63 matches
-
el "transparențe". În drum spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț deși "lăptăria" adăpostește alte lichide decît laptele. Mai bun decît braga e salepul. El e preparat din esență de feculă, din tuberculele unor specii de orhidee, miere, lămîie și apă. Însă personajul Stavru al lui Panait Istrati e salepciu și
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
Șerban Foarță „Începem o altă istorie mai puțin veselă decât cea până de ieri...” (I.L. Caragiale) Fac unii mutre lungi ca Schopenhauer, iar alții se dau mari ca un arhon; sub aurele becurilor Auer, eu, unul, sorb un șvarț, un mahmahon, o bere: trece vremea... Știu o vorbă: calul de dar, de două ori să-l țeseli. Cât eu mă mai abat pe la o ciorbă de burtă, - sănătoși să-mi fiți, și veseli! Ca mâine, vai, sacaua cade-n
Baladă by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/4685_a_6010]
-
adevăr înspăimântătoare spre piatra ce tocmai se năștea dintr-o praștie cândva am privit iarăși moartea drept în ochi și era dimineață un matematician și un yoghin jucau table pe terasa Oteteleșeanu prin apropiere parcă se zăreau niște căni cu șvarț în rest coala de hârtie visa mai departe că se află înăuntrul unei linii la Jack pe Calea Griviței astă seară glasul tău e răgușit și cu toate penele pline de ploaie îmi vine să îl adăpostesc în palmă spunea de la
Valeriu Mircea Popa by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Imaginative/10657_a_11982]
-
ducă la cele cîteva vilisoare, repartizate uniunilor de creație), deci după ce-ți lași geantă, faci, cum altfel! o promenada de recunoaștere pe corso di Sinaia. Invocație de neocolit: o, unde sînt locantele din veac, în care adăstau, la un șvarț, miticii (nu chiar atît de caraghioși pe cît îi credem noi în rememorarea noastră grăbita) în care intrau, pentru cumpărături frugale, doamnele și domnii pictați de Aman? Le mai găsim doar în vreun mucegăit ghid de început de secol, ca
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
restrâns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea - unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetărie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolatina, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichioruri, coniac, vermut ș.a.). 2.4. Disco-bar (Discoteca-videoteca) - unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetărie-patiserie, înghețată și, în special, amestecuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
acerbă. Scriitorii au preferințele lor atât în ce privește localul, cât și locul pe care-l ocupă în interiorul acestuia, în funcție de opțiunea personală sau de grupul din care se revendică. Astfel, îl vedem, în 1934, la Capșa (unde se bea cel mai bun șvarț din București, făcut după un anumit ritual ce va fi ulterior înlocuit de cel al cafelei la filtru sau de mai modernul espresso), pe Camil Petrescu luându-și aici micul dejun și prânzul („la prima masă de lângă geamul ce dădea
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
Capșa". Aici sălășluiește fericirea: crema gălbuie, strudelul, cataiful și frișca." O rezolvare amicală, într-o lume în care onoarea plătește mai mult decît ironia. Și-n care, nedeprins cu pamfletul pe stil nou, fără alternativă, rîzînd fără ispășire, Arghezi bea șvarț, cu un pic de lapte, nicidecum Fanta.
