53 matches
-
două femei În timp ce punea În scenă o operă? Nu știam că de-a lungul anilor cazul meu se va agrava pînă ce voi ajunge să șovăi Între vreo zece femei În loc să mă limitez cuminte doar la două, ca În Marea ștrengăriță, un titlu la care Jacques Demy Îmi sugerase să renunț: „Ștrengărița, dacă ții neapărat, dar nu Marea ștrengăriță!“. Aș fi făcut mai bine dacă aș fi trăit precum În scenariile mele și aș fi pus În ele ceea ce Îmi complica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de-a lungul anilor cazul meu se va agrava pînă ce voi ajunge să șovăi Între vreo zece femei În loc să mă limitez cuminte doar la două, ca În Marea ștrengăriță, un titlu la care Jacques Demy Îmi sugerase să renunț: „Ștrengărița, dacă ții neapărat, dar nu Marea ștrengăriță!“. Aș fi făcut mai bine dacă aș fi trăit precum În scenariile mele și aș fi pus În ele ceea ce Îmi complica viața. Bietul François, mereu În căutarea unui mod de a o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
va agrava pînă ce voi ajunge să șovăi Între vreo zece femei În loc să mă limitez cuminte doar la două, ca În Marea ștrengăriță, un titlu la care Jacques Demy Îmi sugerase să renunț: „Ștrengărița, dacă ții neapărat, dar nu Marea ștrengăriță!“. Aș fi făcut mai bine dacă aș fi trăit precum În scenariile mele și aș fi pus În ele ceea ce Îmi complica viața. Bietul François, mereu În căutarea unui mod de a o scoate la capăt care să fie, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
să dai din coate o jumătate de oră ca să ajungi la bar. Cam la două sute de capete distanță, Fran îl zări pe Jack Allen și îi făcu cu mâna, observând-o chiar atunci pe Miriam cu figura ei seducătoare de ștrengăriță la brațul lui. Cum se făcea oare că femeile cu ochii mari și conformație delicată aveau întotdeauna o tunsoare care le dădea aerul unei combinații între Demi Moore în Ghost și Jean Seberg în rolul Ioanei d’Arc? Având ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
în negru, cu părul negru tuns scurt, în mod vădit abia îndurându-se să se desprindă de bărbatul care se afla încă înăuntru. Se întinse și-l sărută. Fran simți că-i sare inima din piept când recunoscu chipul de ștrengăriță al lui Carrie Allen. Fran își ridică gulerul hainei pentru a nu fi observată când se uită să vadă cine era cealaltă persoană. Fereastra taxiului se lăsă în jos și, pentru o clipă, se ivi un chip. Bărbatul din taxi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
motiv deveni și mai contrariată. Săltă din umeri și se strâmbă la propria ei figură din oglindă. „Și cu asta ce-am făcut?” se întrebă ea pufnind în râs. „Cert este că nu-l pot primi în ținuta aceasta de ștrengăriță! Sunt mai mult goală și nu mă caracterizează acest stil. În plus, nici nu-mi stă bine... Ce impresie își va face? Chiar dacă m-a văzut în noaptea aceea, chiar dacă am fost a lui, chiar dacă... m-a văzut și în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
bucur văzând pe cei tineri. Din dormitor se auzeau răbufnituri de sertare și fredonări extravagante. - Apropo, domnișoară Otilia, strigă Pascalopol, ce faci cuConservatorul? - Frumoase cămăși ai, răspunse Otilia, între două măsuri.- Domnișoara Otilia, mărturisi Pascalopol lui Felix, e o mare ștrengăriță. Feciorul, care se părea a fi un om de la moșie, mai isteț, îmbrăcat în livrea, îi chemă la ceai, și Felix avu și în sufragerie prilejul să-și dea seama că modestul Pascalopol din strada Antim era acasă la el
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
generalul Păsărescu. Și generalul bătu ghetele militărește și, înclinîndu-se, întinse mâna, ceremonios, lui Felix. - Oh, zise el, fără nici o ironie, cu o sinceră părere de rău,sunt vinovat, n-am avut de lucru. V-am deranjat. Domnișoara Georgeta e o ștrengăriță, nu-mi comunică exact orele când primește. Georgeta fugi, fericită de întorsătura lucrurilor, să-și arunce o rochie pe ea. - Cum ai zis că te cheamă, tinere? întrebă generalul. 1 Da, fetițo, este chiar generalul tău (fr. - n. red.). 2
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
culoarea pielii sale albe și pantofii săi cu toc din piele albă. 17. Era deja o zeiță, zeița dimineții, proaspătă ca un trandafir, unsă cu mir, cu totul diferită, e adevărat, de marea zeiță a serii. 18. Era chiar ea, ștrengărița încăpățînată și copilăroasă, cu grămada sa de păr încîlcit și stînd așa îmbufnată, ochii verzi și sfidători, avînd ceva din gesturile unei țărăncuțe, cu un miros de parfum ieftin. Observația 1: Așa cum scria I. Delcambre: "secvența narativă se situează explicit
