418 matches
-
de casa noastră cu cea de a doua fiică a lui, mama Anișoarei și colega mea de școală primară, pe care o poreclisem Țoloi. Frații Boniciolli, Berto (Roberto), cel mare de o seamă cu mine și Metodi cel micuț și șugubăț care ne tot stătea În cale când ne jucam, ne spiona și ne turna la maică-sa dacă făceam ceva nepotrivit, erau favoriții mei prieteni de joacă , după Titi și Gigi Terente. Trecând de casa Anișoarei Niculiță vedeam curtea unde
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Iorga, Gheorghe Cretzulescu, Alexandru Popescu, Ion Bulei, precum și o serie de "venetici" pro și contra marelui oraș corcit cu mahalaua (străinii laudă capitala cu o jumătate de gură și o ceartă cu cealaltă jumătate). Dan C. Mihăilescu scrie cu voluptate șugubeață, asumat proustian: mai întâi rememorează casele de odinioară, mobilierul, aranjamentele florale, cluburile, pasiunea pentru velociped (cu povestea amazoanei Mița Biciclista); apoi parcurile (Cișmigiul, odinioară parc al servitorimii), Teatrul Național, cimitirul Bellu (spațiu unde putea fi făcut un adevărat studiu de
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
le mai poruncească, doar pisicile și cîinii de pripas se țin după el, recunoscîndu-l că maimare al lumii de Jos, după inel. Piticot cu buzele roșii de rîs și de viață, musculos și-ndesat, zeul morții de-odinioară are barbă șugubeața, îi plac mezelicurile, să roada semințe și roșcove parfumate, să bea vin alb, să se scobească-n dinți cu furculițe cîrlionțate, să zacă-n cafenele, să joace zaruri, să asculte sporovăieli, să privească ruginitele corăbii aducînd de pe mare atîtea și-atîtea
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
și franceză, acompaniat de Johnny Răducanu. Am continuat cu același, de data aceasta recitându-l pe Topârceanu și am încheiat tot cu Pleșu, citindu-și câteva din articolele publicate în “Comèdii la porțile Orientului”. Râsul a început încă de la melodiile șugubețe înregistrate în 1989, în Săptămâna Mare, la Tescani. Am râs apoi cu lacrimi la “ În jurul unui divorț”, “Bacilul lui Koch”, “Expunere de motive” și ne-am cutremurat de râs la parodiile lui Topârceanu după Homer (“Chinurile lui Ulise”) și după
Pleşu cel hâtru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82627_a_83952]
-
-o lui Pavel. Nu aveam voie să cunosc mai mult și orice amestec îmi era interzis. Decât că urma să fiu și eu prezent cu un text. Pavel mi-a indicat cum crede el că trebuie să arate: "haios" și șugubăț, și oarecum într-o dungă. Putea fi și un text scris mai de mult. Să fie amuzant și neconformist, așa cum știa că-mi este felul... Știrea că Pavel avea să scrie despre mine am primit-o cu întristare. Nu pentru că
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
un veșnic colindător de drumuri“ ( N. Iorga), ajungând celebru în epocă datorită călătoriilor pe care le-a făcut pe jos, îmbrăcat în straiele de-acasă, în toată țara, dar și la Viena, Zürich, Roma (de trei ori), Paris. Cea mai „șugubeață călătorie“, cum singur povestea, a fost cea întreprinsă la „orașul sfânt“, cu trenul până la Constanța, de-acolo cu vaporul până la Constatinopol și apoi per pedes până la Ierusalim, pe malul Iordanului și la țărmul Mării Moarte cu „apă amară și sărată
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
au fost în strînsă legătură cu rapiditatea ori lentoarea desfășurării anchetei (din dorința celor solicitați de a nu mai fi plictisiți de omul de la capătul firului, din politețea de a răspunde adecvat sau din dorința de a fi originali/ ironici/ șugubeți/ altfel decît ceilalți, într-un demers cu aparentă patriotarda etc.). La urma urmei, o anchetă este ca o haină mai nouă sau mai ponosita, mai largă sau, dimpotrivă, intrată la apă, care nu se știe cît îi este de potrivită
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
interpretat de Marian Râlea este mai degrabă un zăpăcit, grosier ce-și exprimă masculinitatea doar prin forța acutelor glasului. Acest Petruchio nu este duplicitar, nu-și marchează strategia diferită față de Catarina și cea în demonstrația față de cetățenii orașului, nu este șugubăț, nu merge, cu alte cuvinte, pe mai multe registre de joc și joacă. Confruntarea cu Catarina se desfășoară pe un singur plan: cel al forței. Trucurile, multe și repetitive au de prea puține ori efectul scontat. Uneori, personajul interpretat de
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