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
Jebeleanu (cu două slujbe, dintre care una de crainic pentru reclamă unor produse comerciale) fiind un fel de mecena al grupului. De-abia mai tîrziu au îndrăznit să intre în cafenelele vestite pentru lumea scrisului, aranjînd, în ele, la un șvarț, treburile revistelor lor tinerești, cu apariție hurducata și pe apucate. Dar dacă aveau noroc (că Eugen Ionescu, care scria la Facla lui Vinea recenzii critice sau chiar că autorul nostru care, ajuns corector la Viață literară a lui I. Valerian
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
publice în cîte o revistă mai știuta. Altfel, așteptau neliniștiți, privind cu respect și tînjitor către scriitorii cu nume cîștigat. Pentru fixarea ambiantei timpului, cînd scriitorii se întîlneau, de regulă, la cafenea, autorul are grijă să amintească aici ce era șvarțul, pe care atîta îl consumau scriitorii și ziariștii. Ar fi fost nu cafeaua clasică de azi, ci un preparat de cafea importat din Europa Centrală, de la nemți și austrieci. Era o cafea neagră (fără lapte) curățata de zaț prin strecurare
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
care se punea cafea măcinata mare (că la filtru) și - cine ar crede? - cicoare în cantitate egală. Strecurata de zaț, reîncălzita, era servită în cupe de metal, cu zahărul cubic alături și, obligatoriu, paharul cu apă rece. Cel mai bun șvarț, mersese buhul, se servea nu la Capșa (unde, atunci, se introdusese și cafeaua filtru, pe care am mai apucat-o și eu), ci la cafeneaua Corso, ținută de un papă Finkelstein (avea și restaurant), frecventata de Eftimiu, Vinea, Cocea, Vianu
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
portretul lui Camil Petrescu, creionat, cu dragoste și prețuire, din amintiri trăite, omul care se tot plîngea că e muritor de foame, lua, zilnic, micul dejun la Capșa (cornuri, ouă moi la pahar, cuburi de unt, cafea cu lapte), apoi șvarțul, după ce citea gazetele zilei, extrăgînd, de acolo, ce găsea mai relevant. Prînzul îl lua tot la restaurant (de obicei Capșa), necazul fiind că nu avea bani să ia și cină tot acolo. Avea, îl descrie autorul nostru, un cap frumos
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de final melancolizant: "Acum nu-i nimeni. Umbrele coboară/ Pe corturi strâmbe, ca un hoț din pod./ și liniștea pe toți îi înfășoară/ În somn, cu lung și greu năvod." (La Moși); O lavalieră neagră se agită,/ Vărsând pe mese șvarț și dinamită,/ În timp ce seara urcă bulevardul.// Apoi perdele cad pe toată strada,/ Acoperind pecinginea cu fardul./ Pe geamuri, noaptea își ascute spada." (Capșa). Altfel spus, oamenii mai și cască, obosiți, somnolenți, precum călcătoresele lui Degas. E o altă notă de
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
de ce nu încetez să repet că în Japonia, de exemplu, scriitorul este receptat în mod specific, dar nu mai puțin profund decît în Rusia. În centrul secției Destinul scriitorului: biografie și istorie, tot Dostoievski se afla. Așa, de exemplu, Natalia Șvarț trece în revistă acțiunile legate de atestarea a 500 de ani de la documentarea arhivistică a familiei Dostoievski. Menționez că o primă comunicare pe această temă a făcut-o Natalia Șvarț la Simpozionul Internațional Civilizația europeană; unitate, unicitate, deschidere organizat de
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
și istorie, tot Dostoievski se afla. Așa, de exemplu, Natalia Șvarț trece în revistă acțiunile legate de atestarea a 500 de ani de la documentarea arhivistică a familiei Dostoievski. Menționez că o primă comunicare pe această temă a făcut-o Natalia Șvarț la Simpozionul Internațional Civilizația europeană; unitate, unicitate, deschidere organizat de Fundația Dostoievski din România, împreună cu Uniunea Scriitorilor din România la începutul lui octombrie 2006, la București și Port Cetate de pe Dunăre (și reflectat în filmul lui Ion Cristea Simposion, la
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
localului bucureștean. În privința anilor interbelici, despre o Capșa trăită ne-a lăsat mărturii scriitorul Camil Baltazar: ŤParcă văd și acum lăcașul Capșa, înnegurat de fum gros de tabac și de aburul fierbinte al înmiresmatei cafele sau al pișcotului pe limbă șvarț. Își fac apariția pe rînd devotații: Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Al. O. Teodoreanu, Al. Steriade, Dărăscu, Carol Ardeleanu, Corneliu Moldoveanu, Romulus Dianu, Al. Cazaban, Cezar Petrescu, actorii Ion Iancovescu, Al Mihailide și Stăncescu, regizorul Soare Z. Soare, un domn mărunt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetarie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolata, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.). 2.4. Disco-bar (discoteca-videoteca) este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetarie-patiserie, înghețată și, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
