_12387]
-
îi place să-i ia peste picior atât pe prieteni, cât și pe dușmani. Despre o astfel de întorsătură ironică a discursului se spune deseori: seriozitatea asta nu-i serioasă. Expresia e atât de serioasă, că te sperii, dar ascultătorul știutor împărtășește secretul ascuns aici. însă tocmai datorită acestui fapt, ironia e din nou anulată. A spune ceva serios fără a-l lua în serios reprezintă cea mai obișnuită formă a ironiei. A doua formă, zicerea în glumă, în derâdere, a
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]