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
repet în gând, apoi, aducându-mi aminte de felul cum își rostește Romeo chemările de dragoste către Julieta, am început să declam cu glas vibrat: „Smochinii își dezvelesc mugurii și florile de vie văzduhul parfumează. Scoală draga mea, și vino!” Ștrengărița din fața mea intră în joc purtându-și mâinile cu încetineală de melc a mângâiere peste sâni și aplecându-se ușor în față a pornit să clipescă des din ochii râzători... Ieșeanul abia așteaptă să termin eu tirada, ca să atace el
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cadru la masă (1982) 235 Străinul (1964) 108, 111, 115, 147, 149-151, 284 Străzile au amintiri (1962) 111, 115 Sub cupola albastră (1962) 116 Subteranul (1967) 111 Ș Șah la rege (1966) 111 Șantaj (1981) 234 Șapte băieți și o ștrengăriță (Sept hommes et une garce) (1967) 116 Șapte zile (1973) 191, 194 T Tată de duminică (1974) 196 Tatăl risipitor (1974) 191-193 The Battle Cry of Peace (1915) 29 Toamna bobocilor (1975) 192, 196-197, 247 Toamna cheyennilor (Cheyenne Autumn) (1964
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
casei, ale gospodinei de protocol. Tăcerea a fost prelungită și de venirea ospătăriței, o fetișcană durdulie, cu bluza albă de in topit, cu catrință înflorată și o bonețică albă și ea, cum îi helgea, pusă ștrengărește peste cocul ei, o ștrengăriță bucovineană, plină de zâmbet și de ispită, care s-a apropiat cu sfioșenie și a mai umplut o dată paharele cu afinată. Îmi permiteți, da? Zise ea încet. Și fără să aștepte nici o încuviințare, le umplu și dispăru. Miu ridică din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
concura cu modernitatea, abundența, aglomerația, agitația, omnipotența de pe uriașul aeroport de la Copenhaga? Timpul de așteptare s-a târât, încărcat de întrebări, uimiri, curiozități, mirări, babilonie! Două ore! Ni s-au părut minute dintr-o veșnicie! Două polițiste drăguțe, tinere, zâmbitoare, ștrengărițe, intolerabile însă, ne-au supus unor aparate manuale de control, la sânge, din creștet până-n tălpi, obligându-ne să scoatem de prin buzunare tot ce-aveam cu puțin metal, chei, stilouri, ochelari etc., apoi ne-au indicat în ce parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
conștient) o steluță. Steluțe de zăpadă albe, spumoase, dansau în lumina unui bec din fața casei. Aveam vreo doi ani și jumătate și nu mai văzusem niciodată zăpadă. Cerul cernea încet-încet ca o plapumă de mătase în fața ferestrei, iar eu, o ștrengăriță , desenam pe sticla ușor aburită a ferestrei. Când nu mai aveam loc să desenez, am început să privesc afară și atunci am văzut cu uimire mii și mii de steluțe aproape perfecte, prinse una de cealaltă, formând fulgi mici și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pană-n mână; Desenat-a ieri o moară Și ar face și-o fântână Lângă casă, până-n seară! LITERA ,,Ă’’ Cum l-a înzestrat norocul Pe ăst ,,a’’! Cu-o căciuliță? Se strecoară în tot locul, Cu un mers de ștrengăriță. Cu o față rotunjoară, Caută-l că e la masă; Să mai știi că e la moară, Pană, gâscă și acasă! E în rădăcină, plasă, În lămâia ce e stoarsă, Îl găsim în oră,-n clasă, În cămașă, n lână
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
ar face-o și în Luxemburgul parizian. Întâlnirea normalității cu extraordinarul, există oare vreun giuvaier mai adevărat? Poate că n-ar trebui să împărtășesc hârtiei această emoție poznașă, iresponsabilă și foarte naivă (oare ce le învață învățații islamiști pe aceste ștrengărițe în școlile Wafq? Să recite Coranul? Să strige slogane?), la numai două zile după răzmerița din fața porții Maghrebienilor, care a provocat emoție în oraș și în întreaga lume. Pentru că alaltăieri, la ora rugăciunii de la amiază, pe esplanadă au avut loc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Top 10 al celor mai populare filme romînești din toate timpurile, conform datelor oferite de Centrul Național al Cinematografiei. în ordinea crescătoare a numărului de bilete vîndute, aceste filme sînt : ștefan cel Mare (de Mircea Drăgan) ; șapte băieți și o ștrengăriță (o coproducție