teatralității unei lumi în schimbare: spectacolul Revoluției și al cetățenilor ei. Un teatru nou despre o lume veche. Un spectacol despre Revoluție și despre oameni „nebuni" care scriu Istoria. Ziua Franței, 14 iulie. Atras - încă de la debut (Dragonul de Evgheni Șvarț) - de tema injustiției sociale și a puterii duse până la paranoia, Victor Ioan Frunză a imaginat un program teatral intitulat TEATRUL REVOLUȚIILOR, pe care l-a inaugurat la Teatrul Național din Cluj cu Marat Sade și l-a continuat apoi la
Ziua Franței, 14 iulie. TVR 2, program: piesa „Marat-Sade” de Peter Weiss by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37635_a_38960]
-
o broșură despre Basarabia, pledoarie pentru drepturile istorice ale românilor asupra acestui teritoriu"), a scris versuri și proză, dar mai ales teatru, jucat pe mai multe scene ale lumii și, desigur, la București. Prilej de a-l invita la un șvarț pe Șerban Cioculescu, - pe atunci, îndată după terminarea celui de al doilea război mondial, acesta scria cronică dramatică, la Athenee Palace. Ba chiar la o cină sau mai multe. Momente în care Radu Cioculescu, bun jucător de bridge îi ținea
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
țucără, acordat în gen cu termenul la care se referă. (Notez, în paran teză, că nu este singurul caz când în română s-a păstrat doar un termen din cuvântul german compus împrumutat; de exemplu, cuvântul (rar folosit în prezent) șvarț „cafea filtrată“ vine din germ. Schwarzkaffee, cuvânt format din schwarz „negru“ + Kaffee „cafea“.) Ar mai fi de remarcat că germ. Zucker „zahăr“ < it. zucchero < ar. sukkar < skr. sarkară; din sanscrită cuvântul a fost luat și de limba greacă sákchar > ngr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
LIPSĂ XEROX POSTFAȚA LUI DAN GRIGORESCU!!! 1 Banditul. (Majoritatea notelor se referă la termeni de origine idiș și ebraică, folosiți ca atare de autor - n. red.). Mațe. 1 Tineri neevrei (singular: șeigheț). 1 Băuturi de proastă calitate. 1 O negresă (șvarț: negru). 3 Rahat, excremente. 1 Lactate. 2 Pentru mâncărurile cu carne. 1 Porcărie, cocină. 2 Pișăcios, țânc, mucos. 1 Tăticule. 2 Necaz, nenorocire. 3 Marșul Bănuților, principalul mijloc de finanțare a Fundației Naționale pentru Paralizie Infantilă, care a sprijinit cercetările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
șură. Și Friț, cu ochii pe mine. Și era bătrân! Azi așa, mâine așa, dar nu îndrăznea nimic. Până într-un ceas, când dă buzna în bucătărioară și mă găsește singură. Mestecam mămăliga. Ridic melesteul, să mă apăr. El că șvarț, că marț, încerca să mă ademenească pe limba lui, cu mâna întinsă spre mine. L-am pocnit cu melesteul de nu s-a văzut. Nu s-a supărat. Adică n-a scos pistolul să mă împuște, cum mă temeam. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
nu-i străin... Ehe, tu erai în fașe când noi puneam lumea la cale în Năsăud! Preoteasa mai stătu până ce se așezară la masă, având mare grijă să spună că ea a potrivit cafelele, dar să mai poftească zahăr ori șvarț dacă nu li se pare bună, apoi se scuză roșind din nou, fiindcă în casă se porniseră iar niște scâncete subțiri, și ieși zâmbind foarte încurcată. ― O femeie rară, Apostole, începu îndată preotul cu o voce caldă de iubire. Ea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
din mine. Dacă în noaptea aceea mă duruse infidelitatea ei, ce putea să fie altceva decât o simplă rănire a amorului propriu? Am intrat, la întîmplare, într-una din cafenelele de pe bulevardul Elisabeta. La o masă, Bogdan își sorbea tacticos șvarțul. Fiind un virtuos al biliardului ne-am apucat să jucăm câteva partide de carambolaj. Am pierdut pe toată linia, ceea ce făcu pe adversar să constate: ― Azi nu prea ești în formă. Înainte de plecare, Bogdan (referindu-se la "familie") mă întrebă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar sau cafenea: este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativă; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetărie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolată, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.). 2.4. Club sau Disco-bar (discotecă, videotecă): este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetărie-patiserie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
mamei sale din Brăila, se va fi instalat într-o cameră mobilata pe Strada Regală din capitală, petrecându-și timpul în compania scriitorilor "George Gregorian, Al. George, Cazaban, Dragoslav, Victor Eftimiu", cărora le "plătea că un Mecena cafelele, capuținerele și șvarțurile" la Terasă Oteteleșanu 59. Gheorghe Eminescu mai spunea despre fratele său că "era un boem pe langă care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor plăcut și interesant, spiritual, la curent cu toata literatura universală, a crezut că
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]