377 matches
-
aici la ascultare, o să te întorci la casa sfinției tale de la mănăstire..." Ajunsă aici cu istorisirea ei, maica Agripina scoase dintr-un buzunar o hârtie împăturită cu multă grijă, pe care i-o întinse lui Virgil, ca unui mai bun știutor de carte, ca să se convingă că nu grăise-n deșert. Impresionat de cele aflate, Virgil despături hârtia și văzu pe ea sigiliul patriarhal și iscălitura olografă a înalt prea fericitului, însoțită de o cruce prelungă și apăsată. Apoi, după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
straiele albe ale imunității. Eu sunt chezașul că - indiferent de câștigător - în final, între cele două părți va fi întocmit un act frumos și just, la care se vor uita cu toții plini de admirație și de respect. Sunt printre puținii știutori de carte pe care îi numără cetățile rivale, ceilalți bărbați fiind, prin tradiție, destinați a mânui mai mult sabia și scutul, și nicidecum un fulg. Pentru munca mea, totdeauna, răsplata a fost mică, cetatea fiind săracă. Împrejur, pământul e roșiatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
care nu sunt doctori în Filosofie spre gândirea lui Mihai Șora, companionul ideal spre aceasta rămâne un personaj inventat chiar de autor: D(evotatul) A(mic). Acesta are într-un fel menirea de a traduce în limbaj accesibil gândurile Mai Știutorului și de a-i adresa întrebări din perspectiva unei clase filosofice inferioare. Aliat al Mai Știutorului în disputele cu Tânărul Prieten, Devotatul Amic este cel care trage mereu cu ochiul spre public, oferindu-i câteva chei pentru a pătrunde în
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
un personaj inventat chiar de autor: D(evotatul) A(mic). Acesta are într-un fel menirea de a traduce în limbaj accesibil gândurile Mai Știutorului și de a-i adresa întrebări din perspectiva unei clase filosofice inferioare. Aliat al Mai Știutorului în disputele cu Tânărul Prieten, Devotatul Amic este cel care trage mereu cu ochiul spre public, oferindu-i câteva chei pentru a pătrunde în inima ideilor dezbătute. De altfel, Leonid Dragomir recunoaște într-o confesiune făcută la începutul textului despre
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
la îndemînă, poeta recurge la o notație cerebrală precum la un scut. Consemnează astfel perspectiva unei irealități, trupul însuși oferindu-i o creditare a iluziei generalizate: Între iluzie și realitate / doar trupul știe / trupul cu toate păcatele lui / doar el știutorul // poverile pot avea nume învăluite / bunăoară furtună / bunăoară fragilitate // un arc intangibil înconjoară / mecanismele lumii" (Transpunere). Simptomatică este această intelectualizare, semn de timiditate în fața deziluziilor,generatoare, la rîndul său, a unui impas, întrucît: Gîndul doare / lipsit de cuvinte" (ibidem). Deoarece
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
Frate uituc, fugi de neamul ce vrea să te vadă;/ fii ascunsă, ne'nmugurită livadă". Le-am crezut, și le mai cred și azi, potrivite cu filosofia unui marginal, puțin cunoscut ca romancier, încă și mai nefrecventat ca poet, un știutor nu doar de greacă veche, ci și de asprele rosturi ale măsurii eline. De căi umbrite, și de viață la umbră. Al cărei telegrafic jurnal e Râsul morților de aur, volumul de poezii publicat în 1940 la Cartea Românească. Avînd
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
Inventatorul iubirii, urmat de Parcurg imposibilul și de Moartea moartă, volumul lui Gherasim Luca de la Negarea Negației, din 1945. Inventatorul iubirii, prima, și cea mai coerentă, dintre părțile volumului, denunță complexul lui Oedip. Complexul tragediilor par ignorance. Nu este un știutor, cel care se teme de această alunecare în păcatul neamului generic. De aici angoasa, de aici disperarea și o anume beție de cuvinte, încercînd să învăluie în coconi de argumente absurdul unui gest final și definitiv: "dela o tâmplă la
Minuni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7143_a_8468]
-
pînă de curînd preoții se pronunțau asupra darwinismului fără să aibe habar cum se identifică o genă și puteau să comenteze ideile lui Schrödinger fără să poată rezolva măcar o diferențială, azi oastea apologeților întru Hristos s-a îngroșat cu știutori de carte: nu versete sibilinice rostite ca scut de apărare, ci amănunte de strictă specialitate folosite cu elan ofensiv. Dacă e să dau un accent drastic, teologii fură argumentele fizicienilor spre a le folosi în avantajul doctrinei proprii. Riscînd un
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
