63 matches
-
periodicul ignoră „trecătoarele tulburări ale timpului, pentru a urmări afirmarea seninelor puteri ale spiritului omenesc”. Abandonarea oricărui angajament ideologic și a partizanatului politic nu înseamnă totuși o diminuare a implicării în actualitate - dovadă stau rubricile „Evenimente culturale”, „Portretul săptămânii”, „Între șvarț și călimară”, „De la A la Z”, „Răsfoind revistele” -, ci doar acea libertate care i-a îngăduit R.l. să devină una dintre cele mai vii și mai complete publicații ale momentului. Extrem de bine redactată, cu rubrici diverse, cu ingenioase numere tematice
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Iași, 1920 (în colaborare cu Adonis Popov); Jean Richepin, Morți bizare, București, f.a.; C. S. Forester, Un crucișător, București, 1945; V. Bianchi, Întâlniri neașteptate, București, 1948; G. Medynsky, Maria, pref. V. Bârlădeanu, București, 1950 (în colaborare cu Ecaterina Antonescu); E. Șvarț, I. Frez, Uzina noastră, București, 1950 (în colaborare cu Ana Mișea); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și C. Argeșanu); Maxim Gorki, Viața lui Clim Samghin, I-IV, București, 1951-1953; Evghenii Junga, Corabia nemuritoare, București
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
apărut în 1974. Așa cum în 1947, pentru turneul Teatrului Alhambra în Liban și Egipt, tradusese libretul operetei Țara surâsului de Franz Lehár, în 1965, cu prilejul deplasării Teatrului de Comedie în Franța, face același lucru cu piesele Umbra de Evgheni Șvarț și Mușchetarii Măgăriei sale de Ion Lucian. Dramatizarea după Jules Verne, O iarnă printre ghețari, a fost transmisă la Radio București. În manuscris, în afara unor tălmăciri de versuri, din românește în franțuzește (de la V. Alecsandri la Tiberiu Utan) și din
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
din mine. Dacă în noaptea aceea mă duruse infidelitatea ei, ce putea să fie altceva decât o simplă rănire a amorului propriu? Am intrat, la întîmplare, într-una din cafenelele de pe bulevardul Elisabeta. La o masă, Bogdan își sorbea tacticos șvarțul. Fiind un virtuos al biliardului ne-am apucat să jucăm câteva partide de carambolaj. Am pierdut pe toată linia, ceea ce făcu pe adversar să constate: ― Azi nu prea ești în formă. Înainte de plecare, Bogdan (referindu-se la "familie") mă întrebă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
În drum spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie această răcoritoare și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț, deși „lăptăria” adăpostește alte lichide decât laptele. Mai bun decât braga e salepul. El e preparat din esență de feculă, din tuberculele unor specii de orhidee, miere, lămâie și apă. Însă personajul Stavru, al lui Panait Istrati, salepciu profesionist și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mamei sale din Brăila, se va fi instalat într-o cameră mobilata pe Strada Regală din capitală, petrecându-și timpul în compania scriitorilor "George Gregorian, Al. George, Cazaban, Dragoslav, Victor Eftimiu", cărora le "plătea că un Mecena cafelele, capuținerele și șvarțurile" la Terasă Oteteleșanu 59. Gheorghe Eminescu mai spunea despre fratele său că "era un boem pe langă care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor plăcut și interesant, spiritual, la curent cu toata literatura universală, a crezut că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nu-i străin... Ehe, tu erai în fașe când noi puneam lumea la cale în Năsăud! Preoteasa mai stătu până ce se așezară la masă, având mare grijă să spună că ea a potrivit cafelele, dar să mai poftească zahăr ori șvarț dacă nu li se pare bună, apoi se scuză roșind din nou, fiindcă în casă se porniseră iar niște scâncete subțiri, și ieși zâmbind foarte încurcată. ― O femeie rară, Apostole, începu îndată preotul cu o voce caldă de iubire. Ea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
țucără, acordat în gen cu termenul la care se referă. (Notez, în paran teză, că nu este singurul caz când în română s-a păstrat doar un termen din cuvântul german compus împrumutat; de exemplu, cuvântul (rar folosit în prezent) șvarț „cafea filtrată“ vine din germ. Schwarzkaffee, cuvânt format din schwarz „negru“ + Kaffee „cafea“.) Ar mai fi de remarcat că germ. Zucker „zahăr“ < it. zucchero < ar. sukkar < skr. sarkară; din sanscrită cuvântul a fost luat și de limba greacă sákchar > ngr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
