53 matches
-
o bruschețe de soră. Dacă ar fi avut-o din nou alături, ar fi îngenuncheat, și-ar fi pus capul în poalele ei, s-ar fi ferit să-i spună și cel mai neînsemnat cuvânt dubios. Otilia era de o ștrengărie atât de castă, că îndoielile lui, acum vedea, erau ridicole. El însuși observă acest lucru ciudat. În loc ca întîmplarea cu Georgeta să-i fi deșteptat cinismul viril, să-l fi făcut mai pozitiv în plăceri, dimpotrivă, îi limpezise spiritul, îl
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în cele din urmă muri, în fața coșciugului Giandomenico se întrebă de ce Maica Domnului împlinise dorința unei biete femei care în schimb îi făgăduise viața lui: nu-și amintea nici măcar dacă ce-i povestise acesteia nu fusese una din obișnuitele lui ștrengării sau o născocire a Catarinellei pentru a-l convinge să meargă la mânăstire. Era vară, ziua se mărise. Băiatul urca pe Monte Consolino până la ruinele Castelului. Aici venea cu caprele lui don Terentio și cu câinele, se așeza în firida
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Max dădea drumul râsului său imbeciloid, aluneca în fotolii ca pe un tobogan, cu mâinile în buzunar și cu picioarele întinse pe covor, și protesta vehement "nu, nu", însă în cel mai perfect bonton. De la o vreme, ca să aibă un Ștrengării (fr.). aer farouche 1, venea cu semințe de floarea-soarelui în buzunar, și în salonul doamnei Mavrogheni scoase o sămânța și o strivi în gură. - Ce faci, Max? se scandaliză prințesa Hangerliu. - Mais c'est bon ça, vous savez!2 fu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sale nepotrivite și contradictorii nu demonstrează decât vanitatea celui care consideră că are de fiecare dată dreptate. Pe de-o parte, îi cere lui Busuioc să-și lase fiul să-și trăiască traiul, pe de altă parte, îi interzice nepotului ștrengăriile. Unchiul nu pare să înțeleagă drama pe care o trăiește tânărul bogătan, se pronunță însă de fiecare dată cu o hotărâre de cunoscător și participant activ la suferințele acestuia. Ultima intervenție în narațiune a personajului se constituie, parcă, revelator, tot
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fi, la rândul său, profund impresionat. Va încerca însă o formulă prin care să micșoreze această imagine în ochii tânărului îndrăgostit. Fata nu-i slută și-i mai vicleană decât o șerpoaică cu pui: să nu aflu că umbli după ștrengării. E prima impresie ,,trucată" pe care i-o împărtășește el lui Iorgovan și pe care o însoțește, voit, de interdicția oricărei aventuri în speranța că tânărul va renunța la orice gând legat de pădureancă. Cititorul nu are o viziune complet
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
intrăm în hora aceasta mare unde se nivelează atitudini și educații primite în familie, cu grosolănii și bădărănii ce începeau să se furișeze ca niște șerpi în noi. Acasă, când hălăduiam prim împrejurimile orașului la furat struguri, mere, pere, cu ștrengăriile noastre, eram regi, și conți, și duci, iar acum se terminaseră toate și încă nu știam nimic din ceea ce ne aștepta. Îl vedeam lângă noi pe caporalul Olteanu, care era de loc dintr-un sat de prin județul Vaslui și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Are ceva ca lumea! - ca lumea!ca lumea!“ Undeva, Într-un cărucior, plîngea un bebeluș; Îi auzi respirația Întretăiată. Un cîine lătra pentru că stăpînul lui Îl Întărîta cu-n băț. Dinspre lacul cu bărci se auzeau scîrțîitul și pleoscăitul vîslelor, ștrengăriile fetelor și băieților, iar dinspre străzile care mărgineau parcul, desigur, geamătul continuu al motoarelor. Dacă se concentra, i se părea că aude scena În toate detaliile ei diverse, de parcă fiecare detaliu era perceput separat, apoi pus alături de celelalte pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
s-a distins. Mărturisesc că mulți ani m-au chinuit remușcările: de ce, la ce bun i-am dat o lovitură atât de necruțătoare? Mai treacă-meargă dacă aș fi fost și eu îndrăgostit. Însă la mijloc n-a fost decât o ștrengărie, un simplu crailâc și nimic altceva. Și poate că, dacă nu i-aș fi suflat buchetul acela, omul ar fi trăit și astăzi, ar fi fost fericit, ar fi avut succese și nu i-ar fi trecut prin minte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pregătise din timp și nu aștepta decât să fie solicitată, păși spre mijlocul terasei și se opri în dreptul prințului, care continua să stea în fotoliu. Toți o priveau întrucâtva mirați și aproape toți, prințul Ș., surorile, mama ei, urmăreau noua ștrengărie care se pregătea și care, și așa, fusese împinsă prea departe. Dar se vedea că Aglaiei îi plăcea tocmai afectarea cu care începea ceremonia de recitare a poeziei. Lizaveta Prokofievna era cât pe ce s-o gonească la locul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
