115 matches
-
care se adăugau rețele de partizani. În 1939, Siguranța a identificat grupuri operative în unsprezece orașe transilvănene, oblăduite de unitatea paramilitară Rongyos Gárda (Garda Furioasă), alcătuită din veterani de o rară cruzime. Una dintre diversiuni a fost arderea unor sate șvabe și săsești spre a fi puse pe seama românilor. După încheierea Pactului sovieto-german, faptele au început să se manifeste la vedere. Boris Stefanov publica în ziarul Kominternului (Communist International, 2 decembrie 1939) un articol privind o imediată cesionare a provinciilor românești
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sonuri argheziene din Testament: "S-au așezat strămoșii mei și tac. / Știu ați venit pe drumuri cristaline / Cerșind din târg în târg până la mine". Imaginarul cu tangențe suprarealiste din Destin cu boabab urmărea, deliberat, uimirea: "În piața cu celebru nume șvab / Creștea, până la cer, un boabab / Cu fructe cât o casă, cu bodegi / Și trenuri de sidef iuțind prin crengi". Se manifesta, de la început, voluptatea enunțurilor baroce dilatate ca în Destin cu bile; pe puntea unui vechi vapor, iată o chermesă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Lili Marlen!; a intrat, ca actor, la Teatrul German din Timișoara, ajutat de colegul recășan Iani Cojar, dar și de Cadarcă (pe lîngă "talentul nativ"; și-a găsit un erou, Franzi din Iosefin, care i-a adus, în rîndurile publicului șvab, o extraordinară popularitate; a apucat să joace, prin anii '60, în cîteva filme (apoi i-a fost oprit accesul, fiind demascat ca o "cizmă teutonă); a plecat, apoi, la teatrul din Galați, pentru a se pune la punct cu limba
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
într-o comună din Banat, cu spectacolul meu Căsătoria, realizat la Teatrul German din Timișoara. Nu vorbesc germană, dar, la un moment dat, pe lîngă scenă, a traversat grăbit sala un... exact, șobolan. Un spectator, crezînd că sînt și eu șvab, precum actorii, mi-a șoptit: "Die Rate!". N-am avut nevoie de traducere... În fine, tot prin anii '80, eram în sală la Teatrul "Giulești", sala "Majestic" (actualul "Odeon"). Se juca un Arbuzov, parcă (autor la modă , în perioada aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pot fi și aluzii socio-politice. Sigur, Herta Müller n-a fost Paul Goma în privința disidenței; la fel de adevărat este că a avut de suferit din partea regimului pe linie profesională, dar a avut în schimb șansa de a face parte din minoritatea șvabă și de a fi primită cu brațele deschise de autoritățile nemțești; pentru scriitoare nu mai era o problemă în 1992 în Germania să scrie despre o Românie defunctă a socialismului multilateral dezvoltat, cu foametea, cozile la orice ar fi fost
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ca pe un tiran căzut în dizgrație. Tindem să credem că prin formația cultural-spirituală (studii superioare la Universitatea din Timișoara), dar și prin faptul că plecarea sa definitivă din România a avut loc la 33 de ani, scriitoarea de origine șvabă își are sursele de căpătâi în literatura română, de la Urmuz la Eugen Ionescu, de la Gellu Naum, Virgil Mazilescu la optzeciști precum Mircea Nedelciu sau Daniel Vighi. Când renunță la stilul alegoric, metonimic, la monologul interior sau la apolog (vezi episodul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o farmacista austrica cu 18 ani mai mare, a reușit să plece În Austria, unde a cerut azil politic. După un efort imens și cu o voință de fier, perfecționându și cunoștințele de germană (Începuse să Învețe germană cu deținuții șvabi de la Midia) a obținut un nou doctorat În chimie la renumitul Techniche Universität Wien. În anul 1973 a emigrat În UȘĂ - unde colabora deja cu anumite companii americane. A lucrat ca cercetător și consultant tehnic la mai multe companii renumite
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]
-