șură. Și Friț, cu ochii pe mine. Și era bătrân! Azi așa, mâine așa, dar nu îndrăznea nimic. Până într-un ceas, când dă buzna în bucătărioară și mă găsește singură. Mestecam mămăliga. Ridic melesteul, să mă apăr. El că șvarț, că marț, încerca să mă ademenească pe limba lui, cu mâna întinsă spre mine. L-am pocnit cu melesteul de nu s-a văzut. Nu s-a supărat. Adică n-a scos pistolul să mă împuște, cum mă temeam. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Întreagă În căutarea casierului surescitat de inevitabilul control financiar, dar... „Anghelache nicăieri! Biruiți de osteneală, demoralizați de atâta nesucces, au intrat Încă o dată Într-o cafeneluță, unde gazul apune după ce a răsărit soarele.”. Nenea Anghelache băuse bere, amicul Mitică bea șvarț. Boris Sarafoff - În realitate J. Th. Florescu, judecător de instrucție atent deghizat ca să evite reporterii - comandă, la ospătărie, mai Întâi o semi-baterie cu sifon. Cere apoi „Țuicî și ciorbî schembè și ărdei”, la puțin timp „varzî! porții măre, mî! și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
beau bere, Pampon - mastică. Amicul Nae a cărui soție e prinsă de chinurile facerii Își omoară timpul prin localuri: „- Nu pot, monșer ca să stau când face... Mă plimb așa de colo până colo; mai beau o bere, un macmahon, un șvarț, mai vorbesc cu un prieten, trece vremea...” (Situațiunea). O vizită la Iași a personajului narator din Monopol..., fixată În mai 1907, devine fericit prilej de petrecere; petrecerea, improvizată pe o vreme ploioasă, constituie o plăcută modalitate de omorâre lentă a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
În care se află - e aproape la fel de variată: bere, mastică, vermut (franțuzesc), șampanie (Pommery extra-sec frappé), lichioruri, curaçao („triplesec”) coniac, pelin, Țuică, marsala / vin (alb, negru), macmahon, mișmaș, bragă, sifon, limonadă, ceai (cu sau fără rom), cafea (gingirlie), șvarț, marghiloman, cappucino, ciocolată (fierbinte), apă (minerală). Lapte bea, după toate aparențele, doar Bùbico și «mamițica» lui: „- Cui i place lăptic? Bùbico (lingându-se pe bot): Ham! - Să-i dea mamițica lăptic băiatului? Bùbico (impacient): Ham! ham! Ah! suspin eu adânc
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetarie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolata, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.). 2.4. Disco-bar (discoteca-videoteca) este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetarie-patiserie, înghețată și, în
ORDIN nr. 61 din 27 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124387_a_125716]
-
mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetarie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolata, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.). 2.4. Disco-bar (discoteca-videoteca) este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetarie-patiserie, înghețată și, în
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
restrâns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea - unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetărie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolatina, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichioruri, coniac, vermut ș.a.). 2.4. Disco-bar (Discoteca-videoteca) - unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetărie-patiserie, înghețată și, în special, amestecuri
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
transporta", Fahren "circulație", Rad "roată"); Schirm "umbrelă" < [Regen]schirm "umbrelă de ploaie" (literal: "adăpost împotriva ploii"; Schirm "adăpost, mijloc de protecție", Regen "ploaie"), [Sonnen]schirm "umbrelă de soare" (literal: "adăpost împotriva soarelui"; Sonnen "soare"); Schwarz "(porție de) cafea neagră" (> rom. șvarț "cafea filtru") < Schwarz[kaffee] "idem" (schwarz "negru"); Weizen "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] "idem" (Weizen "grâu", Bier "bere"); Winkel "echer, colțar, vinclu" < Winkel[haken] "idem" (Winkel "unghi, colț", Haken "cârlig, cange, cot"). X. 7. Limba maghiară apró "(anunț de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mamei sale din Brăila, se va fi instalat într-o cameră mobilata pe Strada Regală din capitală, petrecându-și timpul în compania scriitorilor "George Gregorian, Al. George, Cazaban, Dragoslav, Victor Eftimiu", cărora le "plătea că un Mecena cafelele, capuținerele și șvarțurile" la Terasă Oteteleșanu 59. Gheorghe Eminescu mai spunea