și Abu-l Ala’ al-Ma’arri (care descrisese cu câteva sute de ani înainte călătoria unui poet prin Infern și Paradis) ar fi putut exista o legătură directă, în mod cert tomismul păstrase amprenta filozofiei arabe, iar Dante era un știutor al acestuia. Și considera probabilă ideea că, datorită lui Brunetto Latini, Dante ar fi cunoscut Liber Scalae, despre ascensiunea la cer a Profetului Muhammad, care circula într-o versiune latină. M-am bucurat deci să regăsesc aproape întru totul cuvintele
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
să sufle vântoasele iernii...”. Și, desigur: „Tu nu vei înțelege niciodată ce-a fost cu adevărat. Istoria, mă tem că și ea și-a creat aici un lapsus mincinos și nu-ți va fi de ajutor. Cât despre noi, noi, știutorii, când ne vom întoarce, nu vom găsi decât vidul”. Cel care deslușește înțelesurile titlului (ce vom găsi când ne vom întoarce) este Tavi Vorobchievici, șeful de gară, om al locului. Gavril M. a fost ucis întâmplător, într-o represiune aberantă
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
cu timiditate", a fost Mihai Răzvan Ungureanu. "În jurul lui Sorin Blejnar, acum, se desfășoară o anchetă care implică pe șeful său de cabinet, dispărut, pe soția acestuia, care e arestată. Traian Băsescu să ne spună dacă a avut cunoștință, el, știutorul a toate pe pământul românesc, cel puțin, despre aceste lucruri", a solicitat deputatul PSD.
Duvăz: Băsescu, ”știutorul a toate”, să spună ce știa despre cazul Blejnar () [Corola-journal/Journalistic/43524_a_44849]
-
al camuflării: „Fiecare își va lua partea sa, căci parabolele sunt semnal revelator pentru unii și camuflaj prudent pentru ceilalți. Ele ascund dezvelind și dezvăluie acoperind, în funcție de amplasamentul spiritual al receptorului. Altfel spus, parabolele cheamă și totodată țin la distanta.[...] Știutorii recunosc valoarea indicativă a decorului, în vreme ce, pentru neștiutori, același decor e opac. Parabolele seamănă cu un asemenea decor, cu o imagerie anume gândită pentru a conspira și deconspira în același timp o comoară ascunsă”. Ce altceva este, oare, Adevărul ca
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
așteptare vorbesc despre adevărații morți/ce se-ntîmplă atunci?/ce să încep acum la un sfîrșit (doar de carte?)/.../ce să fac cu chipul despărțit de cărți/al lui cezar baltag stins bucurîn-du-se de un volum în/patul de la fundeni: el știutorul de uși? și ce să fac/iarăși cu chipul fratelui meu din fotoliul rulant/scos de la tomograf și spunîndu- mi că s-a/sfîrșit? ce să fac cu chipul mamei copiilor mei/căreia lumînarea i-am aprins-o și i-
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
suflet și corp al sferei celeste. Sufletul că „oglindă lustruita orientată către Adevărul prim”, cunoașterea intelectuală că preludiu al cunoașterii mistice sunt constante avicenniene. În Hayy ibnn Yaqzan de Ibn Șină (care putea fi citit în Înțeleptul Singuratic, Humanitas 2006) știutorul inițiat parcurge etape purificatoare ale voinței, irada, și ale exercițiului ascetic, riyada, progresând prin diferite trepte/sfere care pot fi comparate cu ale doctorului serafic. Desigur, filozoful musulman a făcut tot posibilul să-și îmbrace meditația într-o haină acceptată
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
titlului său, acesta nu este un calendar religios sau laic, ci un almanah în toată regula (calendarul ortodox al anului 1924 ocupând doar 12 din cele 96 de pagini ale sale), care își propunea să contribuie la educarea și informarea știutorilor de carte din mediul rural (pe atunci încă în număr foarte mic - preotul, învățătorul, țăranii înstăriți, copiii care mergeau la școală). Limba română la 1924 El ne permite să ne formăm o imagine de ansamblu despre limba română (lexic, ortografie
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > TU, TIMP, ATOATE PRĂDĂTOR Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Tu, timp atotcuprinzător și martor marilor geneze, când viața fost-a să dureze Acel a toate știutor. Ți-a fost menit să fii cenzură pentru destinul implacabil, croindu-ți drum imperturbabil și infinitului măsură. Tu, timp atotcuprinzător, ești arhivar de adevăruri reper pierdutelor decoruri și tot atoate prădător! *** Referință Bibliografică: Tu, timp, atoate prădător / Ovidiu Oana Pârâu
TU, TIMP, ATOATE PRĂDĂTOR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384936_a_386265]
-
