53 matches
-
Max dădea drumul râsului său imbeciloid, aluneca în fotolii ca pe un tobogan, cu mâinile în buzunar și cu picioarele întinse pe covor, și protesta vehement "nu, nu", însă în cel mai perfect bonton. De la o vreme, ca să aibă un Ștrengării (fr.). aer farouche 1, venea cu semințe de floarea-soarelui în buzunar, și în salonul doamnei Mavrogheni scoase o sămânța și o strivi în gură. - Ce faci, Max? se scandaliză prințesa Hangerliu. - Mais c'est bon ça, vous savez!2 fu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intrăm în hora aceasta mare unde se nivelează atitudini și educații primite în familie, cu grosolănii și bădărănii ce începeau să se furișeze ca niște șerpi în noi. Acasă, când hălăduiam prim împrejurimile orașului la furat struguri, mere, pere, cu ștrengăriile noastre, eram regi, și conți, și duci, iar acum se terminaseră toate și încă nu știam nimic din ceea ce ne aștepta. Îl vedeam lângă noi pe caporalul Olteanu, care era de loc dintr-un sat de prin județul Vaslui și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o bruschețe de soră. Dacă ar fi avut-o din nou alături, ar fi îngenuncheat, și-ar fi pus capul în poalele ei, s-ar fi ferit să-i spună și cel mai neînsemnat cuvânt dubios. Otilia era de o ștrengărie atât de castă, că îndoielile lui, acum vedea, erau ridicole. El însuși observă acest lucru ciudat. În loc ca întîmplarea cu Georgeta să-i fi deșteptat cinismul viril, să-l fi făcut mai pozitiv în plăceri, dimpotrivă, îi limpezise spiritul, îl
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mîna la gură, urmărită de privirile lui Manolo și ale lui Julius. Era foarte drăguță și nu se mai putea opri din rîs, Îndoită de mijloc de atîta efort, cu o expresie de elevă de liceu care a făcut o ștrengărie sau a cîștigat un meci de volei, nostimă foc și cu năsucul În vînt. Julius deschise ușa privind-o cu coada ochiului și ascultînd izbucnirea mînioasă a lui Manolo care o amenința că o să rupă relațiile pentru totdeauna dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
s-a distins. Mărturisesc că mulți ani m-au chinuit remușcările: de ce, la ce bun i-am dat o lovitură atât de necruțătoare? Mai treacă-meargă dacă aș fi fost și eu îndrăgostit. Însă la mijloc n-a fost decât o ștrengărie, un simplu crailâc și nimic altceva. Și poate că, dacă nu i-aș fi suflat buchetul acela, omul ar fi trăit și astăzi, ar fi fost fericit, ar fi avut succese și nu i-ar fi trecut prin minte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pregătise din timp și nu aștepta decât să fie solicitată, păși spre mijlocul terasei și se opri în dreptul prințului, care continua să stea în fotoliu. Toți o priveau întrucâtva mirați și aproape toți, prințul Ș., surorile, mama ei, urmăreau noua ștrengărie care se pregătea și care, și așa, fusese împinsă prea departe. Dar se vedea că Aglaiei îi plăcea tocmai afectarea cu care începea ceremonia de recitare a poeziei. Lizaveta Prokofievna era cât pe ce s-o gonească la locul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
consta pentru prinț în întrebarea întristătoare: tocmai el va fi fiind vinovat de această nouă „monstruozitate“ sau numai?... Însă nu spunea cine ar mai fi putut să fie. Cât despre literele N.F.B., aici, după părerea lui, nu era decât o ștrengărie nevinovată, chiar ștrengăria cea mai copilărească, încât i-ar fi fost rușine să se gândească la ele cât de cât și, într-o anumită privință, aproape că ar fi dovedit o lipsă de onestitate dacă s-ar fi gândit. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în întrebarea întristătoare: tocmai el va fi fiind vinovat de această nouă „monstruozitate“ sau numai?... Însă nu spunea cine ar mai fi putut să fie. Cât despre literele N.F.B., aici, după părerea lui, nu era decât o ștrengărie nevinovată, chiar ștrengăria cea mai copilărească, încât i-ar fi fost rușine să se gândească la ele cât de cât și, într-o anumită privință, aproape că ar fi dovedit o lipsă de onestitate dacă s-ar fi gândit. De altfel, în chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fată să-l iubească și chiar la posibilitatea ca el s-o iubească pe ea. Eventualitatea dragostei ei pentru el, „pentru un om ca el“, ar fi considerat-o o monstruozitate. I se năzărea că, pur și simplu, era o ștrengărie din partea ei, dacă va fi existat ceva cu adevărat; însă el era cumva prea indiferent față de ștrengăriile propriu-zise și le găsea ca fiind prea în firea lucrurilor; el, la rândul lui, era preocupat și îngrijorat de cu totul altceva. Dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ei pentru el, „pentru un om ca el“, ar fi considerat-o o monstruozitate. I se năzărea că, pur și simplu, era o ștrengărie din partea ei, dacă va fi existat ceva cu adevărat; însă el era cumva prea indiferent față de ștrengăriile propriu-zise și le găsea ca fiind prea în firea lucrurilor; el, la rândul lui, era preocupat și îngrijorat de cu totul altceva. Dăduse deplină crezare cuvintelor scăpate mai înainte de generalul tulburat, despre faptul că ea își râde de toți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