despre fratele său că "era un boem pe langă care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor plăcut și interesant, spiritual, la curent cu toata literatura universală, a crezut că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și am încredere în tine și pînă la urmă nu se poate să nu ieși și tu cu carte. E preferabil, însă, să nu prinzi o vreme editorială ca cea de acum, cînd totul se răstălmăcește abuziv! Vorba lui Evgheni Șvarț: "Sîntem atît de fericiți că nici nu ne vine să credem!" Țin să rămîn curat și bun. Că-s și intolerant deseori, asta nu-i rău. Cinstea implică întotdeauna și o anumită doză de intoleranță. E o chestiune de igienă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
măgarului, la care aceste virtuți se valo rifică, pe câtă vreme la cal nu); și, În sfârșit, pe cel mai agitat dintre aceștia toți, Eugen Porn, asistentul profesorului Motru, bâlbâit, fârnâit și astmatic, mare consumator la cafeneaua literară Kübler, dar nu de șvarțuri, cât de palme pentru cro nicele lui impertinente și prost scrise, cu care debuta și de care s-a vindecat brusc, luând calea pribegiei În Italia, unde obținuse doctoratul filozofic făcându-și, cum Îmi spunea, semnele conven ționale de recunoaștere
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vieții, după care toți tânjim - dar ajunși, mai Înspre bătrânețe, fără nici un rost pe lume, nici măcar politic, lucru atât de ușor pe atunci; burlaci impenitenți, „mizoghini“ și mizantropi cu vremea, triști pen sio nari ai hotelurilor-garnis și consumatori amarnici de șvarțuri și țigări sau trabuce mestecate cu nervozitate Între buzele lor totdeauna veștede; altfel, băieți buni, amabili și simpatici, inteli genți și cultivați, interesanți și originali, Înaintea cărora, adesea, noi, oamenii obișnuiți, cu neveste și cu copii la casele noastre, iar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Clit,op.cit.,p.212. 1938-1939 Clasa a VIII-a Boghiceanu S. Laurențiu Dimitriu V. Ioan Idriceanu Gr. Tiberiu Manolache M. Ioan Palade D. Neculai Pervin M. Volf Radu Ț. Dumitru Rădulescu A. Ștefan Șeinzon S. Gustu Solomon Z. H. Mendel Șvarț G. Avram Timircan Gh. Ioan Tuchilă Ț. Vasile Registru matricol 88/1938· 1939, f. 293-306; Costin Clit,op.cit.,p.212. învățământ particular Cărare I. Neculai Costescu E. Petre Holban Gav. Teodor Barbuta V. Vasile Răduță Ț. Constantin 1939-1940 Alexandrescu Gh.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și Sroter Aurel (membri)”. Își mai făceau de treabă pe acolo și: „Sura Carniol (cerc studiu), Ghidale Scor (artistic), Beno Schvartz (presă), Faibiș (agitator), Leiza Țipris (bibliotecă), Hary Zeilicov (difuzare), Bernard Hirsch (organizare), Bercu Feiga, Pervin Solomon, Ana Vinderman și Șvarț Sloim, membrii resortului organizatoric”. Tuturor acestor tovarăși li se trasaseră câteva sarcini din care cităm câteva: „Organizarea mobilizărilor la toate manifestările și ședințele Colectivelor de muncă; urmărirea activității CDE-ului Răducăneni; Întocmirea unui tabel cu Evrei Încadrați și neîncadrați În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
devine un spațiu agasant, alienant, dispensator de nevroze, dar și locul de unde se pleacă în grup spre berăriile și cafenelele unde se dezbat intens chestiunile zilei, unde se comunică ultimele știri, unde Miticii își consumă cheful de vorbă cu berea, șvarțul pe care le aduce țalul. Însă mai există un alt mare scriitor european pentru care birocratul se află în centrul atenției. Franz Kafka își scrie o mare parte dintre povestiri în deceniul al doilea, cel care vede declanșarea și desfășurarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetarie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolata, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.). 2.4. Disco-bar (discoteca-videoteca) este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetarie-patiserie, înghețată și, în
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170132_a_171461]
-
mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective. 2.3. Cafe-bar-cafenea este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetarie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, șvarț, cafea cu lapte, ciocolata, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.). 2.4. Disco-bar (discoteca-videoteca) este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetarie-patiserie, înghețată și, în
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]