am acum, iar despre copilăria și vacanțele pe care le așteptam cu sufletul la gură, pregătindu-mi personal ,,bagajele” cu săptămâni de zile înainte, am păstrat amintiri ce nu se pot șterge. Păi să ajungi în brațele bunicului, a toate știutorul și făcătorul, cu cai de rasă cumpărați de la nemții din Șaba sau Leipzig, coloniști și ei, ademeniți de Alexandru I, ca și noi, moldovenii de dincoace de Prut, să pleci cu harabaua alungită ca să cuprindă mai mult din recolta cosită
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
Îmi treceau atunci prin minte exemple bizare de somnambulism și hipnoză, dar nu bănuiam anestezia totală pe care ți-o pot provoca propriile gînduri, scoțîndu-te din spațiul și timpul tău imediat. Drogul acelor evadări ale spiritului și revelația că adevăratul știutor sălășluiește În afara noastră și e de ajuns să ne părăsim pe noi Înșine, alcătuirea noastră imediată ca să fim asemenea lui. „Cel lipsit de nume dă nume, cel lipsit de sens dă sens, cel fără identitate dă identitate.“ Și iată un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
loc unde a fost sat)! coala din Lunca n-a fost înființată în 1865; cel mai vechi document este din 1877. Localul de școală a fost construit de frații Sterian și de sat. Dicționarul înregistrează corect numărul foarte mic al știutorilor de carte. Satul Filipeni, la fel și Filipeni - Slobozia, nu puteau face parte din plasa Siretul de Sus și restul comunei din plasa Bistrița de Sus. Din consemnarea despre așezarea inițială a satului Filipeni - Slobozia nu se poate ști nici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cărăușie. - după mamă: - bunicul Nicolai Ștefan Boca și bunica Maria Boca născută Știrbu. Amândoi au fost agricultori, muncind mai mult pe moșia boierului Rosetti. Au avut 8 copii: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Dumitru, Costică, Zamfirița și Ion. Au fost știutori de carte: Gheorghe care a urmat școala agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a urmat școala primară din sat și a lucrat un timp ca fecior boierescă la moșia Rosetti (atenție
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
drum, un pod, o școală, un spital, iar în domeniul strict cultural a produsă atât de puțin, încât numai focar de cultură n-a fost. Ca peste tot în satele răzășești din Moldova, și în satele Filipeni și Fruntești, întâlnim știutori de carte, care scriu zapise de vânzare, de danie, semnează ca martori, adeverind autenticitatea tranzacțiilor. Înainte de existența documentară a satelor Filipeni și Fruntești, cel care, în cele mai vechi acte de danie, este numit Costea Călugărul, trebuie să fi știut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în program cunoștințe de ordin profesional sau gospodăresc. De asemenea, legea prevedea alfabetizarea celor care, la vârsta școlarității, au rămasă în afara școlii. Numărul celor care au făcut școala „la adulți” a crescut de 4 ori în perioada 1920-1939, completând numărul știutorilor de carte, care au putut ocupa unele servicii în administrație și în sectoarele productive. Înainte de apariția legii Angelescu (1924), în Lunca se simțea nevoia extinderii spațiului de școlarizare, datorită creșterii populației școlare și a înființării, în 1922, a celui de-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Lunca. Comuna Filipeni, jud. Bacău, plasa Siret Nu a mai fost înregistrat cătunul Pârlituri, considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți știutori de carte și câți neștiutori, pe grupe de vârstă: Observații: Imensa majoritate a acestor știutori de carte au un nivel de instruire dat de școala primară, câțiva sunt cu școală secundară și numai unul absolvent al învățământului superior (Vasile Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți știutori de carte și câți neștiutori, pe grupe de vârstă: Observații: Imensa majoritate a acestor știutori de carte au un nivel de instruire dat de școala primară, câțiva sunt cu școală secundară și numai unul absolvent al învățământului superior (Vasile Rosetti) din Slobozia - Filipeni. Evident, erau absolvenți cu studii superioare din comuna Filipeni, dar nu locuiau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dezvoltă și ei câteva orașe, dintre care Sparta, cetate preponderent agrară, folosind munca sclavilor străini, și Atena, mic port comercial orientat integral către larg. Spartanii, țărani și sedentari, devin o națiune militară din cauza fricii de propriii sclavi, în vreme ce atenienii, negustori, știutori de carte și marinari, se dotează cu o formidabilă flotă pentru a se apăra de vecinii lor. Tot atunci, conform legendei, Troia se prăbușește sub loviturile micenienilor, adică ale cretanilor, acesta fiind primul război dintre Europa și Asia. Filosofi, interpreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]