față la interogatoriu, strică totul cu răspunsul lui. După părerea sa, nu era vorba de nici o telegramă, iar ariciul „e pur și simplu un arici, care poate să însemne, pe deasupra, prietenie, uitarea jignirilor și împăcarea, într-un cuvânt, e o ștrengărie, dar în orice caz una nevinovată și scuzabilă“. Să remarcăm în paranteză că a ghicit exact despre ce era vorba. Întorcându-se acasă de la Aglaia, făcut de râs și alungat de ea, prințul ședea de vreo jumătate de ceas cuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Are ceva ca lumea! - ca lumea!ca lumea!“ Undeva, Într-un cărucior, plîngea un bebeluș; Îi auzi respirația Întretăiată. Un cîine lătra pentru că stăpînul lui Îl Întărîta cu-n băț. Dinspre lacul cu bărci se auzeau scîrțîitul și pleoscăitul vîslelor, ștrengăriile fetelor și băieților, iar dinspre străzile care mărgineau parcul, desigur, geamătul continuu al motoarelor. Dacă se concentra, i se părea că aude scena În toate detaliile ei diverse, de parcă fiecare detaliu era perceput separat, apoi pus alături de celelalte pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
aceștia i-aș aminti pe profesorii: Țigănescu, Torouțiu, Galan, Socaciu, Precop, Viforeanu și alții, care ocupă și azi un loc luminos în memoria noastră. Păcat că nu mai sunt azi printre noi, ca să le mărturisim recunoștința. Dar să revenim la ștrengăriile noastre de adolescenți. Voi relata, pe cât a mai rămas după decenii, prin colțurile memoriei, vreo câteva, dintre ele.... La cireșe Câțiva dintre cei care locuiam la internat, am pus ochii pe un cireș falnic, înalt și plin de cireșe mari
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
cu metal cromat, benzile de piele și șezlongurile ofițerești britanice, objets d’art op și pop, lumina indirectă și prevalența oglinzilor. Horricker era frumos. Sammler era de acord. Vesel, oarecum necopt Încă, Horricker era probabil lăsat de la natură cu intenția ștrengăriei. (La ce bun toți mușchii ăia? Sănătate? Nu banditism?) „Și cum se Îmbracă!“ zicea Angela cu Încîntare seducătoare, de actriță de comedie. Cu picioare lungi de California, șolduri mici, păr lung, ondulat, cu o buclă adorabilă la spate, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nu zice nimic, se bucură că nu intevin și nu-i interzic dijmuirea mărului. Anul trecut venea Ovidiu, un copil de clasa a doua, luat în plasament de o familie cu încă trei copii, toată ziua era pe străzi la ștrengării, cine să se uite după el, mama profesionistă cu încă trei copii acasă? Ovidiu era hiperactiv, iar cea mai bună terapie pentru el, s-a dovedit hoinăreala pe străzile cartierului, furatul, stricatul, obrăznicia. Țin minte că odată l-am surprins
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
oră în plus. Mihaela arăta tot timpul o veselie și o exuberanță aproape neobișnuită. Parcă adunase toată primăvara în ea. Vorbea însuflețit, râdea zglobiu de toate lucrurile, se agăța sprintenă de crengi, alerga pe alei și făcea o mulțime de ștrengării fermecătoare. Părea o Mihaela nouă cu însușiri noi, care n-avea nici o asemănare cu cealaltă pe care o cunoscusem până atunci. ― Știi, Aimée, că mă mut? ― A! slobozi ea un țipăt ascuțit, de surprindere. Tocmai în clipa asta aveam de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