Ornea Demult n-am mai scris despre Caragiale, bătrînul. Și mi-o reproșez adînc. Mai ales că în ultimii ani s-au produs deconcordantele aprecieri negative despre Caragiale și lumea lui. Ele ar dezvălui, se tot spune, numai latura meridională, șugubeață și neserioasă a lumii românești, dimensiunea tragică trebuind exclusiv căutată la Eminescu. De aceea, se adaugă, între cei doi a fost un abis, neînțelegîndu-se deloc. E, în aceste judecăți prea sumare, un prea mare neadevăr. De fapt, pentru a înțelege
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
Lupu (că a încercat să blocheze conturile partidului), trebuie spus că nici aceasta nu rezistă. Dacă Vasile Lupu ar fi încercat să fure banii partidului și să fugă cu ei la Fălticeni sau în Brazilia, atunci aș fi înțeles. Dar șugubățul țărănist n-a cerut decît protejarea conturilor pînă cînd partidul își va stabili o ierarhie recunoscută legal. Excluderea sa din partid, chiar dacă o fi avînd nu știu ce acoperire prin articole și paragrafe din statut, nu face decît să se întoarcă împotriva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
tonul interior nu pare a fi rezonanța unui spațiu fără ieșire. El se roagă unui Dumnezeu amic, nu unei instanțe pedepsitoare, sau ordonatoare: "un ins mărunt cît palma, puțin chel, puțin sașiu/ și cu barba albă pînă-n brîu./ avea vorbă șugubeață și se odihnea cu o sticlă-n stînga și cu alta-n dreapta sa./ hai, mă, i-a zis domnul, răsucește-o/ țigare și ia o vodcă și tu,/ parcă altfel vezi lumea după ce tragi puțin la măsea./ ia, zice
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
apropiat și mai mult de fundație. "Dilema", însă, părea să mă lege pe vecie. Am fost la lansare, am fost onorată ori de cîte ori am colaborat acolo, nu am fost bîntuită de rivalități redacționale, sîntem complementari, inteligenți, morali și șugubeți cu toții. În mod fundamental, Tita Chiper Ivasiuc și Zigu Ornea ne-au legat prin mii de fire, prin amintirile istoriei literaturii române, prin seducția poveștilor și conexiunilor pe care le făceau întruna, prin drumurile lor de acolo la noi, și
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
ca tip aparte de sensibilitate și bucurie. For the love of it () este o adevărată delectare, aproape neașteptată pentru cititorii familiarizați cu volumele teoretice semnate de autor. Un Booth bătrîn (ajuns în pragul celui de-al optulea deceniu al vieții), șugubăț, vorbăreț cum devin uneori vîrstnicii - puțin dezlînat, dar totuși fermecător prin felul în care alunecă pe coridoarele memoriei - deapănă povestea marii sale pasiuni pentru violoncel, folosind-o și ca prilej pentru a ne aminti un lucru important, pe care tot
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
pe fruntașul Dovlatov în misiunea de a-l duce pe un nebun la spitalul de psihiatrie.(O mușcase „pe tanti Șura, bucătăreasa”). Se-mbătaseră toți trei, acționând fiecare în mod dezordonat. Maiorul lagărului, conducătorul anchetei de demascare, rostește descurajator, dar șugubăț: „Măcar dacă le-ar fi fost rușine de deținut....” În linia realismului de tip clasic, stabilizat în sec. al XIX lea, în mai toate țările europene (la noi, vezi Caragiale, pil duitor fiind finalul din nuvela Două loturi), și Serghei
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
Nu știm exact ce preconizează Organul. O să fie ca la bancă? O să ai credite? O să ai o cartelă reîncărcabilă? Și-apoi prea puțini discută despre ce stă în spatele cardului respectiv, anume dosarul individual, dar mai ales, spaima-spaimelor, Sistemul Informatic, numit șugubăț SIUI. Unde U vine de la Unic (nu se putea altfel în România), iar I de la Integrat (o păcăleală de 1 februarie, pardon aprilie). SIUI, după ce că a costat o poală de bani, e o abominație care nu face decât să închidă
Cartela de sănătate, un gadget fără instrucțiuni de folosire [Corola-blog/BlogPost/92724_a_94016]
-
nu ai mai fost acolo să vezi cât e de mare! Într-o seară când treburile de recoltat se mai împuținară și vecinii se adunau mai des la o vorbă înmuiată de mustul dulce, Nicolae, bărbat de patruzeci de ani, șugubăț nevoie-mare, îl întrebă pe Moșul Iordache: ce crezi, bătrâne ,Stejarul Auriu are 200 de ani ? Nicolae, ce-ți veni ? Tu nu ai învățat la școală că Stejarul Auriu a fost aici încă de pe vremea lui Lațcu Vodă ? - Hai să lăsăm
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
o parte dintre proze cu o poftă uriașă și cu senzația că trăiesc în altă lume, una în care nu se ceartă lumea pe politică sau maidanezi și nu există tragedii cu avioane, ci doar povești. Povești surprinzătoare, ironice, uneori șugubețe, dar plesnind de consistență și duduind de sens, alteori ușor suprarealiste, dar fără să întreacă măsura, iar alteori de un erotism ingenuu. Sau doar candide și-atât, cum numai copilăria poate fi, ori, dimpotrivă, dureroase, ca neputința însăși. De cele mai multe