de tipuri, de porturi și de limbi! Parcă aici e mijlocul pământului unde se întâlnesc toate neamurile. Pe-nserate s-aprind împregiurul orașului mii de focuri la care stau de vorbă ori își petrec cântând aici români, colo unguri, mai departe șvabi ori sârbi, iar printre aceștia slovaci, ba până chiar și bulgari. Au fost enunțate ca fiindu-i proprii romanului din 1894 al lui Slavici "viața familială a membrilor unei societați bine cunoscută de scriitor", "adânca pătrundere a personajelor și a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai puternică și mai de timpuriu exercitată, ciorbele și borșurile și-au pierdut treptat din acreală, ajungând supe în toată regula; un bun exemplu în acest sens este Transilvania, unde zemurile de origine austro-ungară sau cele de sorginte săsească ori șvabă, deloc puține în această regiune, coexistă cu acrelile specifice Vechiului Regat. De asemenea, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, supa capătă în Vechiul Regat o funcție culturală, semnificând dorința acerbă de dovedire a apartenenței la o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lui ulterioară salvase în primul rând pe fată. Cu toate declarațiile oficiale, nici unul dintre șefii ei nu ar fi văzut cu ochi buni relația mai mult decât de colaborare dintre ea și un membru al unei armate capitaliste monarhice și șvab pe deasupra. Ștefan îi mărturisise odată speranța ca după căsătorie, amândoi să se retragă în satul lui de lângă Lugoj. Îl încurajase atunci cum știuse mai bine, chiar dacă și unul și celălalt știau că asemenea dorință e doar un vis. Ca șvab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
s-a referit, fără urmă de jenă, la faptul că aștepta de la guvernarea ungară luarea în considerare a "intereselor istorice vitale ale poporului german" și intensificarea, fără piedici, a "dezvoltării ei naționale"14. Alta era situația în jurul Careiului-Mare (Nagykároly), unde șvabii localnici, de multe ori aflați pe calea asimilării, a maghiarizării, s-au bucurat sincer de intrarea armatei ungare. Populația română s-a retras, în majoritate, în case, și a lăsat în grija șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
cuvinte: ”zekar”, vb.”zakar” tradus prin ”a-și aminti”, „jah”, cuvânt ce trimite la ”Iahve”, tradus prin sintagma ”Iahve și-a amintit”, o formă de mulțumire adresată de către părinți Divinității. Numele de familie Herdelea provine din ungurescul ”herdelo”-”gândac negru, șvab”. Zaharia Herdelea este un copil de țărani din Zagra, ajuns învățător, are o familie mare, cu două fete de măritat, fără zestre, un fiu, Titu, care nu are nicio ocupație, îi redactează jalba lui Ion dintr-un gest de altruism
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Ba chiar cineva recunoscuse în tablou câteva mutre din oraș. Tatăl lui Chiril însă avea o adevărată slăbiciune pentru cupidonul acela baroc, rupt, descleiat pe care îl reparase cu mâna lui, apelând la unele detalii și la un meșter tâmplar șvab ce completase, după multe consultații, știrbiturile, cu esența de lemn cuvenită, lăcuind totul astfel încât nu se mai puteau desluși cârpiturile. Abea peste vreo cinci ani, după ce doctorul Merișor se stabilise în București cumpărând casa de pe Dristorului, pentru bătrânețe, un vechi
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Începuturile învățământului în limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români. Toate grupurile minoritare din jud. Iași care trec de 20 persoane au
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sau de dictatori impuși de forțe străine nu ne poate distanța de ea În nici un caz! Și nici obiceiul primitiv al celor care o folosesc ca o armă contra etniilor care ne sunt parteneri și complici În istorie, precum Nemții - Șvabi sau Sași - Ungurii, Evreii, Greci sau Ruteni. Și, Încă o dată, dacă „mondializarea” ne va proiecta pe toți Într-un alt exil, mai cuprinzător și mai „barbar” decât cele pe care nația noastră le-a cunoscut până acum, eu - și sunt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
firmei s-a dovedit „dușmănoasă și păgubitoare” pentru toți cetățenii români din Banat. Prin reintegrarea administrației ungare au revenit în funcțiile deținute toți notarii alungați de români, care au inițiat acțiuni de răzbunare. La polul opus s-a situat minoritatea șvabă din Banat, care s-a arătat favorabilă alipirii la România. Motivul principal a fost antipatia față de sârbi, considerați „nemuncitori, luxoși și, în genere, decadenți”, dar și bogățiile subsolului, care le ofereau multiple posibilități de exprimare economică. Nemulțumirile populației românești care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și culturală, românii din fostul stat iugoslav nu și-au putut depăși disensiunile și interesele personale pentru un scop de anvergură. Mai mult, pentru defăimarea adversarului de aceeași origine unii nu s-au sfiit să colaboreze cu grupurile etnice sârb, șvab sau maghiar, ceea ce a avut efecte previzibile, de dispersare și destrămarea unității naționale. Ca de multe ori în istoria acestui neam, interesele personale, de grup sau de partid au prevalat în fața interesului etnic românesc. Un document din epocă ne scutește