franco-romînă în regia lui Bernard Borderie) ; Haiducii (de Dinu Cocea) ; Columna (de Mircea Drăgan) ; Tudor (de Lucian Bratu) ; Neamul șoimăreștilor (de Mircea Drăgan) ; Dacii (de Sergiu Nicolaescu) ; Mihai Viteazul (de Sergiu Nicolaescu) ; Păcală (de Geo Saizescu) ; și Nea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ținut companie cînd l-am revăzut și fără de care poate că n-aș fi trăit să-mi spun povestea) arată ca un film destul de decent de pe la 1774. în schimb, nici un motiv de tristețe la numărul 9 : șapte băieți și o ștrengăriță e o comedie erotică și de aventuri (despre o garnizoană bonapartistă încartiruită într-un sat italienesc plin de ispite), realizată de Bernard Borderie, un om cu principii estetice clare și inflexibile. După el, se cheamă că e comedie erotică și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai și punctat (mai ales prin căpitanul echipei sale, Florin Piersic), atît la proba de actorie (împotriva lui Marais și a lui Sidney Chaplin), cît și decisiv la proba de sărutat gagici golașe. Inutil de precizat, șapte băieți și o ștrengăriță e debil și libidinos, o aberație, dar măcar e o aberație de libertate, cum ar spune Academia Cațavencu. Probabil că mulți dintre cei 7.550.000 de romîni care au intrat să-l vadă au rîs, au fluierat și au
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
inclusiv sentimentele de neputință, de umilință și de frustrare ale unui popor mic, condamnat la supunere sentimente care în epopeea cinematografică națională se remarcă mai ales prin absența lor.) O altă plăcere (aici, ca și la șapte băieți și o ștrengăriță) este aceea de a vedea cinematografia romînă aliniată la practica șaizecistă a distribuțiilor internaționale. și ce dacă Richard Johnson era un Richard al celor care nu și-l puteau permite pe Burton și nici Antonella Lualdi n-avea de ce să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai pot să țin cu Mihai. Pot și acum să țin cu Tiberius din Columna, pot să-i fac galerie lui Florin Piersic atunci cînd se destrăbălează în uniformă de grenadier napoleonian, dar în numele Romîniei, în șapte băieți și o ștrengăriță, pot să simpatizez chiar și cu ambiția-tăvălug a Licăi Gheorgiu de a fi serafică și filozofic-resemnată și ușoară ca fulgul în brațele lui Emanoil Petruț. Dar nu mai pot să țin cu Mihai. în conformitate cu viziunea comunistă asupra istoriei și a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
gangsteri prizonieră contra dolari (dolari !) , o mașină aruncată în aer prin telecomandă. Mai aproape de atît nu se putea. și nu era aproape. Nu era deloc aproape. Sigur, existaseră și vremuri mai bune. Existase desfrîul franco-romîn din șapte băieți și o ștrengăriță ; existaseră vedete occidentale ; onorabilitatea lui Tiberius, voiniciile de tinerețe ale lui Nicolaescu, primele haiducii ale Haiducilor... și presupun că se poate susține că lipsa totală de creier îi conferă lui Păcală o libertate de mișcare ce merită prețuită. Ca s-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sufletul și viața personajelor mele în aproape toate piesele în care am jucat. A urmat o lectură. Joi 16 septembrie 1999- sala Pruteanu- Teatrul- ora 17.00 Mama și sora sunt în altă lume. Singura făptură care le ține împreună- Ștrengărița. Vineri 17 septembrie 1999 - sala Pruteanu Puțin înspăimântată și încercând să nu mă încarc, confuză, derutată, am pornit totuși cu forță și credință în exercițiile fizice începute azi de dimineață. Până la ele voi reface agenda zilelor trecute. Lectura de miercuri
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Merola, (n. 24 aprilie 1926, București) este o pictoriță română, creatoare de costume de teatru și film. A realizat costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Pași spre lună" (1964), "Serbările galante" (1965), "Șapte băieți și o ștrengăriță" (1967), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Veronica" (1972), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Aurel Vlaicu" (1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980), "Saltimbancii" (1981) și "Secretul lui Bachus" (1984). S-a născut la 24 aprilie 1926
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 30.964 spectatori. "Șapte băieți și o ștrengăriță" se află astfel pe locul 9 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]