Povestiri cu final schimbat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18447_a_19772]
-
filmului vreme de un an și jumătate. Vedem o serie de portrete ale unor locuitori din hoteluri - visătorul care își mângâie obrazul de casetofonul ținut în brațe, fredonând împreună cu Bee Gees „How can you mend a broken heart” și mărturisind șugubăț că a fost în pușcărie de 24 de ori, un personaj de tip beckettian care a locuit cu anii printre tufe făcând nimic, un bătrân poet cu barbă, plete și unghii lungi, amintindu-și de găști. Pereche, deși atât de
Festivalul de văzut, ascultat, mirosit, gustat [Corola-blog/BlogPost/96988_a_98280]
-
timp, Mister Ornic scoate limba la ei și râde ca un șmecher : -Șa-se,șa-se,șa-se ! Peste două ore le va reteza somnul, urlând : -Scularea, fraierilor! La muncă, nu la fericire! M-am uitat cu ciudă la Mister Ornic. Șugubăț, nepăsător, își torcea avertismentele sistematic și continuu: -Șa-se,șa-se,șa-se! M-a cuprins un sentiment de revoltă. Pe ticălosul ăsta, niciodată nu-l interesează dacă oamenii suferă sau se bucură. El înfășoară ața clipelor pe mosorul Timpului în
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
la uscat pe un măceș înflorit, e lăsat să-l bată soarele și să-l fluiere vântul, se trage apoi la sticlă și se varsă, pe înnoptate, cu multă închipuire proaspătă, în urechea copiilor. Nimic mai simplu’’. După această sarabandă șugubeață, dar plină de tâlcuri, comentatorul conchide: ,, Scrierea unei povestiri devine un joc, dar tot un joc rămâne și scrierea despre scrierea povestirii. ,,Rețeta’’, combinația elementelor diafane, este doar în aparență la îndemâna oricui. De fapt, este numai la îndemâna celor cu har
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Acasă > Poeme > Devotament > OGLINDĂ Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Auzind despre căsuța cu o mie de oglinzi, Un cățel, curios din fire, șugubăț, cu ochi rotunzi, S-a gândit s-o viziteze ca să vadă el pe viu Ce mister poate ascunde. Tare i-a părut hazliu, Ca de-ndată ce-a urcat scările de la intrare, Dând din coadă bucuros, plin de zel și
OGLINDA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377184_a_378513]
-
lui Flower-Power să le încropească tuturor câte ceva din fructele disponibile. -Spune-ne și nouă când ți-ai descoperit talentul?! o incită Solitarul. Apucându-se temeinic și cu veselie de treabă, Flower-Power le zâmbi: -Nevoia te-nvață! se grozăvi ea, rotindu-și șugubăț ochii. Băiatul meu, când era mic, îmi făcea zile negre cu mâncarea! O vreme am reușit să-l înduplec spunându-i povești. Dar s-a mărit și nu mai credea nimic din păcălelile mele - o linguriță pentru vrăbiuță, o furculiță
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
multilineară dând expresie micuței zebre, ce mai?! În final, unise componentele printr-un smoc de scobitori de plastic, păgubindu-mă de niște accesorii multicolore pentru servitul antreurilor, deh! Secționând în lung și pieziș o altă vânătă, dăduse întruchipare unui delfin șugubăț și strălucitor cu pieptul din pulpa decojită. Pe laterale erau redați, tot prin decupaje, ochii și aripioarele înotătoare. Așa cum era poziționat, dădea impresia că e pe jumătate ieșit din ape, gata de o replică inteligentă, jucăușă! -Păi, nu ziceai că
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
vreo oră? Ce? Pentru că cel care ne-a schilodit sufletele a reușit performanța de a nu ne mai lăsa nici măcar această ultimă redută: speranța... Octavian ANDRONIC P.S. 22 decembrie. La ora 6 dimineața, pe postul național de radio, o voce șugubeață ne urează “bună dimineața”. Nimic nu s-a schimbat? AVEA SĂ SE SCHIMBE PESTE DOAR CÎTEVA ORE! Explicație foto pag. 4: Așa au primit bucureștenii apariția ziarului nostru în această zi istorică - 22 decembrie 1989. Fotografii de Lucian CRIȘAN și
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
pe care le dibuiește imediat. Este foarte căutat și curtat de către specialiști de pretutindeni, pentru aceste calități pe care le împărtășește necondiționat și de obicei cu eleganță. De aceea modul cum a abordat subiectul rândurilor de mai jos, oarecum șugubăț dar și abrupt, nu m-a surprins, tocmai pentru că-i cunosc personalitatea, îi respect părerea, îi ascult criticile, având pe parcursul anilor foarte multe de învățat de la el. Nu m-a surprins, dar mi-a incitat atenția atât de tare
Întâlnire surpriză cu baletul românesc by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83127_a_84452]