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu noile concepții de consum de import" (Die Welt apud. Kilzer în Rusan: 2003, 756-757). În anii '80 intransigența naționalistă a regimului nu va cauza tulburări numai printre maghiari, așa cum vom vedea în continuare, ci și printre germani, mai ales șvabi. La Timișoara apărea, de fapt începuse să se manifeste tot mai pregnant, fiind înființat încă din 1972 Aktionsgruppe Banat, un forum al tinerilor inelectuali germani, poeți și prozatori în principal, preocupați de "idealism, un nonconformism naiv și comun și un
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
-lea și din însemnările zilnice ale reginei Maria. De când știm că există un jurnal al regelui Carol I și când a început să-l scrie? Întemeietorul tradiției jurnalelor în casa regală a României a fost Carol I, membru al liniei șvabe a neamului Hohenzollern, ales principe constituțional al României în 1866 și devenit rege în 1881. Începuturile însemnărilor sale zilnice nu sunt legate însă de nici unul dintre aceste momente. Carol a adus cu sine, la venirea în noua patrie, obișnuința notațiilor
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la gară, eu cu kronprințul. Toți principii sunt de față la despărțire. Wilhelm von Württemberg și Hanno Weimar pleacă de asemenea. După-amiază promenadă și la papa, unde e și Albert de Saxonia. Ora 6 mare dineu, la care vine nobilimea șvabă, principele și principesa Wrangel, baronul și baroana Ulm, Hornstein etc. Se cinează în salonul întunecat, care e iluminat electric. 120 persoane. După aceea soirée dansante, dansăm toți cadriluri și carillon până la ora 11. Fumat în cazemata dinspre Dunăre până la ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
moștenitor prezumtiv al tronului României, ceea ce explică și îngrijorarea sa, a lui Brătianu și a presei românești în legătură cu întâmplarea relatată în jurnal. Principele Karl Anton de Hohenzollern (1811-1885), tatăl lui Carol I. În acel moment, Karl Anton era șeful ramurii șvabe și catolice a familiei Hohenzollern (ramură care a purtat, până în 1869, denumirea de Hohenzollern-Sigmaringen). A fost președinte al guvernului Prusiei în anii 1858-1862. De la venirea fiului său în România și până la moarte, Karl Anton a fost un foarte atent sfătuitor
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
s-a referit, fără urmă de jenă, la faptul că aștepta de la guvernarea ungară luarea în considerare a "intereselor istorice vitale ale poporului german" și intensificarea, fără piedici, a "dezvoltării ei naționale"14. Alta era situația în jurul Careiului-Mare (Nagykároly), unde șvabii localnici, de multe ori aflați pe calea asimilării, a maghiarizării, s-au bucurat sincer de intrarea armatei ungare. Populația română s-a retras, în majoritate, în case, și a lăsat în grija șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
care m-a hotărât nu să mă exilez definitiv, ci să-mi caut norocul, mai bine zis „editorul” în altă parte. Au urmat doi ani la Frankfurt, în R.F. Germania, și, negăsindu-l pe acel editor în țara strămoșilor mei șvabi și alsacieni și sufocându-mă cumva - deși altfel decât în România lăsată în urmă! - în atmosfera literară din cea mai prosperă țară europeană, am ales definitiv Parisul, Franța, drept „noua mea patrie literară”. Aminteam mai sus că nu sunt trecut
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trebuie luată cu sine. Doar mort n-ai mai purta-o cu tine - dar ce-are asta a face cu patria? Cuvântul „patrie“ nu-mi place, în România era acaparat de două soiuri de proprietari de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele noțiuni de patrie erau
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
colectivă, uzual atât În Europa Occidentală, cât și Orientală <endnote id=" (40)"/>. Iată câteva proverbe și zicători, culese În zona Europei Centrale, care se alătură celor românești amintite mai sus : „Dacă un evreu se botează, Diavolul Îi este naș” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 96)"/> ; „Evreul și Diavolul dorm În același pat” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Atâta timp cât sunt evrei,/ Lumea este plină de diavoli./ Dacă lumea ar fi golită de evrei,/ Nu ar mai exista diavol” - recitativ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]