consta pentru prinț în întrebarea întristătoare: tocmai el va fi fiind vinovat de această nouă „monstruozitate“ sau numai?... Însă nu spunea cine ar mai fi putut să fie. Cât despre literele N.F.B., aici, după părerea lui, nu era decât o ștrengărie nevinovată, chiar ștrengăria cea mai copilărească, încât i-ar fi fost rușine să se gândească la ele cât de cât și, într-o anumită privință, aproape că ar fi dovedit o lipsă de onestitate dacă s-ar fi gândit. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în întrebarea întristătoare: tocmai el va fi fiind vinovat de această nouă „monstruozitate“ sau numai?... Însă nu spunea cine ar mai fi putut să fie. Cât despre literele N.F.B., aici, după părerea lui, nu era decât o ștrengărie nevinovată, chiar ștrengăria cea mai copilărească, încât i-ar fi fost rușine să se gândească la ele cât de cât și, într-o anumită privință, aproape că ar fi dovedit o lipsă de onestitate dacă s-ar fi gândit. De altfel, în chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fată să-l iubească și chiar la posibilitatea ca el s-o iubească pe ea. Eventualitatea dragostei ei pentru el, „pentru un om ca el“, ar fi considerat-o o monstruozitate. I se năzărea că, pur și simplu, era o ștrengărie din partea ei, dacă va fi existat ceva cu adevărat; însă el era cumva prea indiferent față de ștrengăriile propriu-zise și le găsea ca fiind prea în firea lucrurilor; el, la rândul lui, era preocupat și îngrijorat de cu totul altceva. Dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ei pentru el, „pentru un om ca el“, ar fi considerat-o o monstruozitate. I se năzărea că, pur și simplu, era o ștrengărie din partea ei, dacă va fi existat ceva cu adevărat; însă el era cumva prea indiferent față de ștrengăriile propriu-zise și le găsea ca fiind prea în firea lucrurilor; el, la rândul lui, era preocupat și îngrijorat de cu totul altceva. Dăduse deplină crezare cuvintelor scăpate mai înainte de generalul tulburat, despre faptul că ea își râde de toți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
față la interogatoriu, strică totul cu răspunsul lui. După părerea sa, nu era vorba de nici o telegramă, iar ariciul „e pur și simplu un arici, care poate să însemne, pe deasupra, prietenie, uitarea jignirilor și împăcarea, într-un cuvânt, e o ștrengărie, dar în orice caz una nevinovată și scuzabilă“. Să remarcăm în paranteză că a ghicit exact despre ce era vorba. Întorcându-se acasă de la Aglaia, făcut de râs și alungat de ea, prințul ședea de vreo jumătate de ceas cuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am deschis-o și am așezat-o pe masă, împreună cu două pahare. Era frig în bucătărie, așa încât am aprins soba cu gaz. — Ce de-a ștrengării mai făceam, spuse James. — Când? — Când eram băiețandri. Nu-mi puteam aminti de nici o ștrengărie făcută împreună cu James. Am turnat vinul în pahare și, un timp, am rămas amândoi tăcuți. James, fără să se uite la mine, desena cu degetul contururi ciudate pe masă. Poate că se simțea stingherit; și ideea că, o dată în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aceștia i-aș aminti pe profesorii: Țigănescu, Torouțiu, Galan, Socaciu, Precop, Viforeanu și alții, care ocupă și azi un loc luminos în memoria noastră. Păcat că nu mai sunt azi printre noi, ca să le mărturisim recunoștința. Dar să revenim la ștrengăriile noastre de adolescenți. Voi relata, pe cât a mai rămas după decenii, prin colțurile memoriei, vreo câteva, dintre ele.... La cireșe Câțiva dintre cei care locuiam la internat, am pus ochii pe un cireș falnic, înalt și plin de cireșe mari
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
Rădăuți, liceu recunoscut în regiune iar pe cei mici la intrare în această școală ne cam speria această faima. Îmi aduc aminte cu multă plăcere de perioada din liceu, de colegii și prietenii mei pe care i-am iubit, de ștrengăriile noastre, de viață amară pe care am făcut-o unor profesori de-ai noștri. Cu emoție îmi aduc aminte și de corpul profesoral de la liceu, unde toți profesorii noștri erau parcă puși să ne scoată direct universitari, recunosc că abia
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