-l ia din mâinile mamei sale, cu ochii lucind de încântare și, tot repetând "portopelu, portopelu", se așeză în poponeț pe dușumele și începu să-și facă de lucru cu obiectul căpătat, dând subit uitării pofta de zbenguială și de ștrengării pe seama maicii. Ei, ai văzut?... exclamă Virgil, care urmărise cu mirare jocul de-a așezatul pe praguri, și plesni din palme plin de veselie. Da șiret mai e copilul ăsta al vostru, Virgile și Mițo! zise maica Agripina, cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și a lui Simon și a lui Ruben. Apoi se văita că nu-l iertase pe primul lui născut. I-a numit pe fiecare dintre frații mei pe rând, binecuvântându-i și blestemându-i, făcându-i animale, suspinând la amintirea ștrengăriilor pe care le făceau în copilărie, chemându-le pe mamele lor să-i bată la fund. Ce oribil e să îmbătrânești în felul ăsta, a zis Iosif, cu milă și dezgust în voce. Mă rog să mor înainte de a veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nostru, Hamza bărbierul. De îndată ce auziră poarta închizându-se cu cheia, cele două femei izbucniră într-un hohot comun de râs, având nevoie de ceva timp ca să se potolească. Evocându-l cincisprezece ani mai târziu, maică-mea încă mai roșea de ștrengăria asta, atrăgându-mi atenția fără urmă de mândrie că, dacă Warda avea pe atunci abia șaisprezece ani, ea mergea deja pe douăzeci și unu. Datorită evenimentelor se crease între ele o anumită complicitate care le micșora rivalitatea, iar când, a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
iar în tot cursul ceremoniei, unul dintre tinerii conspiratori ținea conștiincios socoteala, schimbând cu ceilalți ocheade amuzate. Numai că la asediul Granadei, nimeni nu mai făcea haz pe seama pornirilor lui Astaghfirullah, continuă taică-meu, gânditor și perplex la amintirea vechilor ștrengării. Șeicul a apărut, în ochii marii mase a oamenilor, drept un personaj venerabil. Nu-și abandonase deloc o dată cu vârsta acele vorbe și purtări care-l caracterizau, ba dimpotrivă, trăsăturile care ni-l făceau hazliu se accentuaseră. Dar orașul nostru își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
eu, și gărzile, până și neguțătorii cei grași, unii făcând-o din joacă, alții din superstiție, alții spre a se feri de înțepăturile insectelor, cu excepția unchiului meu, care a socotit că demnitatea lui de sol îi interzicea soiul ăsta de ștrengării. Amar avea s-o regrete. Eram deja în munții cei mai înalți, peste care suflă, chiar și toamna, un vânt înghețat și imprevizibil dinspre miazănoapte. Nu mă așteptam ca, în locuri atât de înalte, cu climă atât de aspră, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în cele din urmă muri, în fața coșciugului Giandomenico se întrebă de ce Maica Domnului împlinise dorința unei biete femei care în schimb îi făgăduise viața lui: nu-și amintea nici măcar dacă ce-i povestise acesteia nu fusese una din obișnuitele lui ștrengării sau o născocire a Catarinellei pentru a-l convinge să meargă la mânăstire. Era vară, ziua se mărise. Băiatul urca pe Monte Consolino până la ruinele Castelului. Aici venea cu caprele lui don Terentio și cu câinele, se așeza în firida
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Puiu, București, f.a.; În închisorile turcești, Brăila, f.a.; Martinică și Puky, București, f.a.; Michi Maus în Țara viselor, București, f.a.; Moara Piticilor, București, f.a.; Omul întors din Rai, București, f.a.; Pentru copiii noștri, București, f.a.; Stan și Bran, București, f.a.; Ștrengăriile lui Gigi, București, f.a.; Zâmbiți, vă rog, București, f.a. Traduceri: Rabindranath Tagore, Lumina ochilor, București, 1921, Pietrele flămânde, București, 1927; John Ruskin, Regele râului de aur, București, 1925; H. Chr. Andersen, Evreica și alte povestiri, București, 1926; Wilhelm Busch, Ca să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
niculcian pentru o materie mult mai puțin serioasă, ca aceea a isprăvilor gimnastice ale lui Kostakelu la stare de beție. Multe din schițe reprezintă o întinerire a prozei lui Caragiale, fără ocolirea ecourilor marelui prozator. Un aer mai slobod de ștrengărie salvează aceste producții de primejdia neoriginalității. Eseistica lui Al. O. Teodoreanu (Tămîie și otravă) e departe de-a trăi din justeța critică. Ea e operă de umoare, aci neagră, mahmură, aci veselă, și criticile sunt niște monoloage în care autorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
domenii. Mijloacele artistice (cînd nu e vorba de justeța transcrierii dialogului) îi lipsesc. De asemeni romanul nu-i izbutește. Autorul înțelege să-l compună din aceleași stenograme. Gh. Brăescu a scris și foarte simpatice Amintiri în care reexaminează cu bonomie ștrengăriile copilăriei sale. I. I. MIRONESCU Sforțîndu-se a copia fonetic limbajul eroilor, I. I. Mironescu (1883-1939) surprinde prin relativa vulgaritate a prozei lui, fenomen rar la moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le în bufonerii. Astfel Tulie Radu Teacă, baci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]