corupătorii. Băieții, spunea, trebuie să audă spunându-li-se că sunt iubiți dar, mai cu seamă, trebuie să o vadă în practică. Știm că băieții, de multe ori, au capacitatea de a pune la încercare sinceritatea intențiilor educatorilor lor. Fac ștrengării, nemulțumiri, se revoltă, pentru a verifica coerența cuvintelor educatorilor. Primii foști elevi ai «Casei Copiilor Buni», regândindu-se la don Calabria, se emoționau la evocarea atențiilor sale paterne și materne față de ei. Mulți dintre ei, de fapt, nici nu și-au
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
niculcian pentru o materie mult mai puțin serioasă, ca aceea a isprăvilor gimnastice ale lui Kostakelu la stare de beție. Multe din schițe reprezintă o întinerire a prozei lui Caragiale, fără ocolirea ecourilor marelui prozator. Un aer mai slobod de ștrengărie salvează aceste producții de primejdia neoriginalității. Eseistica lui Al. O. Teodoreanu (Tămîie și otravă) e departe de-a trăi din justeța critică. Ea e operă de umoare, aci neagră, mahmură, aci veselă, și criticile sunt niște monoloage în care autorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
domenii. Mijloacele artistice (cînd nu e vorba de justeța transcrierii dialogului) îi lipsesc. De asemeni romanul nu-i izbutește. Autorul înțelege să-l compună din aceleași stenograme. Gh. Brăescu a scris și foarte simpatice Amintiri în care reexaminează cu bonomie ștrengăriile copilăriei sale. I. I. MIRONESCU Sforțîndu-se a copia fonetic limbajul eroilor, I. I. Mironescu (1883-1939) surprinde prin relativa vulgaritate a prozei lui, fenomen rar la moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le în bufonerii. Astfel Tulie Radu Teacă, baci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lor", spunând și câteva cuvinte magice: "- Cum țâșnește glontele din peșcă așa să țâșnească copilul din bur-ta Ioanei! Așa să deie Dumnezeu!" Proza lubrică a Luciei Demetrius e fără valoare. Profira Sadoveanu a medelenizat propria copilărie, bogată în inimitabile ștrengării. Alte scriitoare: Sanda Movilă, Sidonia Dragușanu, Ioana Postelnicu, Cella Serghi. POEZIA PROFESIUNILOR În versuri de ținută alegorică Barbu Solacolu se înduioșa încă din 1920 de soarta proletarului (Sămănătorul, Cerșetorul), Eugen Relgis s-a străduit să întemeieze o mitologie a erei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ODEANU Anișoara Odeanu e o medelenizantă feminină, prezentând fete băiețoase (Într-un cămin de domnișoare), petulante, sentimentale însă sportive. Asistăm la exploziile unei vârste incerte în care langoarea iminentă e în luptă cu vioiciunea fazei puberale. Paginile sunt presărate cu ștrengării, notate într-un stil stenografic, ce se exagerează în Călător din noaptea de Ajun, în care autoarea devine gidiană, prin Camil Petrescu, adică convinsă că nimic nu poate înfrumuseța autenticul, oricât de jurnalistic. Iar întîmplarea autentică este acum seducerea eroinei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lipsită de rigidități, vădind un simț al cuvântului și al frazei în virtutea căruia vocabulele prea demonetizate, clișeele rudimentare pătrund în texte mai rar decât la numeroși alți producători de versuri din epocă. Adesea, poetul se dedă la mici ghidușii, la ștrengării grațioase, fără nici o finalitate. Nu e vorba doar de rimele „deșucheate”, sunt și alte jocuri în versurile sale, fie ele lexicale, gramaticale sau stilistice: adjectivări amuzante („turnuri babiloane”, „dealuri împuhoiete”, „frumuseți vlahuțe”), vocative și alte forme morfologice insolite, unele suav
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
un teren de badminton acoperit. Publicul a variat de asemenea, de la copii mici până la pensionari, iar spectacolul i-a impresionat pe fiecare în moduri diferite. Adulții s-au simțiți emoționați de sacrificiul lui Hanuman, în timp ce copiii au fost fascinați de ștrengăriile lui Narad. Uneori am văzut cum adulții și bunicii plângeau în timpul piesei, în timp ce copiii râdeau la acțiunile și interacțiunile dintre personaje. Reacțiile acestea variate au fost cele mai impresionante pentru noi ca interpreți. Retrospectiv, această experiență a fost foarte fructuoasa
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
de un albastru intens, cu o privire impunătoare, uneori aproape fioroasa.” Un copil „independent, capricios, ciudat, chiar imprevizibil”, dar „seducator, direct, cu o fire deschisă”. Regina mai nota: „Unchiul însuși (Carol I) nu rezista acestei mici ființe impulsive, ale cărei ștrengării și veselii spontane îl amuzau și îl destindeau. El nu mai putea să se separe de Nicky și un surâs deosebit era rezervat mereu acestui drăcușor, care cucerise inimă austeră a regelui.” Nicolae își petrece copilăria la Sinaia în Castelul
Nicolae, Principe al României () [Corola-website/Science/303134_a_304463]